Uniune economică care nu afectează suveranitatea statelor participante

Rusia a semnat joi cu Belarus şi Kazahstan un acord privind crearea unei Uniuni economice eurasiatice, destinate să amplifice integrarea între cele trei foste republici sovietice deja legate în cadrul Uniunii vamale, relatează France Presse.

Documentul a fost semnat la Astana (capitala Kazahstanului) de către preşedinţii rus, Vladimir Putin, belarus, Aleksandr Lukaşenko, şi kazah, Nursultan Nazarbaev.

'Această uniune este economică şi nu afectează suveranitatea statelor participante', a subliniat preşedintele kazah, după ceremonia semnării tratatului de constituire a Uniunii euarasiatice, căruia Kremlinul îi atribuie o importanţă crucială pentru aprofundarea proceselor integraţioniste în spaţiul postsovietic.

Urmând să fie lansată la 1 ianuarie 2015, aceasta urmează să favorizeze o integrare mai strânsă între cele trei state legate deja din 2010 în cadrul unei Uniuni vamale.

Armenia şi Kârgâzstanul, alte două foste republici sovietice, şi-au anunţat intenţia de a adera la această uniune până la sfârşitul anului. În schimb, preşedintele rus a trebuit, în cele din urmă, să accepte neparticiparea Ucrainei, o ţară cu 46 de milioane de locuitori şi cu un real potenţial industrial, care traversează o criză fără precedent de la sfârşitul lunii noiembrie, ca urmare a refuzului preşedintelui Viktor Ianukovici, destituit ulterior, de a semna un acord de asociere cu UE.

 Preşedintele belarus, Aleksandr Lukaşenko, a estimat că Ucraina trebuie 'mai devreme sau târziu' să adere la Uniunea economică eurasiatică, instituită joi de Belarus, Kazahstan şi Rusia.'Am pierdut participanţi pe drum, mă gândesc la Ucraina', a spus Lukaşenko într-o alocuţiune susţinută la conferinţa de presă comună, din finalul ceremoniei semnării Tratatului. 'Sunt sigur că, mai devreme sau mai târziu, conducerea ucraineană va înţelege că acesta este destinul său', a spus el, adăugând că dreptul la aderarea la Uniunea eurasiatică 'aparţine poporului ucrainean'.

Noul preşedinte ucrainean, miliardarul prooccidental Petro Poroşenko ales duminică, a declarat că prioritatea sa este intrarea în timp a Ucrainei în Uniunea Europeană, contrar ambiţiilor Moscovei care a încercat la sfârşitul anului 2013 să ademenească Kievul cu avantaje economice dacă va rămâne pe orbita sa şi va adera la Uniunea vamală.AGERPRES

Tezaurul Romaniei: lucruri pe care Bruxelles-ul nu ar vrea sa le aflati
  Prin anii '60-70, cand Ceausescu il intreba pe Brejnev (prin Al. Barladeanu) despre
 Tezaur, rusul raspundea ca nu stie;
  - in anii '90, o carte a lui Grigore Mihail Romascanu ("Tezaurul de la Moscova") aduce prima lumina, prin prezentarea de documente franceze, care dovedeau ca Tezaurul Romaniei era o garantie pt. Romania Mare, deci asta era pretul...;
 - materialul de fata merge mai departe si arata
 destinatia finala a Tezaurului: Paris si Londra! Cum era de asteptat!

 Tezaurul Romaniei: lucruri pe care Bruxelles-ul nu ar vrea sa le aflati
 19 februarie 2014
Un secol de zvonuri peste o tacere de aur: soarta Tezaurului Romaniei este, probabil, unul dintre cel mai bine pastrate secrete ale istoriei secolului trecut. Acel gen de secret al unei istorii in care curge mult sange decat cerneala. Insa, atat cat a spus cerneala in tratatele de pace din ragazul dintre razboaie, ar fi suficient pentru un cercetator atent ca sa reconstituie traseul aurului, cu totul neasteptat, pe care il veti regasi in cronologia din ancheta pe care am initiat-o.

Studiind problema datoriei istorice a Germaniei fata de Romania de 18 miliarde de euro, am gasit in arhive o conexiune cu totul neasteptata  in alt dosar nerezolvat al istoriei: profesorul universitar si diplomatul german Ernst Jäckh(1875-1959) scrie in Memoriile sale „DergoldenePflug Lebensernteeine Weltbürgers” (Stuttgart 1954, p. 382) ca Romania a cedat aurul sau Germaniei prin Tratatul de Pace de la Bucuresti din 7 mai 1918.
Iata, raspunsul poate fi gasit, nu exclusiv la Moscova, ci chiar in inima Europei, la Bruxelles.

Daca ne-am afla intr-un roman de Agatha Christie, poate chiar in „Orient Express”,am exclude din start ipoteza
 ca cele 93.400 kg aur incarcate in vagoane intr-un decor de iarna, ar putea fi, in continuare, la Moscova. Voi demonstra, intr-o serie de articole, care completeaza si duc mai  departe datele prezentate aici, povestea reala a traseului Tezaurului: Rusia – Germania –Franta.

O istorie pe care Bruxelles-ul nu ar dori ca romanii sa o cunoasca.

Problema tezaurului a fost resapata periodic, asemeni unei povesti cu zane, adica fara vreo finalitate concreta, de politicienii Romaniei.
Pentru ca suna bine. Pentru ca 90% dintre romani cred ca  problema tezaurului este importanta. Pentru ca un secret nu este niciodata suficient de bine ascuns daca asupra  subiectului se asterne o tacere absoluta.  Pentru  inceput, iata traseul cronologic al istoriei Tezaurului.

23 noiembrie 1916:
Capitularea Bucurestilor, Capitala Romaniei, in fata trupelor de ocupatie germana.In zilele urmatoare, Statul Major si Comandatura germana au ocupat Hotel Bulevard, Capsa  si Athéné Palace.


12-14 decembrie 1916:
 Tezaurul este incarcat, la Iasi, in vagoane, cu directia
 Moscova. Transportul viza exclusiv aurul Romaniei (o cantitate de 93.400kg aur) detinut sub forma de lingouri, monede diverse si  bijuterii.Porneste catre Moscova al doilea transport cu valorile Bancii Nationale a Romaniei din care, aur efectiv in valoare de doar 574.000 lei aur (echivalentul a circa 170 de kg aur). In total: 93.570 kg aur au luat drumul Moscovei, in cele doua transporturi. Au disparut exact 93.540 kg de aur.
Retineti cifra: este cantitatea de aur pe care o vom regasi, cu o precizie uluitoare, in paienjenisul armistitiilor si tratatelor de pace de dupa Primul Razboi Mondial: transportata de la Moscova la Berlin si apoi in somatia Antantei catre Germania de a restitui „aurul Romaniei sau al Rusiei”.


18 decembrie  1916 (1 ianuarie dupa calendarul Gregorian):

Alexandru Marghiloman scrie, in Notele sale politice:„Mecanismul emisiunii lor (n.r. al trupelor germane de ocupatie) este urmatorul: ei emit indefinit, pentru a plati soldele si tot restul. Pe masura ce se emite, tezaurul acopera la Berlin in marci.

 — Eu: „Dar reglementarea cu Romania?”. El (n.r. generalul Petersen, seful delegatiei germane la Bucuresti):
 „Vom vedea la pace”.

Cu alte cuvinte, administratia germana tiparea moneda in Romania pentru cheltuielile curente, pe care o garanta cu aurul Romaniei, pe care Guvernul roman refugiat la Iasi il evacuase din tara.

5 ianuarie 1917: Banca Nationala e pusa sub sigiliu de germani – „s-au dat 10 minute personalului pentru a se retrage”, noteaza politicianul roman. Dupa care adauga ca, Banca Nationala a  fost redeschisa a doua zi, dar sub supravegherea unui delegat german.

5 martie 1917: O alta ordonanta a administratiei de ocupatie anunta ca Banca Nationala a fost pusa sub sechestru si inchisa pana la noi ordine. „Ordonanta vizeaza faptul ca Tezaurul si majoritatea Consiliului nu sunt la sediu”, scrie Marghiloman.

6 martie 1917: Liderul conservator afla continutul imputernicirilor semnate de Col. Hentsch, noul sef de Stat-Major de la „Militarverwaltung”: „Administratorii-sechestrii trebuie sa se puna  in posesia Bancii Nationale; sunt autorizati sa exercite toate actiunile pe care Banca le poate exercita si sa dispuie de tot avutul Bancii”(…)

Spiess crede ca germanii vor sa se puna la adapostul emisiunilor abuzive care s-ar face la Iasi” (http://de.scribd.com/doc/207736456/Document-e-1).


Octombrie 1917: Marea Revolutie in Rusia. Comunistii, sub conducerea lui Lenin, preiau puterea cu sprijinul financiar, ajutorul si angajamentul Germaniei cu intentia sa incheie Frontul din Est.

13 ianuarie 1918: Sovietul Comisarilor Poporului de la Moscova ia hotararea de a rupe relatiile diplomatice cu Romania, articolul 3 al acestei hotarari stipuland ca: „Tezaurul Romaniei, aflat in pastrare la Moscova, se declara intangibil pentru oligarhia romana”.

3 martie 1918:  Rusia si Germania semneaza Tratatul de la Brest-Litovsk, marcand astfel iesirea Rusiei din primul razboi mondial, ca sa inlature astfel de pe Frontul de Est.

7 mai 1918: Romania semneazaTratatul de Pace de la Bucuresti, un document umilitor,dintre Romania pe de o parte si Germania, Bulgaria, Austro-Ungaria, Turcia pe de alta parte. Dincolo de cedarile teritoriale impuse, Romania a cedat controlul activelor Bancii Nationale catre trupele de ocupatie germane.
Din interpretarile asupra acestui tratat rezulta ca Romania ar fi renuntat la Tezaur, o data cu documentele referitoare la acesta aflate in custodia BNR.

Profesorul universitar si diplomatul german Ernst Jäckh (1875-1959) scrie in Memoriile sale (Stuttgart, 1954, p. 382) ca Romania a cedat aurul sau Germaniei prin Tratatul de Pace de la Bucuresti. Se pare ca Romania ar fi renuntat atunci la dreptul de proprietar al tezaurului. (http://de.scribd.com/doc/207736450/Document-e-2).

27 august 1918: Acordul financiar germano-rus, semnat in continuarea Tratatului de la Brest-Litovsk, prevede daune de razboi si compensari pentru prejudiciile aduse Germaniei prin confiscarea si sechestrarea averii germane in Rusia. Compensarile in aur facute de Rusia in contul Germaniei se efectueaza, conform tratatului, in doua transe: prima de 42.860 kg aur si a doua de 50.676 kg aur. In total: 93.540 kg aur.Sunt singurele transe prevazute concret in tratat din cantitatea de aur pe care Moscova ar fi urmat sa o trimita catre Berlin (circa 245.500 kg aur) si, totodata cantitatile de aur care au ajuns ulterior la Berlin.

10 septembrie 1918: se efectueaza primul transport de 42.860 kg aur de la Moscova la Berlin

30 septembrie 1918: al doilea transport de 50.676 kg aur ajunge la Berlin (http://de.scribd.com/doc/207736448/Document-e-3).

11 noiembrie 1918: Armistitiul de la Compiegne marcheaza infrangerea Germaniei si anuleaza Tratatul de la Brest-Litovsk, Acordul Financiar ruso-german
  si Tratatul de Pace de la Bucuresti. Conform armistitiului semnat intre Germania, Franta si Regatul Unit (art. XIX – Clauze financiare), aurul ar fi trebuit sa fie predat puterilor Antantei care au declarat ca-l vor tine in custodie pana la semnarea unui acord de pace. Formularea exacta din armistitiu este: „Restituirea aurului rusesc sau romanesc capturat sau in aflat custodia Germaniei”. Este clar ca textul din armistitiu se refera la cele  93.536kgaur transportate de la Moscova la Berlin in septembrie (cantitate echivalenta cu cea a Tezaurului Romaniei trimis, spre pastrare, la Moscova). (http://de.scribd.com/doc/207736453/Document-e-4).

5 decembrie 1918: potrivit documentelor aferente armistitiului din 29 noiembrie, o cantitate formata din doua transe de 42.866 kg aur, respectiv 50.676 kg aur (un total de 93.536kg aur) pornesc, in doua vagoane,  pe linia ferata Mainz – Saarbrücken catre caile ferate controlate de Aliati, pe riscul Guvernului francez. (http://de.scribd.com/doc/207736445/Document-e-5).

ianuarie 1919: In memoriul delegatiei romane de la Conferinta de Pace de la Paris, se arata ca, in ce priveste chestiunea Tezaurului,

 „Poate n-ar fi de dorit sa i se ceara Germaniei, ca o categorie de despagubiri, dar dl. Danielopol considera ca faptul de a face Germania garanta a acestei restituir ar putea avea ca efect prezervarea acestor bunuri si asigurarea lor”.


23 iunie 1919: I.I.C.Bratianu se intereseaza intr-un memoriu trimis d-lor Clemenceau (prim ministru al Frantei), ministrului francez de Finante Klotz si maresalului Foch daca aliatii au primit de la germani vreo cantitate de aur  in contul Romaniei. Raspunsul ministrului francez de finante este negativ. (http://de.scribd.com/doc/128701886/48980343-Tezaurul-Romaniei-de-La-Moscova-de-Andreea-Tutunaru)


28 iunie 1919: se semneaza Tratatul de la Versailles, iar Rusia, desi NU participa la semnare, are conform art. 116 a acestui tratat posibilitatea de a solicita direct pretentii de despagubire Germaniei. Cu toate acestea, Rusia nu a cerut niciodata inapoi cantitatea de 93.540 kg aur transportate de la Moscova la Berlin in septembrie,in baza tratatului financiar ruso-german, anulat prin armistitiul din noiembrie 1918. (http://de.scribd.com/doc/207736444/Document-e-6).

16 aprilie 1922: prin semnarea Tratatului de la Rapallo,Germania recunoaste Rusia sovietica. Totodata Germania renunta conform art. 2 al tratatului la orice pretentie de despagubire impotriva Rusiei (Atentie: pretentii admise la Brest-Litowsk si anulate ulterior de Aliati) cu conditia ca nici Rusia sa nu despagubeasca tari terte pentru  confiscarile si nationalizarile pe urma revolutiei din Rusia.Reamintim ca, initial, Romania a pierdut controlul asupra Tezaurului aflat initial la Moscova in urma sechestrarii acestuia de catre regimul instaurat deLenin.

Dupa ce tot Germania ar fi trebuit conform tratatelor in vigoare(Tratatul de la Versailles) sa despagubeasca Rusia cu aurul 93.540 kg aur primit dupa Brest-Litowsk, tot Germania indirect renunta conditionat la pretentii de despagubire din partea Rusiei pentru averile confiscate de catre Rusia tarista si bolsevica. Deoarece cele mai mari plasamente de capital din Rusia erau germane, firesc ca Rusia nu ar fi intentionat sa ne restituie tezaurul si sa se oblige din nou la plata fata de Germania cu sumele fabuloase stabilite la Brest-Litowsk .

Mai multi delegati ai statelor participante, printre care si  Bratianu, condamna acest tratat pentru ca favorizeaza Rusia.
A platit cumva Lenin pentru prietenia ruso-germana cu aurul  romanesc? (http://de.scribd.com/doc/207736443/Document-e-7)

Toamna lui 1941: Armata a 4-a a Maresalului Ion Antonescu, unul dintre cei mai inversunati adversari ai Sovietelor, ajunge dincolo de Nistru, pana la Odessa, insa nu scoate nici un cuvant despre restituirea Tezaurului de catre Moscova.


1956: Rusia a trimis catre autoritatile comuniste din Romania, aproximativ 33 kg aur, singura cantitate de aur returnata vreodata din Tezaurul care a luat drumul Moscovei in decembrie 1916. Si, cel mai probabil, singura care mai era depozitata, la acea, data, la Moscova. Daca scadem aceste 33 kg aur din totalul celor 93.570 kg aur care au ajuns initial la Moscova, in cele doua transporturi, obtinem exact cele 93.540 kg aur care au fost trimise de la Moscova la Berlin, conform cantitatii stipulate in Acordul financiar germano-rus si cele 93.540 kg aur care au plecat din Germania catre Franta, conform documentelor aferente armistitiului de la Compiegne.

ASADAR, AURUL ROMANIEI SE AFLA IN GERMANIA!!!

Nu intamplator la data de 02 octombrie 2012  Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei hotaraste: Romania
NU va primi Tezaurul inapoi de la Rusia! Ei stiu de ce!!
Hotărârea Consiliului Europei: România NU va primi TEZAURUL înapoi de la Rusia!

Trebuie să fie o greşeală....

Preşedintele Cehiei Milos Zeman, economist de profesie, a rămas surprins miercuri într-un  interviu cu Ziarul Financiar când a aflat că România are doar 4,5 milioane de salariaţi, mai puţini decât în Cehia, care numără cinci milioane de angajaţi, dar o populaţie la jumătate.

„Cum? Trebuie să fie o greşeală aici. Şi aveţi un şomaj de doar 7,5%? Este imposibil“, a spus Zeman. Şi înaltul oficial ceh tocmai avusese discuţii cu premierul României, cu preşedintele României, şi chiar o cină cu acesta din urmă. Când a fost vreodată prim-ministrul sau preşedintele României în străinătate cu măcar 10 întreprinzători români cărora să le deschidă uşa în Franţa, Germania sau, de ce nu, în Cehia pentru contracte şi vânzări, nu mai vorbim de investiţii?

Cehia, Polonia, Ungaria sunt de 10 ani încoace exportatoare de capital în ţările din jur pentru că economiile lor au putere. Noi delirăm cu poziţii geostrategice şi ne amestecăm în războaiele altora, dăm miliarde pe bucăţi de autostradă în mijlocul câmpului ca tichet de intrare în organizaţii de apărare, dar 5 milioane de români apţi de muncă nu au unde să lucreze, dintre care 2 milioane sunt în bejenie în Uniunea Europeană, iar 3 milioane lucrează cu ziua sau grădina proprie şi trăiesc de azi pe mâine.

În loc să fie obsedaţi de recuperarea acestui decalaj care s-a mărit în ultimii 20 de ani, nu numai faţă de Europa de Vest, ci de vestul Europei de Est, în loc să întrebe non-stop pe oricine ar putea să le dea o soluţie de grăbire a creşterii economice şi modernizare a economiei, liderii noştri au alte teme.

32% din PIB venituri la buget (media europeană 45% din PIB), 15 euro per capita cheltuieli pentru publicitate (130 de euro media în UE), 7.000 de euro PIB per capita (30.000 de euro media UE), 2.500 de euro exporturi per capita ( 10.000 de euro exporturi per capita în Ungaria şi în Cehia), 200 de automobile la mia de locuitori (600 de automobile în UE), 2% din PIB piaţa asigurărilor ( 10% din PIB în UE) – toate sunt consecinţe ale unui singur şi mare fapt: doar 5 milioane de români au astăzi o slujbă, deşi populaţia aptă de muncă este de 10 milioane.

Şomajul de 7,5% este cea mai mare minciună statistică astăzi în România. „Şi ce fac în Spania un milion de români, când acolo şomajul e de 22%“, întreba mirat preşedintele Zeman. Păi ce să facă? Fac muncile pe care nu le fac spaniolii. Sunt cetăţenii de categoria a doua ai Europei. Cei care în Roma Antică nu aveau drept de vot. Marocanii, algerienii, tunisienii şi românii – acolo suntem noi astăzi ca ţară, aliniaţi unor popoare pe care acum câteva decenii le asistam în drumul de la colonie la ţară.

Dar cine să vorbească despre bejenia din ţară a celor două milioane de români plecaţi în UE să muncească ce nu vor să muncească spaniolii şi italienii şi a celor trei milioane plecaţi din istorie pentru că nu sunt angrenaţi în nicio formă de civilizaţie adusă de o slujbă?

Primim preşedinţi şi vicepreşedinţi într-o ţară găunoasă ca un măr stricat, dar care se vrea lucios şi unde au curaj să spună „aţi progresat enorm“ numai străinii. Să vorbim, că avem libertatea de a vorbi. Măcar atât.

România este noua Turcie, cred analiştii companiei suedeze East Capital, printre cei mai mari investitori străini pe bursa de la Bucureşti, argumentând prin datele macroeconomice bune raportate de ţară, prin eforturile de reformare din ultimii ani, dar şi prin rezultatele financiare solide ale marilor companii private.    

Cu active totale în gestiune de peste 4 miliarde de euro, fon­durile de investiţii ad­ministrate de East Capital au plasamente de 70 milioane de euro pe bursa de la Bucureşti. Într-un recent raport emis pentru investitori, analiştii companiei suedeze descriu eforturile pe care le-a făcut România în ultimii ani, argumentând că economia locală este bine poziţionată pentru a supraperforma în regiune, aşa cum a făcut Turcia în anii trecuţi.

„În mod ironic, criza din 2008 a făcut diferenţa. Polonia şi apoi Turcia au fost perfomerii în rândul pieţelor emergente din Europa. Cu toate acestea, în ultima vreme, strălucirea a început să se ducă de pe povestea poloneză, iar Turcia continuă să se lupte cu problemele cauzate de instabilitatea politică şi de deficitul mare de cont curent.”

În ciuda performanţelor slabe ale majo­rităţii economiilor din regiune, Ro­mânia a raportat rezultate bune: şi-a ajustat recent ţinta de creştere economică la 2,3% pentru acest an şi la 2,5% pentru anul viitor.

Deficitul bugetar mic (ţinta pentru acest an este de 2,4% din PIB) alături de datoria publică redusă (de 38% din PIB în 2012) sunt ingre­dientele cheie pentru această per­formanţă economică bună, mai spun analiştii de la East Capital. Mai mult, Ro­mânia a avut cea mai mare creştere eco­nomică din Uniu­nea Euro­peană în primul trimestru, de 3,8% com­pa­rativ cu perioada similară a anului trecut, iar pe locul doi s-a clasat Po­lonia, cea mai mare eco­no­mie din estul Europei, cu un avans de 3,5%.

Germania, principala piaţă de comerţ exterior a României, atât pe partea de exporturi, cât şi pe cea de importuri, şi totodată cea mai mare economie din Europa, a avut un plus de 2,3% în primul trimestru faţă de primul trimestru. Austria, ţara cu cele mai mari investiţii în România, a raportat un plus de 1% în primele trei luni.

Profitul net al grupului OMV Petrom a scăzut cu 19% în primul trimestru al acestui an, până la 1,075 miliarde de lei, comparativ cu perioada similară a anului trecut, potrivit raportului financiar al companiei, publicat marţi pe site-ul Bursei.  În primul trimestru din 2013, compania obţinuse un câştig net de 1,332 miliarde de lei.  Totodată, vânzările OMV Petrom s-au diminuat cu 9%, ajungând la 5,296 miliarde de lei, faţă de 5,789 miliarde de lei, cât era valoarea indicatorului în aceeaşi perioadă a anului trecut.  "Performanţă noastră financiară din T1/14 reflectă povara fiscală mai mare şi mediul de piaţă deteriorat. Cererea scăzută pe pieţele de gaze, electricitate şi combustibili, împreună cu marjele de rafinare mai mici au fost doar parţial compensate de iniţiativele de excelenţă operaţională şi management al costurilor în toate diviziile de activitate. În activitatea operaţională, am crescut uşor producţia în România, continuând să implementăm strategia companiei", a declarat Mariana Gheorghe, CEO al OMV Petrom, citată în comunicatul companiei.  Potrivit acesteia, în Marea Neagră, portofoliul de explorare s-a extins prin asigurarea participării la perimetrul Midia Deep.  “În parteneriat cu ExxonMobil, ne pregătim pentru următoarea etapă de foraj în perimetrul Neptun Deep, începând cu jumătatea anului, în timp ce platforma de foraj Ocean Endeavour este în curs de pregătire pentru operaţiunile din Marea Neagră, iar interpretarea datelor de seismică 3D este în desfăşurare”, a menţionat Mariana Gheorghe.  Pe 29 aprilie, actionarii companiei au aprobat distribuirea de dividende în valoare totală de 1,745 miliarde de lei, cu 10% mai mult decât anul trecut, a continuat şefa Petrom.  Ea a mai spus că investiţiile din acest an vor depăşi 6 miliarde de lei, dacă Petrom va avea un mediu favorabil pentru investiţii.  “Privind către viitor, vom continua să implementăm strategia noastră, susţinută de un program de investiţii semnificative, de peste 6 miliarde de lei în acest an, cu condiţia unui cadru favorabil investiţiilor şi a unor fundamente solide de piaţă”, a adăugat Mariana Gheorghe. Grupul Petrom a încheiat anul 2013 cu un profit net de 4,824 miliarde de lei, în creştere cu 22% faţă de rezultatul net de 3,946 miliarde lei, raportat la finele lui 2012.  Vânzările grupului Petrom s-au cifrat la 24,185 miliarde lei în anul 2013 (excluzând accizele la produsele petroliere), în scădere cu 8% faţă de anul 2012, când au fost de 26,25 miliarde lei.  OMV, una dintre cele mai mari companii industriale publice din Austria, deţine 51,01% din acţiunile OMV Petrom. Statul român prin Ministerul Economiei deţine 20,63% din acţiunile OMV Petrom, Fondul Proprietatea - 18,99% şi alţi acţionari 9,35%.    Petrom este cea mai mare companie românească de petrol şi gaze, cu activităţi în sectoarele explorare şi producţie, rafinare şi produse petrochimice, marketing, gaze naturale şi energie.(Agerpress)

ROMANIA TREBUIE SA FIE SI SA RAMINA SUVERANA -- Noi Cetatenii Romaniei, Cerem iesirea din UE a Romaniei …NU mai vrem in UE…NU mai vrem facturi in euro…nu mai vrem sa fim delapidati de omv, mittal, e-on , enel, apa nova, gaz de suez, -toate aceste firme rusesti sub acoperire. etc …NU MAI VREM IN U.E !!!! Sa se organizeze un referendum referitor la iesirea din UE a Romaniei sa votam asupra acestui subiect …NU MAI VREM IN U.E. !!!!! VREM SA FIM SUVERANI SI INDEPENDENTI - nici la est, nici la west, nici la sud si nici la nord ....NUMAI IOBAGII SUNT OBISNUITI SA "APARTINA CUIVA" .. noi vrem aici, pe pamintul nostru , suverani si dezlegati de iobagie (ma rog, poate ca ardelenii se simt mai bine ca slugi la grofi)

Un mic partid eurofob polonez, Congresul Noii Drepte (KNP), este pe punctul de a intra în Parlamentul European (PE) cu patru deputaţi, obţinând 7,2% din voturi în alegerile de duminică, potrivit exit-poll-urilor.

Condusă de Janusz Korwin-Mikke, în vârstă de 72 de ani, un matematician excentric şi fost disident anticomunist ultraliberal, această mişcare susţine că vrea să intre în PE pentru "distruge Uniunea Europeană din interior", informează AFP.

Platforma Civică (PO), partidul de centru-dreapta de la putere al premierului Donald Tusk, a obţinut victoria în alegeri cu 32,8% din voturi şi 19 deputaţi, în faţa Partidului Dreptăţii şi Justiţiei (PiS) al lui Jaroslaw Kaczynski, care a obţinut 31,8% din voturi (19 deputaţi), potrivit acestui sondaj realizat de institutul Ipsos.

Partidul Social-Democrat (SLD) s-a clasat pe locul al treilea (9,6% din voturi, cinci deputaţi), în faţa KNP şi aliatului PO, Partidul Ţărănesc (7,0% şi patru deputaţi).

Rata participării la vot este de 22,7%. Polonia trimite 51 de aleşi în Parlamentul European.