Ministerul Finanţelor Publice estimează, pentru acest an, plăţi anticipate din Trezorerie în valoare de şapte miliarde de lei pentru proiecte din fonduri europene, a declarat joi ministrul Finanţelor Publice, Ioana Petrescu, în cadrul conferinţei 'Zilele Informării Europene', organizată de Departamentul pentru IMM şi Comisia Europeană.   'De la MFP se efectuează plăţi anticipate din Trezorerie pentru beneficiarii de proiecte europene. Vorbim de sume foarte mari, doar pentru 2014 sunt anticipate şapte miliarde de lei, patru în primul semestru şi trei pentru al doilea semestru', a spus ministrul Finanţelor. Ea a precizat că sumele respective vor fi recuperate, ulterior, de la Comisia Europeană.   Ioana Petrescu susţine că acest aspect a contribuit la creşterea absorbţiei fondurilor europene de la 7% în 2012 la 40% în prezent.  De asemenea, Ioana Petrescu a amintit că, în perioada 2007 - 2014, România a fost beneficiar net de fonduri faţă de Uniunea Europeană, având în vedere că a încasat 24 de miliarde de euro în perioada menţionată şi a contribuit la bugetul UE cu plăţi de 10 miliarde de euro. AGERPRES

Partidul Libertatii din Austria (FPO), euroscetic si anti-imigrationist, obtine locul al treilea la alegerile europene din Austria, urcand de la 13%, cat obtinuse in 2009, la 20,1%, in anul 2014, potrivit estimarilor difuzate de televiziunea ORF, citat de Reuters.
Partidul Popular ( OVP ), de centru-dreapta, membru al grupului PPE, a castigat si alegerile din acest an, cu 27,1%, in scadere, insa, fata de precedentele europene, cand a luat 30%.
Social-Democratii s-au mentinut la aproape 24% la alegerile europene din acest an.
Extrema dreapta, FPO, a marsat in mare masura pe un mesaj indemnand alegatorii nemultumiti sa dea o palma coalitiei pro- europene dintre socialisti si populari.
Campania FPO anti - imigranti, condusa de Harald Vilimsky, subliniat neutralitatea si independenta Austriei, a cerut reducerea la jumatate a contributiilor Vienei la bugetul UE si a cerut un referendum privind fondul ESM de salvare a "lenesilor" zonei euro.
Austria va avea 18 de locuri dintre cele 751 ale Parlamentului European.

Agenţia de evaluare financiară Moody”s Investors Service a anunţat miercuri că perspectiva sa pentru sistemul bancar din Austria rămâne una negativă, nemodificată din anul 2009, în condiţiile în care consideră că filialele băncilor austriece din unele ţări din Europa de Est, în special din Rusia şi Ucraina, constituie un factor de risc, informează un comunicat de presă.

“În pofida dovezilor de stabilizare bancară în Austria, fundamentele financiare ale băncilor vor rămâne slabe din cauza riscurilor la adresa calităţii activelor care provin în principal de pe urma expunerii pe mai multe pieţe volatile din Europa Centrală şi de Est, care sunt responsabile pentru aproximativ 30% din activele bancare” precizează Moody’s. Agenţia de evaluare se aşteaptă ca ritmul de creştere economică al Austriei să accelereze la 1,7% în 2014, după doi ani de încetinire, în principal datorită cererii puternice venită din Germania şi unele state din ECE, precum Cehia, Polonia şi Slovacia. În schimb, Moody”s consideră că băncile austriece sunt expuse unor condiţii economice mai volatile în alte ţări din CEE, incluzând aici Rusia şi Ucraina, ale căror perspective economie s-au deteriorat în ultimele luni. Mediul operaţional dificil din aceste ţări va afecta calitatea activelor şi profitabilitatea băncilor locale, inclusiv subsidiarele din CEE ale băncilor austriece.

În general, Moody”s se aşteaptă ca nivelul creditelor cu probleme să scadă la 11% în 2014, adăugând însă că există două grupuri distincte de ţări. În timp ce în Austria şi ţările din CEE orientate spre export (Cehia, Polonia, Slovacia), Moody”s se aşteaptă la o îmbunătăţire a calităţii activelor, ca urmare a accelerării ritmului de creştere economică, în alte ţări din CEE, printre care şi Rusia, Moody”s se aşteaptă ca nivelul creditelor cu probleme să crească.

Agenţia de evaluare subliniază că băncile austriece au o capacitate limitată de a absorbi pierderi, evidenţiată de profitabilitatea scăzută şi o rată de adecvare a capitalului Tier 1 de 11,6% la finele anului 2013, mai mică decât cea a altor bănci europene. În plus, băncile austriece sunt în continuare vulnerabile la şocuri externe, chiar dacă este de aşteptat ca nivelul de capitalizare să continue să se îmbunătăţească în acest an. Cu toate acestea, Moody”s susţine că profilul de finanţare al băncilor austriece s-a îmbunătăţit în ultimii ani, în condiţiile în care raportul dintre credite şi depozite a scăzut la 126% la finele lui 2013 de la 141% în 2010.

Confruntarea Europei cu Moscova asupra Ucrainei are deja un impact major asupra afacerilor germane in Rusia si impunerea de sanctiuni economice ar provoca prejudicii de durata industriei, avertizeaza un document confidential trimis guvernului german de un grup de lobby de afaceri, relateaza Reuters.
Documentul provenind de la camera de comert exterior germano-rusa, un grup reprezentand 800 de companii ce ofera suport firmelor germane ce opereaza in Rusia, subliniaza gradul de preocupare printre companiile germane asupra crizei din Ucraina, citeaza Agerpres.
El sugereaza de asemenea ca industria isi intensifica eforturile pentru a descuraja guvernul cancelarului Angela Merkel sa insiste asupra unor sanctiuni mai dure.
Merkel a avertizat cu mai multe masuri punitive impotriva Rusiei daca alegerile prezidentiale din Ucraina, programate la 25 mai, sunt perturbate.
"Destabilizarea tot mai mare a Ucrainei si confruntarea diplomatica pentru o solutie comuna au deja un impact masiv asupra afacerilor germane in Rusia", avertizeaza acest "document de pozitie" de doua pagini din data de 7 mai.
"Sanctiunile economice mai profunde ar conduce la o situatie in care contractele vor fi tot mai mult acordate firmelor locale, proiectele suspendate sau intarziate de partea rusa, iar industria si politicienii rusi s-ar intoarce spre Asia, in special China", mai afirma documentul. El noteaza ca pierderea cotei de piata pentru firmele germane si europene ar fi "pe termen lung si durabil", provocand "prejudicii ireparabile" pozitiei competitive a Germaniei in Rusia.
Documentul adauga ca acest lucru ar conduce la pierderi de locuri de munca in Germania si ar lasa companiile vulnerabile la cereri de "compensatii masive" daca vor fi fortate sa rupa contractele cu partenerii rusi.

Este evident ca trebuie să remarcăm primitivismul campaniei pentru alegerile europarlamentare din acest an. După atâţia ani de "convergenţă", "beneficii", "spirit european" şi "uniune monetară" a rămas frica singurul catalizator al prezenţei la urne şi al votului pentru Europa?
Dacă răspunsul este afirmativ, atunci "evoluţia" din ultimele decade a UE a fost în zadar. Votul nu ar trebui să fie pentru Europa, ci pentru libertate politică şi economică. Dar unde ne sunt candidaţii care să lupte pentru astfel de idealuri? Din păcate nu se regăsesc pe listele oficiale, iar singura speranţă rămâne, oricât de paradoxal ar părea, criza, dar nu o criză care să "călească" Uniunea Europeană, conform viziunii lui Jean Monet, ci o criză care să-i vindece definitiv pe cetăţenii europeni de aşteptările nerealiste privind bunăstarea planificată.
Până la noua Renaştere, nu ne rămâne decât să ne abţinem sau să "votăm" Parlamentul care ne va călăuzi, sub înţeleapta îndrumare a Comisiei Europene, încă cinci ani prin noul "ev întunecat" al Europei.

Partidul Libertatii (PVV), formatiunea politica eurosceptica a populistului Geert Wilders, a inregistrat o infrangere usturatoare si neasteptata in alegerile europarlamentare desfasurate joi in Olanda, arata rezultatele exit-poll-urilor. Cotat cu prima sansa in sondajele de opinie din ultimele luni, PVV a iesit doar pe locul al patrulea, cu 12,2% din voturi. Alegerile europarlamentare s-au deschis joi in Olanda si Marea Britanie, iar scrutinul continua vineri in Cehia si Irlanda.

In Olanda, un sondaj realizat la iesirea din sectiile de votare releva un scor dezamagitor pentru partdul lui Geert Wilders, care nu va afecta, totusi, avansul euroscepticilor la nivel european, mai ales in Franta si Marea Britanie.

In contextul in care Uniunea Europeana (UE) se reface cu greu dupa criza euro, aproximativ 400 de milioane de alegatori sunt chemati la urne sa desemneze, pentru urmatorii cinci ani, cei 751 de membri ai Parlamentului European (PE).

Intr-un moment in care in UE exista aproximativ 26 de milioane de someri, retorica antiimigrare si anti-UE a populistilor urmeaza sa le aduca un succes. Euroscepticii ar putea sa-si tripleze numarul de deputati, pana la 100 de locuri.

Primele rezultate oficiale ale acestor alegeri, care se desfasoara timp de patru zile in cele 28 de state membre UE, vor fi anuntate duminica seara, cand se vor inchide ultimele sectii de votare.