Asta da spaga ....hahaha...

Robert Hunter Biden, unul dintre fiii vicepreşedintelui SUA Joseph Biden, a fost numit şef al departamentului juridic şi membru al Consiliului de administraţie la cea mai mare companie de gaze privată din Ucraina, anunţă surse citate de publicaţia rusă The Moscow Times.
Într-un comunicat publicat marţi pe site-ul propriu, compania de gaze Burisma Holdings a anunţat că Robert Hunter Biden se va alătura Consiliului de administraţie şi va deveni şef al departamentului juridic.
Potrivit site-ului rus Lenta.ru, citat de The Moscow Times, Burisma este cea mai mare companie de gaze privată din Ucraina şi deţine subsidiare precum Esko Pivnici şi Pari.

Potrivit Serviciului Moody's al Investitorilor, majoritatea economiilor şi sectoarelor UE ar suferi deficienţe minore de credit în cazul slăbirii semnificative a creşterii economice a Rusiei şi a întreruperilor din relaţiile comerciale şi financiare dintre Rusia şi UE care ar putea să însoţească o criză prelungită în Ucraina, potrivit unui comunicat emis de agenţia Moody's.
Însă, în cazul unor scenarii mult mai grave şi corespunzător mai puţin probabile, anumite state UE, sectoare şi emitenţi ar putea fi afectate de o mai mare eroziune materială a veniturilor, profiturilor şi a valorii bunurilor deţinute în Rusia, deşi impactul asupra profilurilor de credit ar fi în general flexibil.
Raportul intitulat "Rusia şi UE: Economiile UE ar rezista unei recesiuni ruse" elaborează asupra acestui scenariu central şi, de asemenea, explorează două scenarii care, deşi puţin probabile, demonstrează vulnerabilitatea Uniunii Europene faţă de evenimente extreme.  Marie Diron, vice-preşedintele Moody's a declarat: "Cazul nostru de bază ce prognozează că PIB-ul Rusiei va scădea cu 1% în acest an nu are niciun impact asupra economiei Uniunii Europene sau a profilurilor de credit a emitenţilor europeni. Chiar şi o escaladare a crizei geopolitice care a condus la o decelerare economică avansată în Rusia sau întreruperile în relaţiile comerciale şi financiare nu ar avea un impact economic semnificativ asupra Uniunii în majoritatea cazurilor".
"Creşterile bruşte de preţuri la gaze şi nivelurile reduse ale încrederii sunt principalele canale prin care credem că o deteriorare în relaţiile dintre UE şi Rusia ar putea afecta creşterea Uniunii şi a profilurilor de credit. Însă, chiar şi în cazuri extreme ce includ întreruperi serioase în relaţiile comerciale şi creşteri ale preţurilor la gaze, Mood's crede că impactul general asupra UE ar fi limitat la o reducere relativ scăzută în creşterea PIB-ului, de mai puţin de 1% în 2015", se mai arată în comunicat.  Acest impact ar fi amplificat pentru numărul mic de emitenţi care au cea mai mare expunere în Rusia dar, chiar şi în acel caz, în absenţa unui şoc sever asupra încrederii în pieţele econimce sau financiare, impactul asupra creditelor ar fi limitat. Chiar şi ţările Baltice şi Ciprul, care au cea mai mare expunere la Rusia prin relaţii comerciale sau investiţii străine directe ar fi puţin probabil să fie afectate de schimbări semnificative în profilurile lor de credit suverane ca rezultat direct a unui stres mai sever în Rusia. Moody's notează că expunerea băncilor europene la riscurile ruseşti este scăzut comparativ cu toate deţinerile bancare şi nu se cumulează într-un risc sistemic. Însă, pierderile mari ale principalelor instituţii expuse în Rusia ar putea slăbi încrederea, adăugând la problemele deja existente ale sistemelor bancare europene. În orice scenariu negativ care include o deteriorare importantă în condiţiile de afaceri, profiturile grupurilor ar fi mai scăzute, reprezentând un credit negativ pentru băncile-mamă. Unele companii evaluate de Moody's din sectorul alimentar şi din industria auto au înregistrat vânzări record în Rusia, şi, drept consecinţă, ar fi vulnerabile la o scădere masivă a cererii din statul rus. Emitenţii mai mari şi mai diversificaţi ar fi doar puţin afectaţi de o scădere a exporturilor către Rusia sau a vânzărilor în acest stat. 

 

În ultimele zile, trupele ucrainene au trecut la faza activă a operaţiunii speciale împotriva insurgenţilor proruşi, mai ales la Slaviansk şi Kramatorsk, pentru a prelua controlul acestor localităţi înaintea alegerilor prezidenţiale de pe 25 mai.

 

Un elicopter militar ucrainean MI-24 a fost doborât la Slaviansk (est), unde au loc lupte grele între separatiştii proruşi şi forţele de ordine ucrainene, a anunţat Ministerul ucrainean al Apărării. Este al treilea elicopter doborât la Slaviansk în ultimele zile, după ce vineri două aparate MI-24 s-au prăbuşit în urma unui atac cu lansatoare de rachete portabile. Doi militari ucraineni au fost ucişi şi câţiva au fost răniţi în acele tiruri.

Aproximativ 400 de mercenari ai unei firme private de securitate americane sunt prezenţi în Ucraina, alături de soldaţii şi poliţia ucraineană în operaţiunile duse împotriva separatiştilor proruşi, scrie ziarul german Bild am Sonntag (BamS), citat de AFP.

Potrivit informaţiilor, bazate pe comunicaţiile radio dintre centrele de comandă ale armatei ruse, interceptate de Agenţia americană de securitate NSA şi transmise apoi serviciilor secrete germane(BND), mercenarii americani coordonează şi dirijează operaţiunile de gherilă împotriva separatiştilor proruşi din jurul oraşului Slaviansk.

Aceşti 400 de mercenari lucrează pentru Academi, mai cunoscută sub numele de Blackwater, o firmă de securitate care a fost privată de contract de către armata americană în Irak după uciderea unor civili în 2007, precizează BamS.

Ziarul aminteşte că Rusia a denunţat acum câteva săptămâni prezenţa de mercenari americani alături de trupele guvernamentale ucrainene, ceea ce ambasadorul american la Kiev, Geoffrey Pyatt, a dezminţit la mijlocul lunii martie.

Săptămâna trecută, Bild am Sonntag a dezvăluit că agenţi ai CIA şi FBI ajută Kievul să pună capăt rebeliunii din estul Ucrainei şi să plaseze un dispozitiv de securitate eficace, fără ca aceştia să se angajeze direct în confruntări.AGERPRES

Spiritul atoatevăzător al părintelui Iustin, de la Mănăstirea Petru Vodă, este pomenit si la aproape un an de cînd s-a stins, credinciosii amintindu-si că acesta a prevăzut că ar urma după moartea sa 12 luni de liniste, după care va veni o „urgie“, fapt care s-ar petrece anul acesta, în iunie, scrie monitorulneamt.ro.

Profetiile au fost făcute de duhovnic anul trecut, la începutul lunii iunie, cu doar cîteva zile înainte de moartea sa. El ar fi vorbit în prezenta mai multor măicute de la Mănăstirea Paltin (asezămînt ridicat în imediata apropiere a mănăstirii Petru Vodă), unde a fost îngrijit în ultimele clipe. "Testamentul" a fost consemnat de monahia Fotini, una dintre maicile care l-au îngrijit pe părintele Iustin în toată perioada în care starea sănătătii sale a devenit critică. Declaratiile au apărut anul trecut, în revista „Atitudini“, publicatie a Mănăstirii Petru Vodă.

"Simteam cu totii că se pregăteste, demult nu mai voia să mănînce nimic, chiar dacă ar fi putut, era hrănit doar artificial, prin perfuzii. Cu cinci zile înainte de a-si da duhul, a fost ceva mai bine, parcă îsi revenea si prinsese ceva putere. În această ultimă perioadă toti ucenicii mai apropiati au luat un ultim cuvînt de învătătură de la părintele, un ultim sfat.

Eu nu reusisem, parcă nu îndrăzneam să îl întreb nimic. Atîtea cuvinte mi-a spus în ultimii ani, încît nu stiu dacă am vreo întrebare fără răspuns si nu voiam să îl mai necăjesc pe părinte. Mergeam lîngă patul sfintiei sale, îi sărutam mîna si mă asezam în genunchi să mă rog în tăcere lîngă sfintia sa. În acea zi am simtit că părintele vrea să îmi spună totusi un ultim cuvînt. Se pare că acesta a fost ultimul cuvînt rostit de părinte pe patul de suferintă, în prezenta a cinci dintre ucenicii săi, care pot depune mărturie pentru acest cuvînt. «E vorba însă că mai sînt 12 luni… » Aici Părintele s-a oprit. Noi am întrebat: «12 luni si scăpăm de cipuri?», «Nu», a răspuns Părintele, «12 luni de libertate si vine urgie».

Cineva a întrebat să explice mai clar, dar părintele nu a mai răspuns. Atunci eu am zis: «În acest caz părinte, trebuie să vă însănătositi, că nu are cine să ne ajute». Părintele a răspuns iar cu umor si zîmbetul cel mai frumos din lume: «Măi, să stiti că nici eu nu stiu ce să fac. Nu m-am hotărît dacă să trăiesc sau să mă duc. Nici eu nu mai stiu ce vreau». A luat o gură de mîncare si ne-am retras unul cîte unul, luînd binecuvîntare. Am luat si eu binecuvîntare si părintele, în marea lui dragoste, nu m-a lăsat fără cuvînt si mi-a dat, strîngîndu-mă de mînă, ultima binecuvîntare: «Maică, să nu lasi revista! tine tare, înainte!». Această făgăduintă am să încerc să o tin cît voi putea cu ajutorul celorlalti frati si surori, colegi de redactie“, este relatarea monahiei Fotini în revista „Atitudini“ de anul trecut.

Cu alte cuvinte, părintele Iustin a prevestit că în luna iunie 2014 s-ar petrece o „urgie“ pentru tara noastră.

UPDATE ora 17.00: Participarea la referendumul organizat în Estul Ucrainei de separatiştii pro-ruşi a atins, duminică la amiază, 80% în regiunea Luhansk şi 40% în regiunea Doneţk, au indicat organizatori ai acestei consultări populare considerate ilegale de către Kiev şi Occident. „Participarea este foarte mare în Luhansk, la unele secţii de votare aceasta este de circa 90%. În medie, în regiune rata de participare a depăşit 80%'', a declarat liderul 'Frontului popular' din Lugansk, Aleksei Cimilenko, citat de Interfax. În regiunea Doneţk, conform aceleiaşi agenţii care citează o sursă a comisiei electorale a autoproclamatei Republici Populare Doneţk, au votat în jur de 40% din alegători. UPDATE ora 16.00: Reporterii BBC de la fața locului au transmis că la secțiile de votare au loc scene haotice, nu există cabine de votare și nici registre electorale. Liderii auto-proclamați din Donețk și Luhansk au organizat acest vot în ciuda cererii venite de la președintele rus, Vladimir Putin, privind amânarea acestui scrutin. Autoritățile din Ucraina au declarat că votul ar putea conduce la „auto-distrugerea” regiunilor. Există o singură întrebare pe buletinul de vot, atât în ucraineană, cât și în rusă: „Susțineți actul de autonomie al Republicii Populare Donețk/Republicii Populare Luhansk?” Există încă acte de violețnță, cu lupte care au avut loc peste nopate în orașul controlat de rebeli Sloviansk. La centrul de votare Dom Kultura din Sloviansk, organizatorul Vitalie Viatko a declarat pentru BBC că procesul electoral se desfășoară bine. Membri ai miliției pro-ruse, în unforme și cu cagule pe cap votează alături de bunici. O directoare de școală, pro-ucraineană, a anunțat că a primit amenințări cu moartea după ce a refuzat ca rebelii să utilizeze școala ei ca centru de vot. În Donețk, procesul electoral pare haotic. Deși există liste electorale la secțiile votare, oamenii pot vota la oricare dintre aceste centre. BBC a vorbit cu un bărbat care era înregistrat pe liste în alăt parte, dar și-a dat numele și numărul de buletin și i s-a permis să voteze. Organizatorii de la o secție de votare a declarat că detaliile votanților vor fi verificate după listele de la celelalte secții, într-o zi. Un sondaj de opinie realizat de Pew Research Centre sugerează că majoritatea populației din Estul Ucrainei (70%) ar dori ca țara să rămână unită, în ciuda îngrijorărilor privind guvernarea. Organizatorii au sugerat că intenționează să organizeze o a doua rundă a alegerilor în 18 mai, privind alipirea la Rusia. De asemenea, ei au mai afirmat că vor boicota alegerile prezidențiale din Ucraina din 25 mai.