Candidatul favorit în sondaje la alegerile prezidențiale din Ucraina, miliardarul Petro Poroșenko, a efectuat weekendul trecut o vizită secretă în Israel, unde s-a întâlnit cu președintele israelian Shimon Peres și cu ministrul de Externe Avigodor Lieberman. Săptămânile de tăcere ale Israelului cu privire la criza ucraineană s-au terminat odată cu vizita "Regelui Ciocolatei" în Israel, relatată de edițiile online ale presei israeliene.

Fostul ministru de Externe Poroșenko este denumit "CEO-ul revoluției de pe Euromaidan", iar aspirațiile sale pro-vestice îl plasează pe primul loc în topul preferințelor electoratului ucrainean pentru prezidențialele din mai.

Un comunicat dat publicității marți arată că, în cadrul întâlnirii, Lieberman a spus: "Sper ca Rusia și Ucraina să-și normalizeze relațiile în curând", adăugând că un astfel de deznodământ ar fi în interesul întregii lumi.

Iraelul, principalul aliat al SUA în Orientul Mijlociu, a evitat să-și aleagă o tabără în cazul crizei din Ucraina. Ziarul liberal israelian Haaretz a relatat recent că oficialii Casei Albe și cei ai Departamentului de Stat sunt enervați de neutralitatea Israelului în fața agresiunii ruse în Ucraina. 

Unul dintre purtătorii de cuvânt ai Departamentului de Stat, Jen Psaki, a declarat ulterior că SUA sunt "surprinse" că Israel a ales să nu sprijine o rezoluție a ONU de condamnare a anexării Crimeii de către Rusia. Totuși, ea a dezmințit că Washingtonul ar fi "iritat" sau "furios".

Analiștii au pus reținerea Israelului pe seama nevoii sale de a nu-și periclita relațiile cu Rusia, mai ales că are nevoie de Moscova în dosare precum cel sirian sau cel iranian.

La data de 15 aprilie, Putin a vorbit la telefon cu premierul israelian Benjamin Netanyahu, căruia i-a transmis că escaladarea crizei ucrainene se datorează politicilor iresponsabile ale guvernului de la Kiev, care ignoră drepturile și interesele legitime ale etnicilor ruși, conform unui comunicat al Kremlinului.

 

 

Contul curent al balantei de plati plati a inregistrat in primele doua luni din acest an un deficit de 102 milioane euro (fata de excedentul de 177 milioane euro din aceeasi perioada din anul 2013), se arata intr-un comunicat difuzat de Banca Centrala vineri dimineata.  Acest deficit are ca principala cauza majorarea deficitului inregistrat de balanta veniturilor (cu 195 milioane euro), cel al balantei comerciale (cu 28 milioane euro), precum si al reducerea surplusului inregistrat de balanta transferurilor curente (cu 86 milioane euro). Balanta de plati prezinta intr-o forma scurta tranzactiile finalizate intre rezidentii unei tari si cei din restul lumii in timpul unui an.
Toate aceste tranzactii determina doua pozitii in balanta, una in coloana veniturilor si una in cea a platilor, una pentru valoarea marfurilor, serviciilor si titlurilor de credit care s-au dat, alta pentru contrapartida in bani, in credite sau in bunuri sau servicii. 
De aceea suma celor doua coloane ale balantei este intotdeauna aceeasi, soldul Balantei de Plati este intotdeauna nul, balanta este intotdeauna in echilibru. Cand se vorbeste de deficit si excedent in Balanta de Plati se face referire numai la unele din conturile sale sau la sub-balante. 
Contul curent se divide in patru balante de baza: bunuri, servicii, venituri si transferuri. Importurile din Balanta de Plati trebuie sa apara cu valoare FOB in loc de CIF, dupa cum le elaboreaza autoritatile vamale. Balanta serviciilor include urmatoarele concepte: turism si calatorii, transporturi, comunicatii, constructii, asigurari, servicii financiare, informatice, culturale si recreative inchiriate companiilor, persoanelor, guvernului si veniturilor proprietatii imateriale. 
In contul de venituri, intrarile sunt veniturile percepute de proprietarii factorilor (munca sau capital) angajati in exterior, in timp ce platile sunt veniturile trimise proprietarilor straini de factori de productie (munca sau capital) angajati in tara noastra. Veniturile din munca sunt remuneratiile lucratorilor frontalieri, sezonieri sau temporari. Este o rubrica in care informatia ce se obtine nu va fi niciodata foarte precisa, si pentru ca multe venituri mici nu se declara, o parte din totalul veniturilor se va cheltui in tara de origine.

Danemarca şi România sunt singurele ţări din Europa unde s-a scumpit motorina într-un an.

Astfel, dacă analizati datele publicate, veţi observa, de exemplu, că la bulgari, motorina s-a iefinit în aprilie 2014 faţă de aprilie anul trecut de la 1,34 de euro la 1,30 de euro. La unguri, un litru de motorină se vinde acum cu 1,38 de euro, faţă de anul trecut când era 1,46 de euro. Chiar şi la greci motorina s-a ieftinit de la 1,41 de euro la 1,36 de euro. În Germania, preţul motorinei a scăzut într-un an de la 1,44 de euro la 1,36 de euro, iar în Belgia de la 1,43 la 1,36 de euro. În România, în schimb preţul pentru un litru de motorină a crescut de la 1,33 euro la 1,39 de euro. Acelaşi lucru şi în Danemarca: de la 1,44 de euro la 1,46, doar că scumpirea este mult mai sensibilă decât la noi. În primul buletin publicat după scumpirile de la 1 aprilie, România figurează cu un preţ al motorinei mai mare decât în ţări precum Germania, Austria sau Franţa. Astfel, conform raportului publicat de Oil Bulletin, România are un preţ de 1,392 de euro pentru un litru de motorină faţă de Germania, de exemplu, unde acelaşi litru de motorină costă 1,369 de euro. Conform ultimului raport, cea mai scumpă motorină din Europa este în Marea Britanie, 1,644 euro, în timp ce în Luxembourg este cea mai ieftină, 1,180 de euro. După aplicarea supra-accizei, România are acum un preţ pentru motorină mai mare decât toate ţările din regiune. În Bulgaria, motorina costă 1,306 euro, iar în Ungaria 1,383 de euro.

Președintele rus Vladimir Putin a anunțat luni semnarea decretului privitor la reabilitarea tătarilor din Crimeea și a altor minorități etnice care au avut de suferit în timpul regimului stalinist, transmite Reuters, preluată de AGERPRES.

"Am semnat un decret de reabilitare a populației tătare din Crimeea, a populației armene, a germanilor, a grecilor, a tuturor celor care au suferit în timpul represiunilor staliniste", a declarat Putin într-o ședință a Consiliului de Stat.

Membrii minorității tătare din Crimeea, ce numără circa 300.000 de persoane (15% din populația regiunii), s-au opus anexării peninsulei Crimeea la Rusia care a avut loc luna trecută.

Tot luni, Vladimir Putin a aprobat amendamentele legislative destinate să faciliteze obținerea cetățeniei ruse de către rusofonii ce trăiesc în țări foste republici ale Uniunii Sovietice.

Modificările operate legii privind cetățenia rusă urmează anexării peninsulei Crimeea de Rusia și creșterii tensiunilor în estul Ucrainei, zonă în care trăiește o numeroasă comunitate rusă.

În urmă cu patru zile, șeful statului rus a apreciat că ieșirea din criza cu care se confruntă Ucraina depinde de garanțiile care vor putea fi date pentru ca drepturile populației rusofone să fie respectate în estul țării.

"Uniunea Bancară poate fi definită prin câteva fraze rostite de către comisarul pentru piața internă Michael Barnier: "Este finalul epocii recapitalizărilor masive ale băncilor. Falimentul unei bănci europene este un pericol de anvergură națională atunci când guvernul încearcă să o salveze pompându-i bani din bugetul național.Este un atac direct asupra cetățenilor contribuabili ai căror bani sunt cheltuiți pentru repararea greșelilor altora" (Euronews.15/IV.2014). Altfel spus, mecanismul de lichidare al băncilor din zona euro aflate în dificultate (mecanism de rezoluție) nu va mai permite ca eventualele costuri să fie suportate de către contribuabili ci de către însăși sectorul bancar. Chiar dacă a venit mai târziu decât ar fi trebuit, Uniunea Bancară arată o schimbare radicală în concepția europeană privind politicile anti criză. Dacă în primii ani după izbucnirea crizei soluția părea a fi recapitalizarea băncilor din bani publici, pe spezele contribuabililor, odată cu apariția Uniunii Bancare se recunoaște nu numai ineficiența unei astfel de metode în absența unor reforme profunde ale sistemului bancar dar și faptul că nu numai cetățeanul trebuie să suporte efortul de ieșire din criză. În același timp, se recunoaște rolul determinant pe care continuă să îl aibă statul în rezolvarea problematicii economice și sociale prin faptul că renunțarea la cheltuiala generată de recapitalizarea băncilor aduce bugetului posibilitatea orientării suplimentare a unor cheltuieli spre creșterea veniturilor salariale și de pensii în vederea creșterii consumului. Iată cum, asistăm prin efectele Uniunii Bancare la declanșarea unui lanț de procese care, pe lângă efectele directe asupra însănătoșirii sistemului bancar se înscriu într-o tendință de renunțare la politicile de austeritate prin impulsionarea consumului".

Legea insolvenței românești tolerează  EVAZIUNEA

Cu privire la cea de-a doua modificare importantă, eclipsată de scandalul Nana, Mircea Coșea a precizat că "Printr-o coincidență, în aceiași zi în care se vota la Strasbourg Uniunea Bancară, la București se vota Legea insolvenței. Din păcate, este doar o coincidență de zi nu și de idei. Dacă Uniunea Bancară contribuie la combaterea evaziunii și la întărirea capacității bugetului de finanțare a economiei, Legea insolvenței românești aduce prejudicii procesului de colectare a veniturilor la buget și tolerează evaziunea. Astfel, pe lângă faptul că elimină noțiunea de bancrută și lasă numirea administratorului judiciar la dispoziția debitorului, faţă de legea în vigoare (legea 85/2006), unde se situau pe locul 4, în noua lege creanţele bugetare retrogradează pe locul 5 în lista priorităţilor de recuperare. Mai mult decât atât, Comisia Juridică a eliminat din textul propus spre adoptare o serie de articole care reglementau răspunderea administratorului sau lichidatorului judiciar. Conform declarațiilor publice ale analiștilor fiscali, noua lege elimină posibilitatea deschiderii unor acţiuni penale împotriva acelora care, cu rea intenţie, ascund sau furnizează instanţelor documente neconforme cu realitatea iar numirea practicantului în insolvenţă nu mai este în sarcina exclusivă a judecătorului, acesta poate fi desemnat la cererea debitorului. Conform statisticilor oficiale, 12.798 de companii au cerut în anul 2013 intrarea în insolvenţă, marea majoritate ajungând în faliment afectând capacitatea de colectare a veniturilor la buget, mai ales în condițiile în care se estimează că cca.opt miliarde de euro creanțe bugetare sunt blocate prin proceduri de insolvență. Concluzia exprimată la unison de către specialiștii intervivați în media este aceea că dispariția infracțiunilor susamintite din textul noii legi păstrează vechea problemă a insolvențelor în România : folosirea insolvenței ca formă de evaziune fiscală. Prin modul cum a fost "ajustată și cosmetizată" noua lege a insolvenței nu se poate elimina supiciunea de "dedicație". Este evident că legea trebuie să promoveze insolvența ca nouă și mai elaborată metodă a clientelei politice de a evaziona bugetul".

A conchis: "La urma urmei ce nevoie ar avea populația României de un buget mai bogat, neafectat de insolvențe evazioniste când are acces gratis la zilnicele spectacole televizate ale formației " Trio Nana"?". 

- See more at: http://www.dcnews.ro/mircea-co-ea-avertizeaza-ca-austeritatea-a-fost-invinsa-in-justi-ie-de-uniunea-bancara_441592.html#sthash.sBRwuPVw.dpuf

Parlamentul European a adopta o directivă prin care cetăţenii europeni care se mută în alt stat membru vor putea să îşi transfere toate drepturile la pensie, se arată într-un comunicat al PE. Directiva, care urmează să fie aprobată formal de Consiliul de Miniştri, prevede că lucrătorii care se mută în alt stat membru nu îşi vor pierde drepturile statutorii (oferite de stat) la pensie.

Propunerea a fost făcută deoarece în prezent nu există reguli similare la nivelul UE pentru schemele suplimentare de pensii, astfel că cetăţenii UE care se mută între statele membre riscă să-şi piardă drepturile achiziţionate în decursul unei perioade, dacă aceasta nu este considerată suficient de lungă de către statul în care se mută.

Conform noii legislaţii, perioada de subscriere, adică perioada de apartenenţă activă la o schemă de pensii, necesară pentru ca o persoană să îşi păstreze drepturile la pensie suplimentară nu trebuie să fie mai lungă de trei ani.Totodată, eurodeputaţii au inclus o clauză care prevede că lucrătorii transfrontalieri trebuie să beneficieze de acelaşi nivel de protecţie, pe care statele membre trebuie să o pună în aplicare în răstimp de patru ani.

Potrivit Directivei, în cazul în care un lucrător care îşi încetează activitatea nu a obţinut încă drepturi la pensie dobândite în momentul încetării contractului de muncă, regimul de pensie suplimentară rambursează contribuţiile vărsate de lucrătorul respectiv sau vărsate în numele acestuia, în conformitate cu dreptul intern sau cu acorduri ori contracte colective, sau, în cazul în care lucrătorul respectiv suportă riscul de investiţie, fie suma contribuţiilor vărsate, fie valoarea investiţiilor rezultate din aceste contribuţii.

În ceea ce priveşte drepturile la pensie latente, textul prevede că statele membre adoptă măsurile necesare pentru a garanta faptul că drepturile la pensie latente ale lucrătorilor care îşi încetează activitatea şi ale urmaşilor lor sau valoarea acestora sunt tratate proporţional cu valoarea drepturilor membrilor activi ai regimului sau cu evoluţia indemnizaţiilor de pensie plătite în prezent.

Astfel, în cazul în care drepturile la pensie în cadrul regimului de pensie suplimentară sunt dobândite ca drept la o sumă nominală se asigură o valoare nominală a drepturilor la pensie latente. Dacă valoarea drepturilor la pensie acumulate se modifică în timp, Directiva stipulează ajustarea valorii drepturilor la pensie latente prin aplicarea unei dobânzi integrate în regimul de pensie sau a randamentului investiţiilor obţinut de către furnizorul de pensie suplimentară.

Pe de altă parte, statele membre pot permite regimurilor de pensie suplimentară să nu reţină drepturile dobândite ale unui lucrător care îşi încetează activitatea, ci să plătească lucrătorului respectiv, cu consimţământul său, un capital echivalent cu valoarea drepturilor la pensie dobândite, în măsura în care valoarea drepturilor la pensie dobândite nu depăşeşte un prag stabilit de statul membru în cauză. În această situaţie, statele trebuie să informeze Comisia Europeană cu privire la pragul aplicat.

Textul precizează că statele membre au posibilitatea de a permite partenerilor sociali să stabilească alte dispoziţii în acordurile colective, în măsura în care dispoziţiile respective oferă o protecţie la fel de favorabilă şi nu creează obstacole în calea liberei circulaţii pentru lucrători.

Directiva va intra în vigoare la 20 de zile de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.