.... evident ca "Uniunea Europeana NU EXISTA".

Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a declarat duminica, intr-o declaratie de presa, ca actiunile Rusiei in Ucraina ameninta pacea in Europa, potrivit Reuters.
"Ceea ce face Rusia acum in Ucraina incalca principiile cartei ONU. Ameninta pacea si securitatea in Europa," a spus Rasmussen reporterilor din Bruxelles, inaintea unei intalniri cu ambasadorii NATO.
Rasmussen a facut apel la Rusia sa reduca tensiunile si la toate partile implicate sa "continue toate eforturile de a se indeparta de aceasta situatie periculoasa".

 

In consecinta este evident ca "Uniunea Europeana  NU EXISTA".

 

Prin viclenii numite : drepturi si libertati, democratie, capitalism, comunism privatizari, liberalizare, parteneriat public privat....totul este controlat si dirijat din umbra de catre indivizii nelegiuiti, mari arhitecti din occidentul nelegiuit: ue, ussa, fmi . Cei care conduc această ţară de 20 de ani, ar trebui să explice: cum de au luat o ţară cu zero datorii externe, 22,8 milioane de locuitori şi opt milioane de locuri de muncă şi după 22 de ani datoria externă este de 100 miliarde de euro, datoria statului este de 50 miliarde de euro, numărul de locuitori este de 19 milioane, iar numărul de locuri de muncă este de 4,2 milioane , tragi-comic ? In fapt dramatic, dar asta este realitatea cruda si purul adevar !

 

Un comentariu din presa romaneasca ...

Romania este deja si se intareste Statul de Ne-drept prin ilegalitatea Presedintelui si de saptamana viitoare si a Primului ministru.

-Traian Basescu a revenit la Cotroceni illegal, prin decizia nelegala a CCR, prin procedura nelegala a Parlamentului, prin actul de forta si nelegal al Parchetelor.

Traian Basescu a fost readus la Cotroceni prin utilizarea unui act fals, cel al CCR. Este fals si nul de drept caci CCR nu are atributii si nici nu poate avea, privind numirea, revocare, re-numirea in functie a Presedintelui. Mai mult actul CCR e lovit de nulitate caci e fundamentat pe fraudarea rezultatului Referendumului, frauda fiind un act ilegal. Fraudarea rezultatului Referendumului prin utilizarea listelor electorale cu 18,3 mil votanti care cuprindeau 2,6 inscriei false, asa cum a fost si e probata de acte oficiale (“Lista cu votanti” transmisa de chestorul Manoloiu la BEC-existenta si pe site-ul BEC inca, la AEP, Guvern samd, inca din 9 iulie 2012) unde semnaleaza cele doua seturi de liste, una cu nume cunoscute ca posibili votanti, de 18,3 mil si celalalt set cu 15,7 mil cu act de identitate valabil, singurii votanti care puteau sta pe acele liste. Deci rezultatul Referendumului prin utilizarea cifrei de 18,3 mil votanti la care s-a raportat cvorumul, este, juridic, fals si nul, ca si celelalte consecinte juridice bazate pe acest act, cum e si revenirea lui Traian Basescu la Cotroceni.

Documentatia existenta la BEC dupa terminarea votarii la Referendum, a fost confiscata de Procuratura Generala, principali responsabili proc Kovesi si Iacob, dar nu singurii, illegal si nemaintalnit in lumea intreaga, cu scopul de a dispare proba materiala a fraudarii Referendumului, adica listele electorale utilizate la vot, care contineau 2,6 mil falsuri.

Mai mult, Procuratura Generala si DIICOT au musamalizat fapta de fraudare electorala, dand NUP plangerilor penale facute de cetateni, fundamentate correct, in special cu cele doua probe, acte oficiale – “Tabelul cu votanti” transmis de chestorul Manoloiu si Scrisoarea AEP nr. 6897/01.08.2012 prin care se esplicau cine sunt cei inscrisi in fals pe listele electorale.

-aceasta stare de Stat de Ne-drept se consolideaza saptamana viitoare, cand prim-ministrului expirat, Victor Ponta I se va da un vot de re-investire, illegal si complet nedemocratic, in Parlamentul Romaniei profound corupt. Procedura de urmat dupa ruperea USL de facto, prin hotararea PDL de luni, deci a formatiunii politice rezultata din votul poporului din 2012, investita cu formarea Guvernului cu al lui prim-ministru, investitura legala, pe baza unei majoritati parlamentare cu al ei Program de Guvernare acceptat, procedura este simpla, legala si uzitata in intreaga lume civilizata: prin pierderea majoritatii, cea de la investitura, Guvernul si al lui prim-ministru, isi depune mandatul in Parlament, adica demisiile. Nu exista alta procedura legala, iar urmarea alteia constituie un act ne-constitutional, de abuz parlamentar si personal al prim-ministrului si toti cei care-l sprijina in aceasta ilegalitate, cum ar fi si ilegalul Presedinte-Traian Basescu ca si toate partidele din parlament.

Pe intelesul tuturor, Guvernul USL nu mai exista. Se formeaza un Guvern al PSD+UNPR+PC+UDMR, care este altceva, juridic, decat guvern USL investit in 2012. Acest nou guvern, PROPUS DE UN CANDIDAT LA FUNCTIA DE PRIM MINISTRU, PE BAZA MANDATULUI (DESEMNARARE) DE LA PRESEDINTE, SI AL UNUI PROGRAM DE GUVERNARE, trebuie sa obtina un vot de investitura (votul de incredere este de doua feluri dupa natura lui:unul de incredere privind activitatea si actele guvernului si celalalt de investitura a unui guvern nou, cu un prim-ministru nou). Saptamana viitoare Parlamentul va da un vot de incredere, practic de investitura (fals intelectual si uz de fals, in cunostinta de cauza), unui guvern nou cu un prim-ministru numit deja, deci vechi/expirat.

Acest dispret si incalcarea grosolana a legilor si Constitutiei tarii reprezinta si o incalcare a prevederilor art.2 din Tratatul de Aderare lucru ce trebuie sa aiba ca si consecinta, cel putin suspendarea Romaniei din UE si se va intampla din cauza acestei mafii politice care conduce, DICTATORIAL, tara.

Deficitul de capital al băncilor greceşti, de patru ori mai mare decât estimările autorităţilor
Cele patru mari instituţii de credit elene ar avea nevoie de capital suplimentar de 20 miliarde euro, potrivit unor estimări făcute de Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi obţinute de Financial Times.
Suma este de aproape patru ori mai mare decât valoarea anunţată, la sfârşitul săptămânii trecute, de surse bancare şi rezultată în urma unei analize făcute de administratorul de investiţii BlackRock pentru Banca Centrală a Greciei.
Estimarea autorităţilor de la Atena a fost transmisă reprezentanţilor Troicii creditorilor internaţionali (FMI, Comisia Europeană şi Banca Centrală Europeană) înainte de sosirea acestora, ieri, în capitala elenă, pentru reluarea discuţiilor de evaluare a implementării acordului de ajutor financiar.  Analistul economic Călin Rechea ne-a declarat că varianta atribuită FMI pare să fie mai apropiată de realitate, în opinia domniei sale.
Grecia pare să se descurce foarte bine, atunci când vine vorba să convingă companii financiare de prim rang pe plan mondial să îi subevalueze indicatori economici.
În urmă cu patru ani, presa a relatat că Goldman Sachs, cea mai mare bancă de investiţii din lume, a ajutat Executivul de la Atena să îşi "cosmetizeze" bilanţul, pentru ca datoria publică să pară mai mică decât era în realitate.
Acum, se pare că a venit rândul celei mai mari companii de administrare a investiţiilor de pe glob, BlackRock, să pună umărul la îmbunătăţirea imaginii sectorului financiar elen.
Doar că, de această dată, autorităţile europene şi instituţiile financiare internaţionale par să îşi fi dat seama mai repede de demersul Greciei sau nu mai sunt la fel de dispuse ca în trecut să tolereze astfel de acţiuni. Poate că nici nu mai pot.
Actuala evaluare a acordului trebuia încheiată în septembrie, însă a fost prelungită după ce oficialii Troicii au afirmat că Grecia a îndeplinit mai puţin de jumătate din angajamentele de reformă asumate.
* Nevoia unui nou pachet de ajutor pentru Grecia- miza conflictului dintre Atena şi instituţiile internaţionale
Disputa privind recapitalizarea băncilor riscă să adauge un nou subiect dificil discuţiilor dintre Troică şi oficialii eleni, întrucât are un impact direct asupra determinării nevoii Greciei să acceseze sau nu un al treilea pachet de ajutor financiar, după încheierea actualului program, potrivit surselor de presă.
Guvernul de la Atena spera să poată folosi fonduri de circa 10 miliarde de euro rămase din banii destinaţi recapitalizării băncilor, situaţie în care ar fi evitat un al treilea program de împrumut. FMI a estimat anul trecut că actualul program are un deficit de finanţare de aproape 15 miliarde de euro pe o perioadă de doi ani.
Dacă autorităţile elene vor folosi toţi banii din fondul destinat sistemului financiar pentru recapitalizarea băncilor, atunci va trebui să-şi asigure necesarul de finanţare printr-un nou program de împrumuturi, notează Financial Times.
Potrivit unor oficiali de rang înalt ai Troicii, disputa privind necesarul de recapitalizare a devenit atât de aprinsă, încât FMI a ameninţat că va publica propria estimare, dacă Grecia continuă cu cifra sa, de mai puţin de 6 miliarde de euro.
Banca Centrală Europeană (BCE), despre care oficialii citaţi de Financial Times afirmă că are estimări similare cu cele ale FMI, a exercitat presiuni asupra Greciei să reanalizeze concluziile privind băncile. BCE preia în acest an rolul de supraveghere a sectorului bancar european şi este îngrijorată că evaluarea băncilor din Grecia s-ar putea suprapune cu un test de stres al sectorului bancar din zona euro.
"BCE are nevoie de o cifră semnificativă pentru a semnala că testul de stres al sectorului bancar nu va fi superficial. Programul de împrumuturi pentru Grecia mai are resurse limitate, iar parlamentele statelor din zona euro nu vor angaja probabil noi fonduri înaintea alegerilor pentru Parlamentul European, din luna mai", a declarat şeful departamentului de analiză pentru Europa la firma de consultanţă asupra riscului Eurasia Group, Mujtaba Rahman.
Un bancher elen informat asupra situaţiei a declarat că estimarea statului grec este bazată pe revenirea băncilor pe profit anul următor, în timp ce reprezentanţii troicii consideră această variantă drept un scenariu prea optimist, mai ales având în vedere creşterea rapidă a portofoliilor de credite neperformante. O prelungire a acestei dispute ar putea submina şansele Greciei de a reveni pe creştere economică în acest an. Băncile evită să acorde credite noi, care ar stimula economia, până la finalizarea recapitalizării.  Banca Greciei a anunţat că rezultatele analizei BlackRock vor fi publicate la sfârşitul acestei luni, cu o întârziere de trei luni faţă de termenul iniţial. O parte a întârzierii este datorată implicării companiilor NM Rothschild şi Ernst & Young pentru opinii suplimentare asupra situaţiei.  În cazul în care neînţelegerile cu troica nu vor fi rezolvate în actualele discuţii care au loc la Atena, autorităţile elene ar putea renunţa la analiza BlackRock, urmând ca situaţia să fie clarificată de testele de stres ale BCE, a declarat un oficial din Ministerul de Finanţe elen.  O astfel de variantă s-ar putea să nu fie agreată de Troica, mai ales de FMI, întrucât instituţia internaţională cere ca Grecia să aibă asigurată finanţarea pe un an înainte de a-i acorda noi tranşe. Fără decizii privind necesarul de recapitalizare şi un al treilea program de ajutor financiar, Fondul ar putea opri plata de noi tranşe din împrumutul pentru Grecia.
Capitalul băncilor greceşti s-a redus din cauza pierderilor masive generate de restructurarea datoriilor elene şi a creşterii valorii creditelor neperformante, ca urmare a recesiunii prelungite. Fondul de Stabilitate Financiară a Greciei, care se ocupă de recapitalizarea principalelor bănci elene, a cheltuit până acum 38 de miliarde euro pentru susţinerea sistemului bancar, iar în prezent mai dispune de opt miliarde euro pentru acoperirea deficitelor. sursa hotnews

Camera Superioară a Parlamentului Rusiei a aprobat, azi, în unanimitate, folosirea forței militare în Ucraina, scrie CNN.

Ministrul de Externe ucrainean declară că Rusia a refuzat să participe la consultări cu Kievul, privind oferirea de garanții pentru integritatea teritorială a Ucrainei.

Președintele interimar al Ucrainei a convocat de urgență Consiliul de Securitate al țării.

UPDATE ora 16.40: Cel puțin 15 ambulanțe au fost văzute părăsind piața centrală din Harkov, după o tentativă a protestatarilor de a ocupa clădirile guvernamentale din orașul din estul Ucrainei, potrivit Itar-Tass.

În această dimineață, Camera Inferioară a Parlamentului i-a cerut lui Putin să ia „măsuri pentru a stabiliza situația din Crimeea și să folosească diverse mijloace pentru a-i proteja pe cetățenii din Crimeea de tiranie și violență”.

Kremlinul a mai anunțat azi că Putin l-a numit pe ministrul adjunct de Externe, Grigori Karasin, ca reprezentant oficial pentru supravegherea aprobării propunerii sale în Consiliul Federației.

"Consider că trebuie să cerem preşedintelui Federaţiei Ruse să-l recheme pe ambasadorul Federaţiei Ruse din SUA. Potrivit mass-media, preşedintele american Barack Obama a afirmat că Rusia va plăti scump pentru politica sa. Eu consider că această declaraţie a preşedintelui american este o ameninţare, care a depăşit linia roşie şi care a ofensat poporul rus. Vom cere ca preşedintele (Putin) să-şi recheme ambasadorul din SUA", a declarat senatorul rus, în cadrul aceleiaşi şedinţe în care membrii camerei superioare au autorizat în unanimitate utilizarea armatei ruse în Crimeea, peninsulă rusofonă în sudul Ucrainei, în urma unei cereri în acest sens a lui Vladimir Putin.
Preşedintele american a declarat vineri că orice încălcare a suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei va avea un rol destabilizator. "SUA şi comunitatea internaţională reiterează că orice ingerinţă militară în Ucraina va avea preţul ei", a afirmat Barack Obama.  

Raportul eurodeputatei Monica Macovei (PDL) la Directiva privind punerea sub sechestru şi confiscarea bunurilor obţinute din infracţiuni a fost adoptat astăzi de plenul Parlamentului European (PE) reunit la Strasbourg, cu 631 voturi pentru, 19 împotrivă şi 25 de abţineri. Comisarul european pentru afaceri interne, Cecilia Malmstrom, a salutat votul din PE, precizând că Directiva va uşura munca poliţiei de a lovi crima organizată acolo unde o doare mai tare, respectiv în profiturile ilicite.  Raportoarea Monica Macovei a declarat în cadrul dezbaterii premergătoare votului că, după adoptarea şi implementarea directivei, confiscarea banilor infractorilor se va face mai uşor şi mai repede şi toată lumea va avea de câştigat.

“În primul rând vor câştiga cetăţenii, pentru că în bugetele publice vor fi mai mulţi bani pentru şcoli, spitale sau pensii. Vor câştiga bugetele naţionale şi bugetul UE, pentru că acestea vor creşte. Numai în 2009 traficul de droguri, contrafacerea, traficul de fiinţe umane şi de arme mici au produs 2,1 trilioane de dolari şi numai 1% din aceste venituri uriaşe sunt puse sub sechestru sau confiscate. Asta înseamnă nimic. Banii rămân la infractori şi noi pierdem. Confiscarea nu este folosită în toate statele membre, iar legile la nivel naţional sunt inegale. Consecinţa este dezastruoasă. Lăsăm miliarde de euro anual să fie spălaţi şi băgaţi în economia licită sau subterană sau în reţele criminale", a afirmat Monica Macovei în plenul PE, citată de Agerpres.

Raportoarea a precizat că negocierile au fost dure, dar că directiva rezultată introduce norme minime la nivelul UE şi noi modalităţi de confiscare. “De exemplu, se vor putea confisca bani şi bunuri chiar dacă inculpatul este bolnav sau a plecat din ţară şi procesul penal nu se finalizează printr-o condamnare. Un pilon important al directivei este confiscarea extinsă a veniturilor care nu se pot justifica legal. De exemplu, dacă eşti condamnat pentru o sumă mică de trafic de droguri, 1.000 de euro, judecătorul îţi evaluează toată averea şi, dacă nu o poţi justifica, ţi-o confiscă, prezumând că provine tot din traficul de droguri", a mai spus Macovei.
Ea a menţionat că, în calitate de raportor, a urmărit cu prioritate aplicarea confiscării extinse în cât mai multe cazuri. Potrivit directivei, aceasta se va aplica în cazurile de: 1) corupţie activă şi pasivă în sectorul public şi privat, plus corupţie în cazul oficialilor europeni, (2) participarea la reţelele de crimă organizată, (3) pornografie infantilă, (4) criminalitate informatică şi (5) orice infracţiune pedepsită de lege cu cel puţin 4 ani de închisoare. De asemenea, în directivă a fost introdusă noţiunea de reutilizare a bunurilor confiscate, ceea ce înseamnă că proprietăţile confiscate vor putea fi folosite în interesul comunităţilor afectate sau în scopuri sociale “sau, ca în Italia sau Marea Britanie, pentru cumpărarea de maşini sau alte echipamente necesare în lupta împotriva marii criminalităţi".
Monica Macovei a apreciat că schimbările trebuie să continue, menţionând că în textul raportului la Directivă a fost introdusă o declaraţie comună a Consiliului şi PE prin care se solicită CE sa efectueze un studiu cu privire la beneficiile confiscării fără o condamnare penală.
Comisarul european pentru piaţă internă şi servicii, Michel Barnier, care a asistat la dezbaterea de luni seară, şi-a exprimat totuşi regretul că prevederile care vizează confiscarea ce nu se bazează pe o sentinţă de condamnare au fost retrase din propunere.
Textul votat marţi de PE trebuie aprobat formal de Consiliu în următoarele săptămâni. Statele membre vor avea la dispoziţie 30 de luni pentru a transpune directiva în legislaţiile naţionale. Irlanda va participa la acest sistem, iar Marea Britanie şi Danemarca au optat să nu participe.

Comitetului de supraveghere macroprudenţială, unde BNR are 5 membri din cei 9 cu drept de decizie iar ASF doar 2, nu va răspunde civil sau penal pentru modul în care îşi îndeplineşte sarcinile. Când sesizează riscuri şi avertizează alte autorităţi ale statului, acestea trebuie să-l informeze despre cum au reacţionat sau de ce nu au făcut-o.

Este vorba de un proiect de ordonanţă de urgenţă privind supravegherea macroprudenţială a sistemului financiar naţional postat săptămâna trecută pe site-ul Ministerului de Finanţe. Justificarea elaborării în regim de urgenţă este că data privind implementarea la nivel naţional a recomandării Comitetului European pentru Risc Sistemic a trecut deja (1 iulie 2013). Noul Comitet Naţional pentru Supravehere Macroprudenţială, în esenţă un organism de cooperare interinstituţională a fost înzestrat cu mai multe atribuţii şi aproape cu nicio responsabilitate.

Comitetul urmează să identifice riscurile sistemice, instituţiile relevante din punct de vedere sistemic, să emită recomandări şi avertizări şi în plus să coordoneze gestionarea crizelor financiare. Toate instituţiile statului avertizate prin rapoartele Comitetului (Guvern, instituţii de supraveghere microprudenţială) trebuie să-l informeze ulterior despre modul în care s-au conformat, ce decizii au luat şi cum justifică neluarea unor decizii-fapt ce denotă că în acest mod se va trasa foarte uşor răspunderea autorităţilor prea inerte, incompetente sau rău intenţionate. Cu toate acestea, în proiectul de lege scrie negru pe alb că “Membrii Comitetului, precum şi persoanele care au lucrat sau lucrează pentru sau în legătură cu activitatea Comitetului, nu răspund civil sau penal pentru îndeplinirea sau omisiunea îndeplinirii oricărui act sau fapt în legătură cu exercitarea, în condiţiile legii, a atribuţiilor de supraveghere macroprudenţială, cu excepţia cazului în care se dovedeşte că au acţionat cu rea-credinţă şi cu neglijenţă gravă”.

Cu alte cuvinte, neglijenţa moderată, incompetenţa crasă sau deciziile greşite în gestionarea unei crize financiare sunt scutite de răspundere. Preşedintele Comitetului prezintă Parlamentului un raport annual, care este dezbătut fără să fie însă supus votului (nu putem vorbi deci de o demitere a sa în cazul respingerii raportului cum se întâmplă la alte instituţii)

Deşi Comitetul ar urma să identifice riscurile la adresa stabilităţii financiare din pieţele bancare, de asigurări, bursa de valori şi pensiile private, din cei 9 membri ai săi, 5 urmează să vină din partea BNR, doar 2 de la ASF, doi urmând să fie numiţi de Guvern. De ce această disproporţie? În nota de fundamentare se precizează că “această structura a organismului decizional este propusă pentru a asigura conformarea la recomandarea CERS/2011/3, potrivit căreia banca centrală trebuie să deţină un rol major în domeniul politicii macroprudenţiale”. De la un rol major, la o decizie majoritară este însă o diferenţă. Cu un umor involuntar se mai precizează ”Comitetul adoptă şi urmăreşte implementarea strategiei privind politica macroprudenţială, fără a aduce atingere independenţei BNR” Cum ar putea să facă asta din vreme ce printre cei 9 membri ai Consiliului General al Comitetului, cei care iau deciziile, sunt 5 angajaţi ai BNR (Guvernatorul-preşedintele Comitetului, prim-viceguvernatorul, cei doi viceguvernatori şi economistul-şef al instituţiei)?