Raportul eurodeputatei Monica Macovei (PDL) la Directiva privind punerea sub sechestru şi confiscarea bunurilor obţinute din infracţiuni a fost adoptat astăzi de plenul Parlamentului European (PE) reunit la Strasbourg, cu 631 voturi pentru, 19 împotrivă şi 25 de abţineri. Comisarul european pentru afaceri interne, Cecilia Malmstrom, a salutat votul din PE, precizând că Directiva va uşura munca poliţiei de a lovi crima organizată acolo unde o doare mai tare, respectiv în profiturile ilicite.  Raportoarea Monica Macovei a declarat în cadrul dezbaterii premergătoare votului că, după adoptarea şi implementarea directivei, confiscarea banilor infractorilor se va face mai uşor şi mai repede şi toată lumea va avea de câştigat.

“În primul rând vor câştiga cetăţenii, pentru că în bugetele publice vor fi mai mulţi bani pentru şcoli, spitale sau pensii. Vor câştiga bugetele naţionale şi bugetul UE, pentru că acestea vor creşte. Numai în 2009 traficul de droguri, contrafacerea, traficul de fiinţe umane şi de arme mici au produs 2,1 trilioane de dolari şi numai 1% din aceste venituri uriaşe sunt puse sub sechestru sau confiscate. Asta înseamnă nimic. Banii rămân la infractori şi noi pierdem. Confiscarea nu este folosită în toate statele membre, iar legile la nivel naţional sunt inegale. Consecinţa este dezastruoasă. Lăsăm miliarde de euro anual să fie spălaţi şi băgaţi în economia licită sau subterană sau în reţele criminale", a afirmat Monica Macovei în plenul PE, citată de Agerpres.

Raportoarea a precizat că negocierile au fost dure, dar că directiva rezultată introduce norme minime la nivelul UE şi noi modalităţi de confiscare. “De exemplu, se vor putea confisca bani şi bunuri chiar dacă inculpatul este bolnav sau a plecat din ţară şi procesul penal nu se finalizează printr-o condamnare. Un pilon important al directivei este confiscarea extinsă a veniturilor care nu se pot justifica legal. De exemplu, dacă eşti condamnat pentru o sumă mică de trafic de droguri, 1.000 de euro, judecătorul îţi evaluează toată averea şi, dacă nu o poţi justifica, ţi-o confiscă, prezumând că provine tot din traficul de droguri", a mai spus Macovei.
Ea a menţionat că, în calitate de raportor, a urmărit cu prioritate aplicarea confiscării extinse în cât mai multe cazuri. Potrivit directivei, aceasta se va aplica în cazurile de: 1) corupţie activă şi pasivă în sectorul public şi privat, plus corupţie în cazul oficialilor europeni, (2) participarea la reţelele de crimă organizată, (3) pornografie infantilă, (4) criminalitate informatică şi (5) orice infracţiune pedepsită de lege cu cel puţin 4 ani de închisoare. De asemenea, în directivă a fost introdusă noţiunea de reutilizare a bunurilor confiscate, ceea ce înseamnă că proprietăţile confiscate vor putea fi folosite în interesul comunităţilor afectate sau în scopuri sociale “sau, ca în Italia sau Marea Britanie, pentru cumpărarea de maşini sau alte echipamente necesare în lupta împotriva marii criminalităţi".
Monica Macovei a apreciat că schimbările trebuie să continue, menţionând că în textul raportului la Directivă a fost introdusă o declaraţie comună a Consiliului şi PE prin care se solicită CE sa efectueze un studiu cu privire la beneficiile confiscării fără o condamnare penală.
Comisarul european pentru piaţă internă şi servicii, Michel Barnier, care a asistat la dezbaterea de luni seară, şi-a exprimat totuşi regretul că prevederile care vizează confiscarea ce nu se bazează pe o sentinţă de condamnare au fost retrase din propunere.
Textul votat marţi de PE trebuie aprobat formal de Consiliu în următoarele săptămâni. Statele membre vor avea la dispoziţie 30 de luni pentru a transpune directiva în legislaţiile naţionale. Irlanda va participa la acest sistem, iar Marea Britanie şi Danemarca au optat să nu participe.

Comitetului de supraveghere macroprudenţială, unde BNR are 5 membri din cei 9 cu drept de decizie iar ASF doar 2, nu va răspunde civil sau penal pentru modul în care îşi îndeplineşte sarcinile. Când sesizează riscuri şi avertizează alte autorităţi ale statului, acestea trebuie să-l informeze despre cum au reacţionat sau de ce nu au făcut-o.

Este vorba de un proiect de ordonanţă de urgenţă privind supravegherea macroprudenţială a sistemului financiar naţional postat săptămâna trecută pe site-ul Ministerului de Finanţe. Justificarea elaborării în regim de urgenţă este că data privind implementarea la nivel naţional a recomandării Comitetului European pentru Risc Sistemic a trecut deja (1 iulie 2013). Noul Comitet Naţional pentru Supravehere Macroprudenţială, în esenţă un organism de cooperare interinstituţională a fost înzestrat cu mai multe atribuţii şi aproape cu nicio responsabilitate.

Comitetul urmează să identifice riscurile sistemice, instituţiile relevante din punct de vedere sistemic, să emită recomandări şi avertizări şi în plus să coordoneze gestionarea crizelor financiare. Toate instituţiile statului avertizate prin rapoartele Comitetului (Guvern, instituţii de supraveghere microprudenţială) trebuie să-l informeze ulterior despre modul în care s-au conformat, ce decizii au luat şi cum justifică neluarea unor decizii-fapt ce denotă că în acest mod se va trasa foarte uşor răspunderea autorităţilor prea inerte, incompetente sau rău intenţionate. Cu toate acestea, în proiectul de lege scrie negru pe alb că “Membrii Comitetului, precum şi persoanele care au lucrat sau lucrează pentru sau în legătură cu activitatea Comitetului, nu răspund civil sau penal pentru îndeplinirea sau omisiunea îndeplinirii oricărui act sau fapt în legătură cu exercitarea, în condiţiile legii, a atribuţiilor de supraveghere macroprudenţială, cu excepţia cazului în care se dovedeşte că au acţionat cu rea-credinţă şi cu neglijenţă gravă”.

Cu alte cuvinte, neglijenţa moderată, incompetenţa crasă sau deciziile greşite în gestionarea unei crize financiare sunt scutite de răspundere. Preşedintele Comitetului prezintă Parlamentului un raport annual, care este dezbătut fără să fie însă supus votului (nu putem vorbi deci de o demitere a sa în cazul respingerii raportului cum se întâmplă la alte instituţii)

Deşi Comitetul ar urma să identifice riscurile la adresa stabilităţii financiare din pieţele bancare, de asigurări, bursa de valori şi pensiile private, din cei 9 membri ai săi, 5 urmează să vină din partea BNR, doar 2 de la ASF, doi urmând să fie numiţi de Guvern. De ce această disproporţie? În nota de fundamentare se precizează că “această structura a organismului decizional este propusă pentru a asigura conformarea la recomandarea CERS/2011/3, potrivit căreia banca centrală trebuie să deţină un rol major în domeniul politicii macroprudenţiale”. De la un rol major, la o decizie majoritară este însă o diferenţă. Cu un umor involuntar se mai precizează ”Comitetul adoptă şi urmăreşte implementarea strategiei privind politica macroprudenţială, fără a aduce atingere independenţei BNR” Cum ar putea să facă asta din vreme ce printre cei 9 membri ai Consiliului General al Comitetului, cei care iau deciziile, sunt 5 angajaţi ai BNR (Guvernatorul-preşedintele Comitetului, prim-viceguvernatorul, cei doi viceguvernatori şi economistul-şef al instituţiei)?

Cel mai respectat cotidian financiar din Austria afirmă cu subiect și predicat că piața asigurărilor din România, inclusiv firmele austriece prezente la noi adică Uniqa și Vienna Insurance Group(acționarul majoritar al Omniasig), este în pericol de moarte. Totul ar putea porni de la suspiciunile care planează asupra Astra Asigurări, relatează jurnaliștii de la Wirtschaftsblatt

„Ceva e putred în piața românească a asigurărilor iar această situație durează de multă vreme ”, scrie cea mai importantă publicație financiară din Austria.

Ziarul face referire la suspiciunile care planează asupra companiei Astra Asigurări, despre care se spune că și-a subevaluat daunele și că nu ar putea achita toate despăgubirile în cazul unui cutremur important, și atenționează că dacă ipoteza este corectă atunci întreaga piața a asigurărilor din România este în pericol, inclusiv firmele austriece.

Sub forma unei ipoteze, Wirtschaftsblatt scrie: „ Dacă liderul Astra Asigurări se clatină atunci toată piața din România este în pericol, inclusiv VIG și Uniqa care ar trebui să plătească o parte din daunele pe care concurența nu le va mai putea achita în cazul unui dezastru.  Aceste sume nu au putut fi estimate până acum dar Astra are 4,6 milioane de asigurați iar VIG deține 27% din piață.”, arată cotidianul financiar din Austria, potrivit căruia VIG și Uniqa nu au dorit să comenteze.  Compania VIG deține în România trei companii de asigurare adică Omniasig, Asirom și BCR Asigurări de Viață în timp ce Uniqa este prezentă la noi sub brand propriu.

Pentru a pute ascunde adevarul referitor la fondurile Europene si a minti electoratul, astfel incit sa credem ca aceste fonduri exista cu adevarat ( ele de   fapt sunt fictive ) -   Începând cu data de 1 martie 2014, Ministerul Fondurilor Europene va prelua activitatea şi structurile autorităţilor de management aferente următoarelor două programe: Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU) şi Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice (POS CCE), potrivit unui comunicat de presă primit de redacţie. Această măsură are ca scop eficientizarea sistemului de gestionare a instrumentelor structurale.
"Guvernul României a aprobat transferul autorităţilor de management POS DRU şi POS CCE la Ministerului Fondurilor Europene. Este simplificată astfel structura instituţională, fapt care reprezintă un pas important pentru reformarea întregului sistem de implementare. Reamintesc că în acest an trebuie să finalizăm reforma sistemului, să scăpăm de reminiscenţele trecutului - problemele moştenite din anii 2009-2011, iar beneficiarii să fie ajutaţi să-şi implementeze proiectele cât mai repede", a declarat ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici.
Autoritatea de Management POS DRU va fi preluată de la Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, iar Autoritatea de Management POS CCE de la Ministerul Economiei.
Ministerul Fondurilor Europene va prelua personalul celor două autorităţi de management, dar şi toate drepturile şi obligaţiile acestora, inclusiv litigiile aferente activităţii acestora.
De asemenea, actul normativ prevede că în perioada de programare 2014-2020 Ministerul Fondurilor Europene va fi autoritate de management pentru Programul Operaţional Competitivitate, Programul Operaţional Capital Uman şi Programul Operaţional Asistență Tehnică. SI TOATE ASTEA PENTRU A MINTI ELECTORATUL EFICIENT IN SPIRITUL PROMOVAT DE U.E. - Jos diktatura de la Bruxelles si delapidatorii anglo-saxoni !!! 

Anumite bănci ar putea întâmpina probleme de lichiditate prin adoptarea electoRATEI, schemă de reeşalonare a creditelor, propusă de guvern în urma discuţiilor cu FMI, însă măsura nu creează probleme pentru sistem, a explicat sâmbătă Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei de Supraveghere din cadrul Băncii Naţionale a României (BNR). "Chestia asta cu creditul fiscal, cel puţin până în momentul în care am participat eu la discuţii nu era destul de clară. Foarte multe bănci m-au întrebat care e mecanismul de funcţionare şi eu cel puţin nu am găsit un răspuns în discuţiile pe care le-am avut în colectivul respectiv. El intervine în momentul în care expiră perioada de reducere a principalului. Nu era clar dacă e plătit lunar, anual, odată cu declaraţia de impunere. Nu era clar ce se întâmplă cu pensionarii", a spus Cinteză în cadrul unui seminar Finmedia. În calitate de şef al supravegherii, Cinteză a subliniat că a avut câteva cerinţe, principala preocupare fiind ca schema să nu genereze probleme de prudenţă pentru bănci.

"Eu ca supraveghetor am cerut ca decizia să fie una opţională şi pentru bănci, şi pentru debitori. De ce opţională pentru bănci? Atunci când schimbi maturitatea unor active şi o prelungeşti cu doi ani de zile e clar că apare un <> (nepotrivire n.r.) între active şi pasive. Trebuia analizat dacă nu sunt efecte care pot conduce la o înrăutăţire a situaţiei băncilor", a explicat Cinteză.

Totodată, un studiu de impact realizat de Banca Naţională a arătat că măsura nu ar crea o problemă de lichiditate la nivel de sistem, însă ar fi posibil ca anumite bănci să întâmpine dificultăţi. În acest context s-ar fi creat un hazard moral, a subliniat Cinteză, arătând că băncilor care ar fi avut probleme de lichiditate le-ar fi fost dificil să le explice unor clienţi de ce le refuză reeşalonarea. "O altă cerinţă a supravegherii a fost ca băncile să fie transparent în ceea ce priveşte sumele care trebuie plătite în urma reeşalonării creditului", a mai spus Cinteză, "motiv pentru care în proiectul de ordonanţă s-a introdus un alineat care spune că debitorul trebuie să ia la cunoştinţă noul grafic de plăţi în comparaţie cu vechiul grafic", a completat şeful Supravegherii.

Din simulările BNR mai reiese că, pentru anumite credite, clienţii care optează pentru electoRATĂ ajung să plătească mai mult.

"Pe câteva contracte de credit rezultă că (debitorul n.r.) plăteşte mai mult", a precizat el. În ceea ce priveşte posibilitatea ca schema să ducă la stimularea consumului, scopul invocat de executiv pentru introducerea mecanismului, Cinteză a precizat că este important ca acest consum să fie de produse şi servicii din România.

"Ca şi gândire, poate să genereze o majorare a consumului cu scopul de a conduce la creşterea PIB-ului, dar numai în măsura în care consumul e asigurat din produse făcute pe teritoriul României", a spus şeful Supravegherii.

Preşedintele Direcţiei de Supraveghere din BNR, Nicolae Cinteză , a declarat astăzi, într-un seminar, că troica finanţatorilor internaţionali ai Ciprului (FMI, UE şi BCE) a prelungit până în februarie termenul-limită pentru vânzarea Marfin Bank România, domnia sa adăugând că nu este sigur dacă autorităţile vor reuşi să respecte noua dată. "Au tot lălăit-o până când le-a impus troica s-o vândă. Au avut termen 31 ianuarie şi s-a prelungit până la finele lui februarie. Acum au termen limită final februarie, iar cumpărători sunt. Ar trebui s-o anunţe, dar nu ştiu dacă o vor face. Banca e bună. Pe partea preluată de la Bank of Cyprus, nu există aproape nicio neperformanţă", a explicat Cinteză. Domnia sa a adăugat că a recomandat achiziţia Marfin celor interesaţi de preluări în România şi chiar a trimis investitorii în Cipru. "Am discutat şi chiar le-am trimis investitori să le vândă banca. Au privit problema cam de sus, sperând şi la un preţ mai mare (...) Este exclus să facă majorare de capital, pentru că decretul din Cipru interzice orice majorare de participaţie în exteriorul ţării. Când am vrut să facem transferul între Bank of Cyprus şi Marfin, lichidităţile n-au venit din Cipru, ci din Germania", a precizat Cinteză. Oficialul BNR a spus că banca are o situaţie bună, fiind în negociere cu Cipru să obţină un discount pe linile de finanţare şi să eşaloneze rambursarea pe cinci ani. "Categoric, o bancă având un acţionar de calitatea celui pe care îl are acum Marfin nu are acces la creditele BNR în caz risc de lichiditate (...) Conducerea băncii negociază cu Bank of Cyprus, care a devenit titular al depozitelor făcute înainte de Laiiki. Marfin negociază un discount destul de bun, care s-ar reflecta în solvabilitatea băncii", a mai arătat Cinteză.  În ţara noastră, Cyprus Popular Bank deţinea filiala Marfin Bank România, în timp ce Bank of Cyprus opera prin intermediul unei sucursale. Marfin Bank România a preluat de la sucursala autohtonă a Bank of Cyprus depozite în valoare totală de 77 de milioane de euro şi active brute de 82 de milioane de euro. Pe 25 aprilie 2013, Banca Centrală a Ciprului a aprobat transferul depozitelor sucursalei Bank of Cyprus din România, împreună cu lichiditatea şi creditele de retail şi pentru IMM-uri care să acopere valoarea pasivelor, în bilanţul filialei Cyprus Popular Bank, Marfin Bank, instituţie de credit înregistrată în ţara noastră şi supravegheată de BNR. Marfin România a fost capitalizată de către Cipru cu 20 de milioane de euro. În cazul în care negocierile ar fi eşuat, depozitele de la sucursala Bank of Cyprus ar fi intrat sub legea de restructurare a sistemului bancar din Cipru, ceea ce ar fi presupus tăieri din sumele care depăşesc plafonul de garantare de 100 de mii de euro, pentru populaţie şi IMM-uri.