Preşedintele Direcţiei de Supraveghere din BNR, Nicolae Cinteză , a declarat astăzi, într-un seminar, că troica finanţatorilor internaţionali ai Ciprului (FMI, UE şi BCE) a prelungit până în februarie termenul-limită pentru vânzarea Marfin Bank România, domnia sa adăugând că nu este sigur dacă autorităţile vor reuşi să respecte noua dată. "Au tot lălăit-o până când le-a impus troica s-o vândă. Au avut termen 31 ianuarie şi s-a prelungit până la finele lui februarie. Acum au termen limită final februarie, iar cumpărători sunt. Ar trebui s-o anunţe, dar nu ştiu dacă o vor face. Banca e bună. Pe partea preluată de la Bank of Cyprus, nu există aproape nicio neperformanţă", a explicat Cinteză. Domnia sa a adăugat că a recomandat achiziţia Marfin celor interesaţi de preluări în România şi chiar a trimis investitorii în Cipru. "Am discutat şi chiar le-am trimis investitori să le vândă banca. Au privit problema cam de sus, sperând şi la un preţ mai mare (...) Este exclus să facă majorare de capital, pentru că decretul din Cipru interzice orice majorare de participaţie în exteriorul ţării. Când am vrut să facem transferul între Bank of Cyprus şi Marfin, lichidităţile n-au venit din Cipru, ci din Germania", a precizat Cinteză. Oficialul BNR a spus că banca are o situaţie bună, fiind în negociere cu Cipru să obţină un discount pe linile de finanţare şi să eşaloneze rambursarea pe cinci ani. "Categoric, o bancă având un acţionar de calitatea celui pe care îl are acum Marfin nu are acces la creditele BNR în caz risc de lichiditate (...) Conducerea băncii negociază cu Bank of Cyprus, care a devenit titular al depozitelor făcute înainte de Laiiki. Marfin negociază un discount destul de bun, care s-ar reflecta în solvabilitatea băncii", a mai arătat Cinteză.  În ţara noastră, Cyprus Popular Bank deţinea filiala Marfin Bank România, în timp ce Bank of Cyprus opera prin intermediul unei sucursale. Marfin Bank România a preluat de la sucursala autohtonă a Bank of Cyprus depozite în valoare totală de 77 de milioane de euro şi active brute de 82 de milioane de euro. Pe 25 aprilie 2013, Banca Centrală a Ciprului a aprobat transferul depozitelor sucursalei Bank of Cyprus din România, împreună cu lichiditatea şi creditele de retail şi pentru IMM-uri care să acopere valoarea pasivelor, în bilanţul filialei Cyprus Popular Bank, Marfin Bank, instituţie de credit înregistrată în ţara noastră şi supravegheată de BNR. Marfin România a fost capitalizată de către Cipru cu 20 de milioane de euro. În cazul în care negocierile ar fi eşuat, depozitele de la sucursala Bank of Cyprus ar fi intrat sub legea de restructurare a sistemului bancar din Cipru, ceea ce ar fi presupus tăieri din sumele care depăşesc plafonul de garantare de 100 de mii de euro, pentru populaţie şi IMM-uri. 

Bill Gates, care deține, printr-un fond de investiții, producătorul de energie Optim Energy (EnergyCo LLC), a fost nevoit să solicite intrarea companiei în insolvență, în urma înregistrării unor pierderi considerabile.

Oficialii companiei dau vina pe piața energiei, care n-a "putut" să le asigure prețuri menite a suporta costurile, susține Reuters, citat de energyreport.ro

"Actualul mediul economic, extrem de negativ raportat la industria producătoare de energie electrică - în special în ceea ce privește centralele pe bază de cărbune - și constrângerile de lichiditate impuse debitorilor au condus la pierderi irecuperabile, care, pur și simplu, au lăsat debitorii fără alternative," susține CEO-ul Optim Energy, Nick Rahn, în cererea de intrare în insolvență a companiei.

Conform documentelor depuse, Optim are datorii de 713 milioane dolari numai către Wells Fargo, în timp ce activele totale estimate valorează mai puțin de 500 milioane dolari. În 2013, Optim a înregistrat venituri de 236 milioane dolari.

Potrivit Bloomberg, ECJV Holdings LLC, proprietarul Optim Energy, este deținută de Cascade Investment LLC, un vehicul de investiții al lui Bill Gates, co-fondatorul Microsoft Corp și cel mai bogat om din lume.

Cineva a scris cele de mai jos - dar nu gasescu unde se pare ca in "curentul"

Alesul Coaliţiei anti-Băsescu a reuşit să-l depăşească pe Năstase câştigând porecla de „Primarul – şase case“

După o întrunire de taină la ceas de seară acasă la stăpånul Antenelor, Dan Voiculescu, Coaliţia 322 formată din PSD-PC-PNL-UDMR a înaintat oficial propunerea ca primarul Sibiului, Klaus Werner Johannis, să ocupe poziţia de prim-ministru al Romåniei. O persoană extrem de controversată, Johannis nu putea fi o alegere mai pe profilul celor care îl susţin. Chiar ieri, agenţia Mediafax a confirmat că Parchetul Curţii de Apel Alba Iulia a anunţat oficial că îl cercetează, din 1 octombrie, pe primarul Sibiului, Klaus Johannis, pentru neglijenţă în serviciu privind restituirea unor imobile în municipiu. Suntem în postura de a vă oferi în exclusivitate această dovadă, care priveşte chiar persoana şi familia primarului. De altfel, cazul a fost reflectat pe larg de ziarul „Curentul“ încă din 2004.
Pe plan local, o mică publicaţie, „Dacii liberi“, a reuşit să evidenţieze numeroasele nebuloase care l-au transformat pe Johannis dintr-un simplu profesor de fizică într-un „primar-minune“ miliardar. Alesul „independent“ şi-a asigurat viitorul prin achiziţionarea a nu mai puţin de şase imobile în două mandate de primar toate pe numele soţiei, depăşindu-l astfel pe „Năstase – patru case“. Se poate spune că a fi primar, cu un salariu de bugetar, este mai profitabil decât să fii om de afaceri: ai şansa să ajungi, din simplu baron local, „baron regional“ şi acum, după nominalizarea Coaliţiei 322, „baron naţional“.
Colegii din presa locală arată că Sibiul beneficiază, pe baza unei propagande strălucite, întreţinută prin fire nevăzute de la nivel central intern şi extern, de o falsă imagine a unei administraţii performante. O faţadă care ascunde o mafie coordonată abil de un primar care se doreşte acum premier, scrie publicaţia „Dacii liberi“. De la afaceri imobiliare dubioase şi jonglerii cu fonduri europene şi ale Ministerului Culturii, de pe vremea „capitalei europene“ a fraudei, la trafic de copii, nimic nu i-a scăpat primarului care se visează premier.

Cu soţia şi soacra la DNA

Ancheta la care lucrează acum Direcţia Naţională Anticorupţie priveşte revendicare cu acte false, prin care primarul Sibiului a dobândit ilegal cel puţin două imobile. „Curentul“ a arătat în investigaţiile precedente cum Klaus Johannis, primarul reales al Sibiului, Carmen Johannis, soţia sa, şi Georgeta Lazurcă, soacra sa, sunt „cercetaţi“ de ani buni de către magistraţii sibieni sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de instigare la fals intelectual, uz de fals şi mărturie mincinoasă. Motivul: folosindu-se de acte false, persoanele respective au dobândit dreptul de proprietate asupra a două imobile situate în centrul Sibiului, printre care şi clădirea în care se află cel mai mare cinematograf din oraş, închiriată apoi de către primar, pe zeci de mii de euro lunar, Băncii Raiffeisen. Alături de cei trei membri ai familiei edilului sibian, în dosarul menţionat mai figurează trei persoane (Dorin Suciu – avocat, Ion Bastea – moştenitor prezumat, şi Romul Mărginean – martor) implicate de către soţii Johannis în acţiunea de revendicare. În acest dosar, Liviu Munteanu – secretarul comunei sibiene Porumbacu de Jos – e acuzat de fals intelectual şi abuz în serviciu, deoarece a eliberat ilegal înscrisuri oficiale care au ajutat-o pe Carmen Johannis să obţină dreptul de proprietate asupra celor două imobile. Potrivit unor documente oficiale evidenţiate de ancheta „Curentului“, imobilele revendicate şi câştigate de familia Johannis ca urmare a unei decizii civile, pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia în 1999, sunt amplasate în Sibiu, pe str. Nicolae Bălcescu nr. 29, respectiv General Magheru nr. 35. Fiecare din imobile are o valoare de piaţă ridicată, ţinând cont că includ mai multe apartamente şi spaţii comerciale. Imobilele în cauză, preluate de statul român prin naţionalizare, au aparţinut soţilor Măria şi Eliseu Ghenea, ambii decedaţi, în 1962, respectiv în 1969. În baza Legii 112/1995, cei care locuiau în respectivele imobile au cumpărat de la statul român apartamentele şi spaţiile comerciale. Surprinzător, în 1999, soţia primarului Johannis apare în scenă, cerându-le noilor proprietari să-şi părăsească locuinţele, pe motiv că ea e proprietară. Intrigaţi, oamenii au luat la puricat povestea şi au ajuns la o descoperire stupefiantă.

Reţeaua funebră - Ingineria macabră a soţilor Johannis pare de domeniul fantasticului: unul dintre proprietarii tabulari ai imobilelor, Maria Ghenea (născută Bastea), ar fi lăsat, la decesul său, un testament prin care lasă ca moştenire imobilele respective unui nepot, Nicolae Bastea, decedat şi el în 1993. Ulterior, acesta, tot printr-un testament, ar fi retransmis imobilele lui Ioan Bastea, Georgetei Lazurcă şi soţiei primarului, Carmen Johannis. Pe baza acelui act, Ioan Bastea şi soţia „tehnocratului“ sibian au cerut justiţiei să constate nevalabilitatea intabulării statului. Apoi, revendicatorii au obţinut restabilirea situaţiei de carte funciară de la momentul naţionalizării, după care au promovat şi au obţinut acţiuni în vederea constatării nulităţii actelor de vânzare-cumpărare încheiate între stat şi cei care locuiau în imobile. 

Falsuri pe toată linia

„Curentul“ dezvăluia în 2004 că proprietarii din imobilele revendicate de familia Johannis au apelat la instanţă încă din 2001. Aşa a ieşit la iveală faptul că primarul Johannis & comp. obţinuseră imobilele pe baza unor acte false eliberate de secretarul Primăriei Porumbacu de Sus, Liviu Munteanu. Conform dosarului penal în care Munteanu e anchetat, reiese că el a eliberat o serie de documente privind moştenirea defunctului Eliseu Ghenea, care aveau un conţinut ireal şi nu corespundeau menţiunilor din documentele de stare civilă din arhive.
„Aceste manopere desfăşurate de numiţii Bastea Ioan, Lazurcă Georgeta şi Johannis Carmen, sprijinite de acţiunile învinuitului Munteanu Liviu – care a eliberat adeverinţele 168/1998 şi 73/2000 şi anexa 1 nr. 25/1997, în mod fals, au condus la intabularea eronată a sus-numiţilor în cartea funciară, deşi nu aveau vocaţie succesorală, întrucât Bastea Nicolae era rudă doar cu Ghenea Măria, soţia precedentă a defunctului Ghenea Eliseu“, se spune în dosarul în care Munteanu e acuzat de fals intelectual şi abuz în serviciu în formă calificată. Mai mult, avocatul familiei Johannis, Dorin Suciu, a fost acuzat că pe Nicolae Bastea l-a transformat, din nepot al Măriei Ghenea, în nepotul lui Eliseu, astfel încât să poată fi considerat succesor direct al ultimului reprezentant al familiei Ghenea. Iniţial, familia Johannis a pierdut în instanţă, după ce o expertiză grafologică a arătat nevalabilitatea testamentului lăsat de Măria Bastea, fapt ce a făcut ca testamentul lui Nicolae Bastea să cadă. Ulterior au urmat recursuri, familia Johannis a reuşit să câştige datorită adeverinţelor false eliberate de Munteanu, a intrat pe fir şi Parchetul de pe lângă CSJ, dar, stupoare: Johannis rămâne proprietar, ancheta este declinată şi trimisă la DNA.
În spatele zâmbetului arogant şi aparent degajat al „baronului regional“ Klaus Johannis stă doar speranţa acestuia că se va putea agăţa de o funcţie şi de o protecţie politică prin care să-şi îngroape adânc dosarul de la DNA. În realitate, „Primarul-şase case“ a reuşit să-şi dezvăluie puroiul bubelor locale la nivel naţional şi, de ce nu, şi international.

Beneficiile aderarii la UE a Romaniei

Proceduri  EU - Două proceduri sunt pe probleme de mediu, au ajuns în stadiul de aviz motivat şi vizează depozitele neconforme de deșeuri și necesitatea curăţării a două iazuri de decantare din exploatările miniere de cupru și zinc din Moldova Nouă. Cea de-a treia procedură de infringement, este în prima fază şi priveşte tarifele de utilizare a infrastructurii feroviare.

Comisia Europeană s-a declarat preocupată de faptul că România nu își protejează cetățenii de efectele gestionării deficitare a deșeurilor. În pofida avertismentelor anterioare, cele mai recente informații de care dispune Comisia indică faptul că 19 depozite de deșeuri din România funcționează încă fără a respecta legislația UE privind deșeurile și depozitele de deșeuri, fiind implicat un risc grav pentru sănătatea umană și pentru mediu. Tot în domeniul mediului, un al doilea aviz motivat a fost transmis României pentru a-i solicita curățarea a două iazuri de decantare din exploatările miniere de cupru și zinc din Moldova Nouă. Iazurile de decantare reprezintă o sursă majoră de pulberi toxice, care au consecințe semnificative asupra sănătății umane și asupra mediului. CE a condamnat faptul că ţara noastră nu a luat măsurile necesare pentru a controla emisiile și pentru a preveni abandonarea siturilor, se arată pe pagina reprezentanţei Comisiei Europene în România.  Comisia a inițiat proceduri în constatarea neîndeplinirii obligațiilor în privința acestor aspecte, în octombrie 2012. Autoritățile române au raportat cu privire la progresele înregistrate, însă obiectivele nu au fost încă îndeplinite, iar grava problemă a pulberilor toxice persistă. Astfel, s-a trimis un aviz motivat, iar în cazul în care România nu acționează în termen de două luni, Comisia poate sesiza cauza Curții de Justiție a UE.

Infringement şi pe infrastructura feroviară   În cea de-a treia procedură de infringement, dar mai puțin avansată, Comisia Europeană a cerut României să practice tarife corecte de utilizare a infrastructurii feroviare și să asigure sustenabilitatea financiară a administratorului infrastructurii sale. Comisia Europeană și-a exprimat astfel îngrijorarea cu privire la echilibrul financiar al principalului administrator al infrastructurii din România în anii următori. Rețeaua feroviară din România este una dintre cele mai extinse din Uniunea Europeană, iar tarifele aplicate trenurilor de marfă sunt printre cele mai mari din Europa, susține Executivul de la Bruxelles. Rețeaua feroviară a fost afectată de deficite semnificative, tot mai mari de la un an la altul, în timp ce tronsoane mari ale rețelei nu au fost menținute în stare bună. În același timp, administratorul infrastructurii nu este stimulat să reducă costurile și tarifele.

Care este procedura de sancţionare Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) conferă Comisiei, care acționează ca gardian al tratatelor, competența de a iniția o acțiune în justiție împotriva unui stat membru care nu își respectă obligațiile care îi revin în temeiul legislației EU. Procedura în constatarea neîndeplinirii obligațiilor debutează cu o solicitare de informații („scrisoare de punere în întârziere”) adresată statului membru în cauză, care trebuie să își prezinte observațiile într-un anumit termen, de obicei de două luni (stadiul procedurii pentru calea ferată)- articol EVZ de Catalin Antohe

România are, în premieră, prevederi fiscale de tip holding. Este vorba de un regim simplu care îndeplineşte cele două condiţii minimale necesare pentru funcţionarea holdingului: scutiri de impozit pe câştigurile de capital şi pe dividende. În acelaşi timp, nu sunt impozitate nici veniturile din lichidare obţinute de societatea holding din vânzarea titlurilor de participare în filialele pe care le deţine. Relaxarea ar putea impulsiona stabilirea holdingurilor în România. Investitorii români care, până acum, îşi căutau jurisdicţii mai favorabile ca să-şi înregistreze businessurile, preferând ţări ca Cipru sau Olanda, au motive să-şi dezvolte afacerile în ţară. Desigur, noutăţile fiscale vizează investiţiile de interes strategic care au ca scop dezvoltarea, și nu pe cele speculative. Din această cauză, majoritatea ţărilor cu regim holding impun praguri minime de deţinere a acţiunilor pentru a scuti de impozit dividendele. De exemplu, Olanda are o cotă de 5%, iar Cipru, de 1%. România a ales să impună deţinerea a cel puţin 10% din acţiuni într-o filială de la care se încasează dividende. Totodată, a stabilit şi o perioadă minimă de deţinere de un an.

România, noua destinaţie de investiţii?

„Începând din 2014, România a intrat în concurenţa fiscală internaţională prin acest regim de tip holding. Colegii din Marea Britanie şi Statele Unite au fost foarte interesaţi de această schimbare. Datorită noului regim, România a fost pusă pe harta investitorilor care vor avea în minte facilităţile fiscale când vor lua deciziile. În România, modificarea nu a fost prea mult discutată, dar este foarte importantă pentru oamenii de afaceri“, spune Alex Milcev, partener Ernst&Young.

Deşi ani la rând mediul de afaceri a insistat pentru regimul fiscal de tip holding, Ministerul Finanţelor s-a arătat neînduplecat. Se pare că izbucnirea crizei din Cipru a grăbit luarea unor decizii la Bucureşti. Datorită interesului antreprenorilor autohtoni să-şi găsească alternative la acest tip de funcţionare, după ce Cipru a ajuns o ţară nesigură, iniţiativa Guvernului poate fi considerată o încercare de a le veni în întâmpinare. Abordarea este interesantă atâta timp cât mutarea dintr-o jurisdicţie în alta, pe fondul globalizării, este foarte rapidă, şi orice facilitate poate contribui la luarea deciziilor de investiţie.