Absolut toţi delegaţii FMI în România s-au comportat ca nişte contabili incompetenţi, cu totul depăşiţi de situaţie, iar rezultatele confirmă aşteptările: sub inepta lor supraveghere, taxele au tot crescut iar economia s-a dus de suflet.

Măcar dacă am fi învăţat ceva din asta sau dacă am vedea o cât de mică îmbunătăţire de la un delegat la altul… de unde? Dimpotrivă, am văzut culmile hidoase ale incompetenţei şi cinismului în cazul Ciprului. Iar acum o mostră de prostie arogantă cu consecinţe urâte:

Reducerea TVA la paine este o masura temporara, iar dupa o perioada se va face o evaluare daca evaziunea fiscala s-a redus, a declarat miercuri, intr-o conferinta de presa la Banca Nationala a Romaniei, seful Misiunii Fondului Monetar International, Andrea Schaechter

Să admitem de dragul discuţiei povestea cu “evaziunea” şi că TVA diferenţiat ar fi cheia bunăstării economiei şi finanţelor, nu reducerea generală a taxelor. Dar cu o astfel de declaraţie nu faci decât să te asiguri că ai eliminat chiar şi cea mai mică şansă teoretică de-a atinge scopul, anume de-a mări gradul de colectare a unei taxe prin reducerea ei la nivel suportabil.

Prin urmare, un brutar care acum nu încasează TVA şi ar începe să o facă trebuie să:

a) mărească preţul pâinii cu 9%

b) îşi micşoreze încasările cu 8,2% (deci profitul poate cu 50%)

c) facă o combinaţie dintre cele două, cât să evite falimentul.

Toate astea pentru ce? Ca să intre în atenţia Fiscului cu cantitatea reală vândută iar apoi, pentru că alţii n-au făcut-o, să se trezească că “măsura temporară” s-a terminat. Şi, prin urmare, să:

a) mărească iar preţul pâinii, cu 12,8%

b) micşoreze iar încasările, cu 11,3% (deci profitul să se ducă la zero sau sub)

c) facă o combinaţie inutilă între cele două şi să dea faliment.

Apoi, să fie dat drept exemplu de contribuabil model, care dă curs politicilor publice idioate indiferent de consecinţe.

Într-o lume normală, doamna Şehtăr şi-ar depune chiar acum CV-ul la un bordel din Amsterdam.

Eurogroup: "Băncile cu rezultate foarte slabe la testele de stres vor fi închise" - Băncile care vor înregistra rezultate foarte slabe la testele de stres ce vor fi derulate în acest an de Banca Centrală Europeană (BCE) vor trebui închise, a declarat, ieri, Jeroen Dijsselbloem, preşedintele Eurogroup - grupul miniştrilor de finanţe din zona euro. BCE, care va prelua activitatea de supraveghere bancară în zona euro începând cu luna noiembrie, va evalua starea de sănătate a celor mai mari 130 de bănci din zona euro printr-o analiză amănunţită a calităţii activelor acestora.
Jeroen Dijsselbloem, care este ministrul de finanţe al Olandei, a spus, citat de Reuters: "Sunt foarte mulţumit de ceea ce a afirmat Daniele Nouy (n.r. - preşedintele Mecanismului Unic de Supraveghere), că, în situaţia în care există bănci într-o condiţie proastă, trebuie să le închidem".
Dijsselbloem a subliniat că este important pentru zona euro să-şi pună în ordine rapid băncile întrucât instituţiile de credit sunt cruciale pentru relansarea economică a regiunii. Oficialul Eurogroup a adăugat că instituţiile financiare au început deja să ia măsuri fără să aştepte rezultatele testelor de stres. "Nu ştiu care vor fi rezultatele testelor, însă o bancă raţională nu va aştepta să vadă aceste rezultate, ci se va gândi cum poate soluţiona proactiv problemele. Cred că acest lucru se întâmplă deja în momentul de faţă", a subliniat Dijsselbloem.
Analiza calităţii activelor băncilor face parte din pregătirile pentru punerea la punct a uniunii bancare, care presupune, totodată, un mecanism pentru închiderea băncilor cu probleme şi înfiinţarea unui fond comun pentru acoperirea costurilor apărute ca urmare a lichidării instituţiilor cu probleme. Dar finalizarea uniunii bancare depinde de un acord între Parlamentul European şi guvernele din zona euro cu privire la autoritatea care va decide dacă o bancă trebuie închisă, respectiv cine va suporta costurile.
     Închiderea băncilor cu probleme ar urma să fie finanţată cu contribuţii de la băncile ce operează în zona euro. Acesta contribuţii ar urma să ajungă, în zece ani, la o capacitate maximă de 55 de miliarde euro. Dijsselbloem susţine că această sumă este o rezervă suficientă, având în vedere că, înainte ca fondul să plătească pentru închiderea unei bănci, acţionarii, deţinătorii de obligaţiuni şi marii deponenţi ai acesteia vor suporta pierderile. (V.R.)

Comisia Europeana nu a rambursat Romaniei niciun ban din fondurile structurale si de coeziune, in luna ianuarie 2014, in timp ce tara a cerut de la Bruxelles deconturi de nici 32 de milioane de euro, potrivit celei mai recente situatii prezentate de Ministerul Fondurilor Europene.
In perioada 1 ianuarie 2007-31 ianuarie 2014, Romania a primit efectiv rambursari de la Comisia Europeana de 5,088 miliarde euro, insa totalul declaratiilor de cheltuieli transmise de autoritatile romane la Bruxelles, pentru decontare, in aceeasi perioada se ridica la 6,461 miliarde de euro.
Astfel, Romania mai asteapta sa primeasca de la CE peste 1,37 miliarde de euro, in baza declaratiilor de cheltuieli transmise la Bruxelles.
Din acesti bani ceruti si neprimiti inca de Romania, doar circa 32 de milioane de euro reprezinta declaratiile de cheltuieli transmise la Bruxelles in luna ianuarie 2014.
Programul Operational Sectorial (POS) Mediu, gestionat de Ministerul Mediului, si POS Dezvoltarea Resurselor Umane, de la Ministerul Muncii, au fost singurele care au contribuit cu decleratii de cheltuieli in luna ianuarie 2014, in proportii aproximativ egale. Celelalte 5 programe de fonduri structurale nu au contribuit cu nicio declaratie de cheltuieli transmisa la Bruxelles, conform situatiei de la MFE.
Spre comparatie, in luna decembrie 2013 Romania a transmis executivului european declaratii de cheltuieli de peste 1,27 miliarde de euro, pe toate cele 7 programe operationale.
Procentual, rata efectiva de absorbtie a fondurilor structurale si de coeziune, in termeni de rambursari de la CE, ajunge la 26,49%, in perioada 1 ianuarie 2007- 31 ianuarie 2014, in timp ce totalul declaratiilor de cheltuieli transmise la Bruxelles acopera 36,65% din suma alocata Romaniei in aceasta perioada.
Pe ministere, in erioada 1 ianuarie 2007-31 ianuarie 2014, cele mai mari sume cerute de la Bruxelles prin declaratiile de cheltuieli sunt la Programul Operational Regional, de la Ministerul Dezvoltarii Regionale, peste 1,779 miliarde euro, ceea ce ar acoperi 44,87% din sumele alocate pe POR. Prin acest program, Romania a primit, insa, de la CE rambursari efective de 1,646 miliarde de euro, ceea ce inseamna o rata efectiva de absortie a banilor europeni de 41,52%.
De mentionat, ca in decembrie 2013, Comisia Europeana a aprobat realocarea a 240 de milioane de euro catre POR din banii disponibili pentru Programul Operational Sectorial (POS) Mediu si din POS Transport. Aceasta realocare scade sensibil absorbtia procentuala pe POR, raportat la noua alocare totala, cu 240 de milioane mai mare.
De la POS Transport au fost luate alocari de 140 de milioane de euro si mutate la POR, insa programul gestionat de Ministerul Transporturilor a reusit cea mai spectaculoasa crestere pe partea de declaratii de cheltuieli, ajungand la 1,38 miliarde de euro. In acest program, Romania a primit insa de la Comisia Europeana, pana acum, rambursari efective de doar 876 de milioane de euro, ceea ce inseamna ca Bucurestiul asteapta de la Bruxelles peste 500 de milioane de euro la transporturi.
Rata curenta de absorbie a fondurilor in POS Transport este de 19,8%, ca rambursari primite de la CE, insa cu cheltuielile cerute spre decontare, rata de absorbtie ar depasi 31,2%, conform datelor prezentate de Ministerul Fondurilor Europene. De precizat, insa, ca aceasta rata este majorata usor si prin raportarea la noua alocare pentru POS Transport, diminuata cu 140 de milioane de euro, bani realocati la POR.
In luna ianuarie 2014, insa, nici in POR, nici in POS Transport, autoritatile romane nu au transmis declaratii de cheltuieli la Bruxelles, conform situatiei de la MFE.

Atragerea răspunderii solidare este „arma mortală“ a Fiscului de acum înainte, pentru a ajunge să execute silit bunurile personale ale administratorilor de firme şi ale asociaţilor acelor entităţi economice care au ajuns la datorii uriaşe către bugetul de stat, dar ei ca indivizi prosperă. Cei care conduc firme cu datorii mari la stat, dar care îşi ridică vile uriaşe pe persoană fizică sau se plimbă în diverse maşini de lux „ultimul răcnet“, direcţionând sume importante de la firme către bunurile lor personale, vor fi supuşi atragerii răspunderii solidare. Dacă până acum executarea bunurilor unei firme pentru neplata datoriilor era o metodă la modă prin care statul încerca să-şi recupereze nişte prejudicii, actualmente Finanţele încearcă alte metode mai noi de a aduce bani la bugetul de stat, cum ar fi să execute bunurile personale ale patronilor. „El nu plăteşte nimic la stat şi să-l las eu, ca Fisc, să-şi facă vile pe nu ştiu unde şi să se plimbe cu nu ştiu ce maşini de lux, în timp ce alţii plătesc la centimă impozitele şi taxele datorate statului?! Echitatea fiscală unde este? Noi vom face legătura între firmă şi persoana fizică. În timp ce pe firmă merge numai pe pierderi, pe persoană fizică are o avere colosală“, a declarat Mihai Antonescu, directorul executiv al Direcţiei Generale Regionale a Finanţelor Publice Craiova.

Preşedintele ANAF a emis, zilele trecute, Ordinul nr. 127 pentru aprobarea instrucţiunilor privind aplicarea procedurii de angajare a răspunderii solidare reglementate de articolele 27 şi 28 din Codul de Procedură Fiscală, ordin prin care s-au aprobat noile modalităţi, instrucţiuni şi formulare de atragere a răspunderii solidare a deţinătorilor de firme. „Răspund solidar asociaţii firmei, membrii întreprinderilor familiale, cum ar fi comercianţii, care vând diverse produse, ateliere, magazine prin cartiere, pentru obligaţiile fiscale datorate de firmele lor. Ei răspund alături de administratori cu bunurile lor personale pentru că au determinat nedeclararea şi neachitarea obligaţiilor fiscale la scadenţă“, a explicat directorul executiv al Fiscului regional. Metoda exista şi până acum în Codul de Procedură Fiscală, dar în această perioadă s-au acordat puteri sporite Fiscului pentru atragerea răspunderii solidare şi pentru a putea lupta mai eficient cu evazioniştii, care aveau tot felul de tertipuri de a scăpa de lege.

Asigurarea obligatorie a locuintelor a ieftinit politele facultative. Companiile de profil au redus primele, pentru a castiga cota de piata, expunanduse insa la riscuri. Asigurarile obligatorii de locuinte au fost gandite de la inceput ca pe o locomotiva pentru cele facultative. Anul trecut, piata a beneficiat de pe urma modificarii legislatiei. Astfel, mai multe societati au putut vinde polite obligatorii si au demarat promotii pentru cei care plateau la pachet cele doua asigurari. Drept urmare, numarul de polite facultative subscrise a crescut, iar piata va ajunge in 2014 la o valoare de 500-550 de milioane de lei, potrivit estimarilor asiguratorilor. Pentru a castiga cota de piata, unele companii vand polite facultative la tarife mici, uneori sub pretul minim al asigurarii obligatorii. Prin lege, acesta a fost stabilit la 20 euro, in cazul locuintelor din caramida sau BCA, si la 10 euro, pentru cele din chirpici...Industria de aparare va beneficia de stergerea unor datorii care totalizeaza un miliard de lei. Companiile cu capital majoritar de stat din industria de aparare vor beneficia de o stergere de datorii de circa un miliard de lei, Fondul Monetar International (FMI) si Ministerul Finantelor dandu-si deja acordul pentru acest lucru, a declarat Andrei Gerea, ministrul Economiei. Statul detine prin mai multe companii din sectorul industriei de aparare: Romarm, Carfil Brasov, Uzina Mecanica Plopeni, Metrom Brasov sau Uzina Automecanica Moreni, Uzina Mecanica Sadu sau Uzina Mecanica Cugir. Romarm detine o zestre imobiliara impresionanta, constituita in principal din terenuri.

Un discurs excelent ....