Statele membre ar trebui sa isi dezvolte capacitatea de aparare iar aceasta sa poata fi la dispozitia Uniunii, au agreat liderii europeni.Premierul britanic David Cameron a declarat raspicat ca nu va sustine nimic ce ar putea semana cu o "armata europeana". "Trebuie sa pastram o demarcare corecta intre cooperare, ceea ce este un bine, si capacitati militare la nivelul UE, ceea ce este gresit".... BRAVO U.K. ! In rest , imbecilii la vedere !
duminică, 22 decembrie 2013
Premierul Victor Ponta a admis ca, in cazul modificarilor aduse de parlamentari Codului Penal, a fost o lipsa de consultare cu CSM, ministrul Justitiei si Comisia Europeana, dar s-a aratat convins ca, in urma acestor consultari, forma finala a legii va fi acceptata la Bruxelles.
"E foarte clar ca a fost o lipsa de consultare cu CSM, cu ministrul Justitiei si cu Comisia Europeana. Am spus foarte clar ca nu putem adopta legislatia fara sa avem consultari, dar, in cele din urma, Parlamentul trebuie sa respecte doar Constitutia, si acest lucru este mereu foarte dificil cand avem o campanie electorala inaintea noastra," a declarat, vineri, premierul Victor Ponta, intr-un interviu acordat postului de radio France Inter, citat de Mediafax.
"E foarte clar ca a fost o lipsa de consultare cu CSM, cu ministrul Justitiei si cu Comisia Europeana. Am spus foarte clar ca nu putem adopta legislatia fara sa avem consultari, dar, in cele din urma, Parlamentul trebuie sa respecte doar Constitutia, si acest lucru este mereu foarte dificil cand avem o campanie electorala inaintea noastra," a declarat, vineri, premierul Victor Ponta, intr-un interviu acordat postului de radio France Inter, citat de Mediafax.
Intrebat daca astfel nu se incearca "albirea" acestui vot dat de parlamentari, premierul a aratat ca forma finala a legii va respecta standardele europene.
"In realitate, nu stiu cum s-a intamplat cu proiectul de lege, desi sunt un fost magistrat si cunosc procedurile, dar sunt sigur ca, in urma consultarilor, forma finala a legii va fi acceptata de Comisia Europeana, nu insa si de opozitie, acest lucru va fi imposibil", a spus Ponta. El a recunoscut ca in Romania exista inca problema coruptiei politice, dar a precizat ca exista rezultate importante in combaterea fenomenului.
"Din nefericire, la noi se amesteca coruptia si lupta institutionala, care exista, cu batalia politica. La noi e foarte usor sa spui ca adversarul politic e corupt", a sustinut Victor Ponta.
sâmbătă, 21 decembrie 2013
JOS GUVERNUL INCOMPETENTILOR, MINCINOSILOR SI NECOPTILOR - JOS PONTA!!!!
Aproape 10,000 de persoane participă la un miting în Bucureşti, organizat pe reţelele de socializare pentru comemorarea victimelor de la Revoluţia din 1989 . Oamenii au ieşit pe carosabil şi au blocat circulaţia în Piaţa Universităţii, iar apoi au plecat în marş spre Piaţa Victoria. Ulterior ei au mers în marş spre Piaţa Revoluţiei.
Manifestanţiii s-au adunat, în jurul orei 17.00 cu bannere şi steaguri tricolore, atât în zona fântânii de la Universitate, cât şi pe trotuarul de la Teatrul Naţional. În mijlocul lor a venit, cu un steag, şi liderul Partidului Noua Republică, Mihail Neamţu, care a fost însă apostrofat de câţiva manifestanţi şi obligat să iasă din mulţime....Protestatarii s-au mobilizat prin intermediul reţelelor de socializare, pe internet circulând şi un manifest denumit "Declaraţia de la Bucureşti. 21 decembrie 2013", în care se cere, printre altele, demisia Guvernului şi a şefului statului, "abrogarea" noilor modificări aduse Codului penal şi interzicerea mineritului pe bază de cianuri şi a fracturării hidraulice. Printr-un alt anunţ, oamenii au fost chemaţi să aprindă o lumânare în memoria eroilor căzuţi în Revoluţie şi să refacă, simbolic, baricada de la Intercontinental din 21 decembrie 1989.
Aproximativ 2.000 de oameni au protestat în Capitală şi duminica trecută, pentru menţinerea ordinii fiind mobilizaţi 600 de jandarmi. Manifestaţia, neautorizată, a fost marcată de incidente după ce o parte a protestatarilor au blocat bulevardul Regina Elisabeta şi Calea Victoriei, iar apoi au încercat să forţeze cordonul de jandarmi din faţa sediului Guvernului. Cinci protestatari au fost ridicaţi şi amendaţi cu câte 500 de lei.
În aceeaşi zi în care autorităţile europene au căzut de acord asupra cadrului de soluţionare a problemelor bancare prin bail-in, cotidianul german Handelsblatt publica rezultatele unui studiu de la Standard and Poor's, în care se arăta că "primele 50 de bănci din Europa mai au nevoie de capital suplimentar de circa 110 miliarde de euro, astfel încât să fie eliminat pericolul reducerii ratingurilor", din care 50 de miliarde îl reprezintă necesarul de capital al băncilor din Grecia, Spania, Portugalia şi Italia.
Dar periferia nu este singura cu probleme. În Austria, guvernul a majorat capitalul băncii naţionalizate Hypo Alpe- Adria-Bank International cu încă 800 de milioane de euro săptămâna trecută, cheltuielile publice pentru susţinerea Hypo ridicându-se până la 3,6 miliarde de euro în ultimii cinci ani. Banca centrală presează guvernul să aloce sumele necesare deoarece "există riscul unui faliment necontrolat" al băncii naţionalizate, cu efecte deosebit de grave asupra sistemului bancar, iar costul acestuia poate ajunge până la 26 de miliarde de euro, conform unui articol din ediţia online a revistei Profil.
Cadrul de bail-in spune că deponenţii garantaţi (n.a. cei cu depozite de până la 100 de mii de euro) nu vor fi afectaţi de noile măsuri. Chiar aşa?
Conform raportului anual pentru 2012 de la Fondul de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar, resursele alocate pentru garantarea depozitelor de la noi erau de 2,9 miliarde de lei, reprezentând 1,9% din valoarea lor totală. Altceva este, însă, mult mai interesant: "Comparativ cu alte state membre ale UE, un astfel de nivel al gradului de acoperire a expunerii plasează FGDB în categoria schemelor de garantare a depozitelor cu cele mai mari valori ale acestui indicator". Şi atunci, cum pot garanta autorităţile europene că bail-in-ul se va opri la pragul anunţat? Nu pot, mai ales că au ales să ignore adevărata cauză a problemelor actuale: instabilitatea sistemului bancar este dată de existenţa rezervelor fracţionare, pe fondul unui "standard" monetar de hârtie, care este "gestionat" de băncile centrale. Limita de creştere în acest context a fost atinsă prin explozia necontrolată a creditării, după zeci de ani de transfer a bunăstării viitoare în prezent. Deci bail-in-ul nu este o chestiune de "dacă", ci de "când", iar costurile cele mai mici vor fi cele care vor ajunge pe prima pagină a ziarelor.
Adevăratele costuri vor fi cele asociate adâncirii neîncrederii în sistemul bancar, coroborate cu cele sociale şi materiale, determinate de subminarea gravă a procesului de formare a capitalului şi, implicit, a noilor locuri de muncă. Cu autorităţi scăpate de sub controlul votului democratic, Europa riscă să se întoarcă în vremurile când bunăstarea era doar un vis frumos şi jaful instituţionalizat era la ordinea zilei.(sursa bursa)
vineri, 20 decembrie 2013
Bursa :DOI FRAŢI DE CRUCE ROŞIE
Nerabdător să ne distrugă sistemul bancar şi afacerile, ministrul bugetului Liviu Voinea şi-a exprimat dorinţa, la Bruxelles, în cadrul reuniunii Consiliului extraordinar ECOFIN, de miercuri, 18 decembrie, ca furtul banilor depuşi în bănci prin mecanismul de "bail-in" să devină legal cât mai curând şi să fie efectiv de la întâi ianuarie 2016.
Întrucât avem norocul să nu facem parte, încă, din Zona Euro, prevederile stupefiante adoptate de UE în privinţa confiscării depunerilor din bănci, pe modelul din Cipru, nu ni s-ar aplica, dacă nu am adera la proiectata Uniune bancară a continentului.
Dar preşedintele Traian Băsescu este, conform propriilor spuse, un entuziast al Uniunii bancare.
Sinteza nerăbdării lui Voinea cu entuziasmul lui Băsescu ne condamnă să urmăm destinul stupid rezervat Europei de cele mai întunecate minţi financiare ale Uniunii Europene; în faţa pericolului să ne fie şterpeliţi banii din bănci, ni-i vom retrage, în masă, căutând o altă soluţie de păstrare a agoniselii, iar afaceriştii vor căuta să-şi deschidă conturi pe alte meleaguri decât cele europene.
Culmea ironiei, acestui mecanism i-a fost acordat titlul de "mecanism de salvare a băncilor", ca şi când ele ar mai putea fi salvate când le fuge clientela.
Dar cinismul autorităţilor europene este cel mai manifest în felul în care măsura a fost anunţată, miercurea trecută, de comisarul european pentru piaţă internă şi servicii Michel Barnier, care, triumfător, a spus că nu va mai fi necesar ca băncile să fie salvate din banii tuturor cetăţenilor (că, adică, nu toţi cetăţenii fiind depunători la bănci, rezultă că i-ar fi scutit să mai fie furaţi, când bugetele ţărilor le varsă contribuţiile în băncile falite).
Barnier minte: finanţarea băncilor falite cu banii bugetului nu a fost exclusă, ci doar a fost deschis şi buzunarul depunătorilor, care, acum, vor fi furaţi de bănci şi direct, ca depunători, dar şi prin buget, în calitate de cetăţeni contribuabili.
Interesant este că minciuna prinde la public.
În afară de BURSA, presa românească nu a reflectat acest eveniment epocal, al trecerii de la civilizaţia creditului la civilizaţia furtului; publicaţiile care-şi zic "de specialitate", au înghiţit găluşca lui Barnier, spunând că "bail-in"-ul este o soluţie de despovărare a cetăţenilor de falimentele băncilor.
La Orwell, un personaj anunţă, bucuros: "Ai văzut, au crescut raţia de ciocolată de la 40 de grame, la 30 de grame!" Da, trăim orwellian, dar stupiditatea europeană îi excede imaginaţia - este realitatea noastră.
Să fim mândri!
La mulţi ani!
Întrucât avem norocul să nu facem parte, încă, din Zona Euro, prevederile stupefiante adoptate de UE în privinţa confiscării depunerilor din bănci, pe modelul din Cipru, nu ni s-ar aplica, dacă nu am adera la proiectata Uniune bancară a continentului.
Dar preşedintele Traian Băsescu este, conform propriilor spuse, un entuziast al Uniunii bancare.
Sinteza nerăbdării lui Voinea cu entuziasmul lui Băsescu ne condamnă să urmăm destinul stupid rezervat Europei de cele mai întunecate minţi financiare ale Uniunii Europene; în faţa pericolului să ne fie şterpeliţi banii din bănci, ni-i vom retrage, în masă, căutând o altă soluţie de păstrare a agoniselii, iar afaceriştii vor căuta să-şi deschidă conturi pe alte meleaguri decât cele europene.
Culmea ironiei, acestui mecanism i-a fost acordat titlul de "mecanism de salvare a băncilor", ca şi când ele ar mai putea fi salvate când le fuge clientela.
Dar cinismul autorităţilor europene este cel mai manifest în felul în care măsura a fost anunţată, miercurea trecută, de comisarul european pentru piaţă internă şi servicii Michel Barnier, care, triumfător, a spus că nu va mai fi necesar ca băncile să fie salvate din banii tuturor cetăţenilor (că, adică, nu toţi cetăţenii fiind depunători la bănci, rezultă că i-ar fi scutit să mai fie furaţi, când bugetele ţărilor le varsă contribuţiile în băncile falite).
Barnier minte: finanţarea băncilor falite cu banii bugetului nu a fost exclusă, ci doar a fost deschis şi buzunarul depunătorilor, care, acum, vor fi furaţi de bănci şi direct, ca depunători, dar şi prin buget, în calitate de cetăţeni contribuabili.
Interesant este că minciuna prinde la public.
În afară de BURSA, presa românească nu a reflectat acest eveniment epocal, al trecerii de la civilizaţia creditului la civilizaţia furtului; publicaţiile care-şi zic "de specialitate", au înghiţit găluşca lui Barnier, spunând că "bail-in"-ul este o soluţie de despovărare a cetăţenilor de falimentele băncilor.
La Orwell, un personaj anunţă, bucuros: "Ai văzut, au crescut raţia de ciocolată de la 40 de grame, la 30 de grame!" Da, trăim orwellian, dar stupiditatea europeană îi excede imaginaţia - este realitatea noastră.
Să fim mândri!
La mulţi ani!
MAKE
Ratele creditelor neperformante ar putea creşte în trimestrul al patrulea, după ce BNR a iniţiat o reevaluare a clasificării creditelor şi provizionării, notează Fitch.
Riscurile legate de ponderea ridicată a creditelor în valută nu se vor tempera curând, având în vedere că o mare parte din aceste împrumuturi reprezintă credite de consum pe termen mediu sau ipotecare pe termen lung, iar creditarea, predominant în monedă locală, merge greu în prezent, se arată în raport.
Fitch consideră că ratele de adecvare a capitalului vor scădea la finele acestui an, din cauza necesităţii constituirii de provizioane suplimentare, dar se vor stabiliza ulterior.
Ratele de adecvare a capitalului reglementat sunt în prezent, în România, cu 2-3 puncte procentuale sub nivelurile IFRS (calculate conform stantardelor internaţionale de raportare financiară), pe fondul mecanismelor prudenţiale (rezerve mai ridicate) impuse de autorităţile române, notează Fitch. Agenţia anticipează ca această diferenţă să se restrângă pe măsură ce nivelul rezervelor obligatorii va fi redfus.
Totodată, profilul de finanţare al sectorului bancar românesc se îmbunătăţeşte treptat, raportul credite-depozite coborând cu aproximativ 10 puncte procentuale în trimestrul al treilea raportat la perioada corespunzătoare a anului trecut, la 108%.
Lichiditatea în lei este "confortabilă", în timp ce deficitul de finanţare în valută este încă semnificativ, însă se închide treptat.
Veniturile din dobânzi şi veniturile totale ale băncilor vor fi probabil afectate de scăderea dobânzilor la lei, revenirea întârziată a creditării şi focusarea băncilor pe sursele locale de finanţare, anticipează agenţia de rating.
Deşi apariţia de noi credite neperformante este aşteptată să încetinească anul viitor, provizioanele vor rămâne probabil la un nivel ridicat, având în vedere necesitatea de creştere a ratei de acoperire a creditelor neperformante existente. În acest context, băncile se vor concentra pe eficientizarea cheltuielilor şi realizarea e economii, ceea ce ar putea conduce la "repoziţionarea" unor instituţii de credit şi chiar la consolidări în sectorul bancar. Perspectiva sectorului bancar din Europa Centrală şi de Est este una stabilă, afectată de o revenire economică fragilă şi probleme cu calitatea activelor pe unele pieţe. În România şi Ungaria continuă să fie predominante riscurile negative, in timp ce băncile din Polonia, Cehia şi Slovacia vor continua să aibă performanţe mai bune faţă de alte ţări. Fitch atribuie României ratingul "BBB-", cu perspectivă stabilă. BCR şi BRD, cele mai mari bănci din România, sunt notate cu calificativul "BBB+", de asemenea cu perspectivă stabilă. Banca Transilvania are ratingul "BB-", cu perspectivă stabilă, iar UniCredit Ţiriac Bank "BBB", cu perspectivă negativă. Garanti Bank România are calificativul "BBB-", cu perspectivă stabilă, iar ProCredit Bank este notată de Fitch la nivelul "BB+", cu perspectivă stabilă.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)