Despre nasul lui Ponta - prima casatorie

DEŞI ARE DOSAR PENAL, Constantin Iacov - director adjunct interimar la FNGCIMM

BURSA 19.12.2013 După revocarea conducerii Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIMM), instituţia are, provizoriu, noi administratori şi executivi, potrivit unor surse apropiate situaţiei. Însă interimarii nu sunt nici ei fără pată, după cum spun unele voci. 

Conform surselor noastre, de câteva zile, funcţia de director general adjunct al FNGCIMM este ocupată de Constantin Iacov, fostul preşedinte acţionar al echipei de fotbal FC Naţional, care, printre altele, are şi un dosar penal.

Astfel, se ridică cel puţin o problemă morală şi etică în numirea lui Constantin Iacov în consiliul de administraţie, fie el şi provizoriu, al FNGCIM, opinează unele voci.

Presa a relatat că, între anii 1997 şi 2000, Constantin Iacov a fost judecat pentru mai multe infracţiuni (violare de domiciliu, distrugere şi lovire) şi condamnat la şase luni de închisoare cu executare. Pedeapsa i-a fost apoi suspendată condiţionat, pentru o perioadă de încercare de doi ani şi jumătate.
Numele său a apărut şi în dosarul transferurilor din fotbal.

Noul preşedinte director general al instituţiei este Silvia Niţu-Ciornei.

Posturile de la FNGCIMM vor trebui ocupate definitiv printr-un examen, conform prevederilor legale, care se pare că se va ţine în primăvara anului viitor.
La începutul lunii trecute, Ministerul Finanţelor Publice (MFP), în calitate de reprezentant al acţionarului unic, Statul român, al FNGCIMM, a hotărât revocarea lui Aurel Şaramet din funcţia de director general/preşedinte al Consiliului de administraţie (CA) al Fondului, precum şi a altor membri ai CA.
În anul 2012, numele lui Aurel Şaramet a fost implicat într-un scandal legat de mai multe fraude bancare.
Potrivit Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului 109/2011, privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, membrii CA ar trebui să aibă o anume pregătire profesională şi să nu fi încălcat prevederile legii 656/2002 (pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării actelor de terorism). 

ARTICOL BUN DIN ziarul bursa

Statele membre ale Uniunii Europene şi Parlamentul European au ajuns, miercuri noapte, la un acord privind salvarea băncilor falimentare prin bail-in, adică prin folosirea banilor deponenţilor cu sume de peste 100.000 euro, anunţă Financial Times.

Înţelegerea la care au ajuns oficialii europeni prevede, totodată, ca guvernele să îşi păstreze în continuare posibilitatea de a interveni pentru a salva băncile de la colaps (bail-out - salvarea băncilor prin taxele şi impozitele plătite de contribuabili), însă doar în situaţii excepţionale, precizează publicaţia britanică.

Gunnar Hokmark, negociatorul principal din partea Parlamentului European, a declarat: "Avem acum un sistem de recapitalizare puternic, care trimite un mesaj clar că acţionarii băncilor şi creditorii vor fi cei care vor suporta pierderile, nu contribuabilii. În acelaşi timp, am stabilit, de asemenea, reguli clare pentru gestionarea cazurilor excepţionale, cum ar fi situaţia în care stabilitatea financiară globală ar fi pusă în pericol".

Noile reguli urmează să se aplice în UE din 2015, în timp ce prevederile vizând implicarea creditorilor cu prioritate la plată vor deveni active din 2016, cu doi ani mai devreme decât luau iniţial în calcul miniştrii europeni de finanţe.

"Cu noile reguli, cheltuielile publice masive pentru salvarea unor bănci vor deveni în sfârşit o practică a trecutului", a declarat comisarul UE responsabil de reforme, Michel Barnier.

Întrebarea care se pune în acest context este: cu ce preţ vine această noutate? "În ambele cazuri, vorbim de banii cetăţenilor; la bail-out se iau din taxele plătite de ei la stat, la bail-in, după se trece de creditori, se confiscă economiile deponenţilor din bancă", ne-a spus analistul Călin Rechea.

     *  Alin Iacob: "Nu ştiu dacă bail-in-ul este o soluţie perfectă, dar este mult mai bună decât bail-out"

     Alin Iacob, preşedintele Asociaţiei Utilizatorilor Români de Servicii Financiare (AURSF), consideră că atât timp cât posibila confiscare din depozite vizează pe acei clienţi care au sume de peste 100.000 euro, nu ar trebui să ne facem griji. Domnia sa ne-a declarat: "Bail-in nu înseamnă salvarea băncilor cu banii deponenţilor.

     Din perspectiva mea, banii deponenţilor garantaţi nu sunt afectaţi de bail-in. Am mai auzit undeva că bail-in ar însemna confiscarea banilor tuturor deponenţilor, dar nu este aşa. Garanţia de 100.000 euro se aplică atât persoanelor fizice, cât şi celor juridice. Aceşti deponenţi nu au motiv pentru care să îşi facă griji. În rest, bail-in vizează, spre deosebire de bail-out, care presupune aruncarea răspunderii şi responsabilităţii suportării eşecurilor bancare către plătitorii de taxe şi impozite, ca cei sacrificaţi să fie cei în relaţia cu banca respectivă, angajaţii, acţionarii. Bail-in este o filosifie de moralitate: plătesc cei aflaţi în zona de relaţie a băncii, iar deponenţii cu sume negarantate sunt doar unii din cei care plătesc. Eu nu m-aş alarma deloc din cauza acestei veşti. Nu ştiu dacă bail-in-ul este o soluţie perfectă, dar este mult mai bună decât bail-out.

     Pentru utilizatorul român de servicii financiare, cel mai important ar fi, lăsând la o parte uniunea bancară, res¬pectarea regulamentelor europene, care, din păcate, cam şchiopătează în România, în ceea ce priveşte implementarea şi respectarea lor.

     Peste 99% din depozitele din România sunt garantate. Vorbim de nişte sume care nu sunt relevante. Or fi câţiva care au griji, dar majoritatea oamenilor sunt în limita extrem de decentă a Fondului de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar - FGDB. De fapt, această decenţă dată de plafonul de 100.000 euro se datorează faptului că suntem membri ai Uniunii Europene.

     Dacă ne-am uita retrospectiv în istorie, la începutul anilor 2000 pragul de garantare era de câteva mii de dolari, iar înainte de aderare, dacă nu mă înşel, era de 20.000 euro. Suntem o ţară săracă, dacă privim în comparaţie cu media europeană, aşa că nu avem motive să ne facem griji. Dis¬cuţia care îi priveşte pe deponenţii negarantaţi, în România, este o problemă care aproape nu există".

     *  Dragoş Cabat: "Aderarea sistemului bancar românesc la uniunea bancară europeană este singura noastră şansă"

     Sistemul bancar autohton are nevoie de o uniune bancară, altfel nu are şanse de supravieţuire, potrivit analistului financiar Dragoş Cabat. Domnia sa ne-a declarat: "Până la urmă, dacă eşti într-un club, trebuie să fii ca toţi ceilalţi. Nu cred că avem vreo şansă de unii singuri să supravieţuim pe termen lung. Deponenţii români, care au mulţi bani în bănci sunt puţini, doar câteva sute. Restul, cei care au sume mici, care oricum sunt garantate, nu ar avea de ce să se teamă. Sunt foarte puţini oameni care ar putea suferi. Aderarea sistemului bancar românesc la uniunea bancară europeană este singura noas¬tră şansă".

     *  Călin Rechea: "La noi sunt şanse mari să se confişte şi din conturile garantate"

     Un bail-in în ţara noastră va afecta şi deponenţii negarantaţi, ne-a trans¬mis analistul Călin Rechea. Potrivit domniei sale, într-adevăr, sunt puţini clienţi care au sume mari în bănci, însă, tocmai pentru că sunt prea puţini şi au sume insuficiente pentru a salva o bancă, există un scenariu potrivit căruia un bail-in ar putea apela inclusiv la banii clienţilor cu sume garantate, de până în 100.000 euro. Statele UE au convenit să introducă fonduri de lichidare sau taxe cores¬punzătoare, care să constituie în următorul deceniu rezerve echivalente cu 1% din depozitele garantate, circa 70 de miliarde de euro la nivel comunitar.

Regulile convenite trebuie să asigure cadrul reorganizării sau lichidării la nivel naţional a băncilor cu probleme. Reglementările vor fi aplicate de o autoritate centrală în uniunea bancară a zonei euro - structură aflată încă în stadiu de negociere.

Începând din 2016, acţionarii, deţinătorii de obligaţiuni şi unii deponenţi vor putea fi forţaţi să contribuie la costurile de reorganizare sau lichidare. Depozitele asigurate până în limita de 100.000 de euro sunt exceptate, iar depozitele persoanelor fizice şi companiilor mici vor fi tratate preferenţial la distribuirea costurilor. Acţionarii, deţinătorii de obligaţiuni şi o parte a deponenţilor trebuie să contribuie cu echivalentul a 8% din pasive înainte ca fondurile de lichidare să fie folosite, însă statele pot lua decizia de a proteja anumiţi creditori dacă primesc acordul Bruxelles-ului.  După implementarea pragului de 8%, intervenţia statelor din fondurile de lichidare este limitată la 5% din pasive şi este condiţionată de aprobarea UE.

Decizia Maltei de a-şi vinde cetăţenia, pentru 650.000 de euro, scoate la iveală două adevăruri esenţiale: în primul rând faptul că, în ciuda crizei financiare, paşaportul european rămâne unul dintre cele mai dorite din lume, şi în al doilea rând că în noua realitate capitalul uman este la fel de valoros ca şi capitalul financiar.  Există mai multe modalităţi prin care un cetăţean non-european poate obţine un paşaport UE. Prima este ca ţara lui să adere la UE, aidoma Croaţiei, în iulie 2013, ceea ce de altfel şi-ar dori mulţi oameni din Ucraina. Alta este de a înfrunta talazurile Mării Mediterane, sperând că cineva îi va acorda azil politic. Sau – poate semna un cec.   Planul Maltei, de a oferi naţionalitate contra 650.000 de euro, nu este o idee nouă. Cipru oferă un paşaport pentru 3 milioane iar în Marea Britanie există un proces prin care oamenii care investesc mai mult de un milion de lire sterline se califică pentru un permis de şedere permanentă, care duce ulterior la cetăţenie. Alte ţări din UE au alte proceduri pentru acordarea cetăţeniei persoanelor pe care doresc să le atragă.   Dar planul Maltei, lansat în noiembrie de noul guvern, este mai explicit decât orice măsură precedentă. Există un anumit nivel de control, dar în principiu ar trebui să fie un proces destul de simplu. Primul ministru, Joseph Muscat, spune că se aşteaptă ca planul să atragă indivizi "de mare valoare" care vor investi în insulă. Se estimează că acordul va atrage până la 300 de persoane pe an, şi, deşi paşaportul iniţial este doar pentru o singură persoană, el sau ea poate cumpăra cetăţenii suplimentare pentru familie la 25.000 de euro pe bucată. Titularii au drepturi depline în UE şi pot călători şi lucra în oricare dintre cele 28 de state membre.

Datoria publică a Spaniei, a patra economie a zonei euro, a atins un nou nivel record, de 93,4% din PIB, în trimestrul trei din 2013, a anunţat, vineri, Banca Centrală a Spaniei, transmit EFE şi Reuters, potrivit Agerpres.  La sfârşitul lunii septembrie, datoria publică a Spaniei se ridica la 954,9 miliarde de euro (1.300 miliarde de dolari), în creştere cu 16,73% comparativ cu perioada similară din 2012. În trimestrul trei din 2012, nivelul datoriei era de 79,1% din PIB.  Analiştii se aşteaptă ca datoria Spaniei să crească şi în următorii trei ani şi să depăşească 100% din PIB până în 2015, cel mai ridicat nivel din ultimii peste o sută de ani.
Obiectivul Guvernului de la Madrid, care luna trecută a anunţat atenuarea măsurilor de austeritate, este ca la sfârşitul acestui an datoria ţării să se situeze la 94,2% din PIB.
În 2015, datoria ar urma să urce la nivelul record de 101,13% din PIB apoi să scadă uşor la 101,09% din PIB în 2016. Datoria publică a Spaniei a crescut de la 40,2% din PIB în 2008 la 85,9% din PIB la sfârşitul lui 2012.
Economia spaniolă a înregistrat o creştere de 0,1% în trimestrul al treilea al acestui an comparativ cu trimestrul precedent, ceea ce înseamnă că a patra economie din zona euro a pus capăt unei recesiuni care a durat doi ani, arată cifrele oficiale publicate luna trecută de Institutul Naţional de Statistică (INE).
Ieşirea timidă din recesiune în perioada iulie - septembrie 2013 s-a datorat exporturilor, dar cererea internă rămâne una slabă, a explicat INE. În schimb, în ritm anual, Produsul Intern Brut al Spaniei a înregistrat o contracţie de 1,1% în trimestrul al treilea, după o contracţie de 1,6% în trimestrul al doilea.
Separat, într-un raport publicat miercuri, Banca Centrală a Spaniei a apreciat că situaţia economiei s-a îmbunătăţit şi mai mult la începutul trimestrului patru, datorită majorării vânzărilor auto şi a stabilizării sectorului construcţiilor.
Pentru ansamblul acestui an, Guvernul de la Madrid mizează pe un recul al PIB de 1,3%, puţin mai bine decât contracţia de 1,6% înregistrată anul trecut, urmând ca în 2014 să înregistreze o creştere de 0,7%. La rândul lor, Banca Spaniei şi organismele internaţionale mizează în acest an pe o contracţie cuprinsă între 1,4 şi 1,6%. Spania a fost lovită dur în 2008 de spargerea bulei imobiliare şi începutul crizei financiare internaţionale, iar la începutul lui 2011 a intrat în a doua recesiune din ultimii cinci ani. 

Legislaţia din sectorul energetic prevede că orice taxă pentru companiile energetice va fi transferată integral în factura finală, a declarat, marţi, Ioan Lungu, preşedintele Asociaţiei Furnizorilor de Energie Electrică din România (AFEER), în cadrul unei conferinţe pe tema fiscalităţii în sectorul energetic.'Taxele intră la capitolul costuri incontrolabile, din acest motiv metodologiile spun că ele se transferă integral în preţul final al consumatorilor, astfel că această componentă a preţului trebuie mai bine gestionată', a precizat Lungu.
El a arătat că, în acest moment, taxele înseamnă circa 20% din preţul final al energiei electrice.  Preţul efectiv de producere a energiei înseamnă 49% din preţul final, 26% sunt costurile de reţea, adică distribuţie şi transport, iar 5% reprezintă tariful de furnizare. Spre comparaţie, în Germania, 20% este preţul energiei, 25% - costurile de reţea, 5% - furnizarea şi 50% sunt taxele. 'Sper să nu ajungem şi noi la 50%', a mai spus Lungu.  Guvernul vrea să introducă, de la 1 ianuarie 2014, o taxă de 1,5% pentru construcţiile speciale.  La finele lunii noiembrie, preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE), Niculae Havrileţ, declara că, în cazul în care transportatorii şi distribuitorii din energie şi gaze vor cere recunoaşterea acestei taxe în tarifele finale, ANRE va fi nevoită să accepte.
'În ceea ce priveşte distribuţia şi transportul de gaz, conductele din domeniul public nu se taxează. Dacă totuşi transportul şi distribuţia vor fi taxate, ele vor fi incluse în tarifele de transport şi distribuţie, pentru că aceste costuri sunt obligatoriu de recunoscut. Nu avem încă vreo solicitare de la operatori din sector pentru a le recunoaşte aceste costuri în tarife', a precizat Havrileţ.
El a menţionat că nu a fost clarificată încă situaţia acestei taxe şi ce construcţii vor intra sub incidenţa ei.
Havrileţ a mai spus că, în cazul în care operatorii de distribuţie şi transport vor plăti această taxă şi vor solicita recunoaşterea ei în tarifele finale, ANRE va analiza detaliat acest lucru, întrucât operatorii au şi alte venituri din aceşti stâlpi, precum reclame sau închirierea lor către operatorii de telefonie şi cablu. AGERPRES

Ca de obicei ...o fisiita - NUMAI CU SECUREA SE FAC SCHIMBARI ! - JOS GUVERNUL IMBERBILOR INCOMPETENTI

Manifestatia din Piata Universitatii a adunat circa o mie de persoane duminica pana la ora 18.00 si a dus la confruntari cu jandarmii, dupa ce protestarii au blocat traficul. Manifestantii insisi s-au contrazis in legatura cu "tintele" protestului: daca unii au incercat sa acuze la unison clasa politica, altii si-au indreptat protestul impotriva Puterii USL, acuzata ca a incalcat legea prin modificarile Codului Penal. Reamintim ca mitingul a fost initiat pe contul de Facebook Uniti Salvam, care a coordonat manifestatiile anti-Rosia Montana.
In Piata Victoriei mai sunt circa 200-300 de manifestanti. Jandarmii au inconjurat multimea.  Georgian Enache, purtatorul de cuvant al Jandarmeriei Capitalei, a declarat pentru Digi24 ca in grupul initial de protestatari s-au infiltrat membri ai unor galerii de fotbal, care au provocat fortele de ordine, aruncand cu diverse obiecte inspre jandarmi. Potrivit lui Enache, printre protestatari s-au infiltrat membri ai factiunii Peluza Sud a galeriei echipei Steaua Bucuresti. Numarul protestatarilor incepe sa scada. Scandarile anti-Ponta continua insa.
Se scandeaza "Plagiatorul a mintit poporul" si "Jos Iliescu".
Protestatari au aprins torte si au aruncat cu ele in jandarmi. Au loc iar imbranceli. Se striga "Fara provocatori!".
Jandarmii au dat din nou cu gaze lacrimogene, dupa o noua runda de imbranceli. Se striga "Jos Voiculescu", "Jos Guvernul" si "Victor Ponta de Craciun este porcul cel mai bun"
Un grup aparte de protestatari, care par membri ai unor galerii de fotbal, ii imping pe ceilalti manifestanti direct spre cordonul de jandarmi, si in acest fel se creeaza o situatie tensionata.Protestatarii au ajuns in Piata Victoriei, in fata Guvernului. Se scandeaza "Demisia". Unii manifestanti au blocat traficul in fata muzeului Antipa, altii i-au certat si le-au spus sa vina inapoi spre Guvern. Protestatarii au spart cordonul de jandarmi, dupa imbranceli repetate, in care s-au calcat in picioare chiar, si au pornit pe Calea Victoriei inspre Guvern.