SOVA, VOINEA SI CHITOIU TREBUIE DEMISI IMEDIAT -CU IMPUTAREA PAGUBELOR CREATE ECONOMIEI NATIONALE !!!

"Întrucât soluţionarea aspectelor legate de implementarea Ordinul Preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) privind aplicarea de instrucţiuni speciale pentru unele categorii de bunuri introduse de către călători pe teritoriul României, în bagajele personale, necesită o perioadă mai lungă de timp, reintrarea în vigoare se va face la o dată care va fi comunicată ulterior", arată ANAF, într-un comunicat.  Până la aplicarea acestui ordin, controlul vamal al bagajelor călătorilor va continua să fie realizat pe baza analizei de risc.  ANAF a anunţat săptămâna trecută că suspendă ordinul până la 1 decembrie. Agenţia a introdus la jumătatea lunii noiembrie noi restricţii privind bunurile care pot fi introduse în ţară în bagajele personale din afara UE, acestea ducând la o perioadă mai mare de aşteptare la controlul vamal, întrucât presupun completarea unei declaraţii.

Astfel, o persoană va putea introduce în ţară, din afara UE, ţigări, alcool sau alimente o singură dată pe săptămână, în anumite limite cantitative - cel mult două pachete de ţigări, un litru de alcool, un litru de ulei, un kilogram de zahăr şi 15 kilograme de făină.

La frontierele externe ale comunităţii europene (Serbia, Ucraina şi Republica Moldova) se vor aplica instrucţiuni speciale de control vamal asupra mai multor bunuri introduse de către călători pe teritoriul României, pe lista de 22 de produse aflându-se produse din tutun, băuturi alcoolice, carburant, flori şi plante de ornament, ulei de floarea soarelui, zahăr rafinat, făină, tărâţe, fructe şi legume proaspete. Călătorii trebuie să declare în scris bunurile conţinute în bagajele personale la intrarea în ţară prin completarea unei declaraţii. Potrivit autorităţilor vamale, măsurile restrictive au fost elaborate de Direcţia Generală a Vămilor şi aprobate de preşedintele ANAF ca urmare a constatărilor făcute cu privire la mărfurile introduse în ţară de călători, în luna septembrie, care prin valorificarea lor pe piaţa neagră conduc la evaziune fiscală şi, indirect, la afectarea producţiei interne de astfel de mărfuri. În Vama de la Porţile de Fier I autorităţile vamale au monitorizat aproximativ 1.300 de persoane care până la intrarea în vigoare a ordinului restrictiv au tranzitat zilnic vama, chiar şi de două-trei ori într-o zi şi au adus în ţară câte două pachete de ţigări şi un litru de alcool de persoană, atât cât permitea legea....VOINEA CHITOIU SI SOVA  TREBUIE DEMISI IMEDIAT - Voinea este incapabil, Chitoiu, analfebet, iar Sova este necopt si incompetent - altfel se duce tara de ripa - DEMItere CU IMPUTAREA PAGUBELOR CREATE ECONOMIEI NATIONALE !!! Sunt pagube de peste un miliard de Euro plus dezastrul din economia privata care a adus prejudicii serioase atit bugetului de stat cit si Romaniei . Au adus prejudicii de peste 1 miliard si bugetului UE ...asta se va vedea peste vre-o citeva luni, cind din nou, Comisia Europeana va cere despagubiri !!! AFARA CU NEAVENITII !!!! 

Autoritățile locale din Offenbach am Main cer noi reguli privind românii și bulgarii, precum și ajutor din partea autorităților centrale pentru a face față noului val de imigranți, relatează agenția germană Focus.

Potrivit sursei citate, numărul imigranților bulgari din Frankfurt și Offenbach am Main, care beneficiază de ajutoare sociale, s-a dublat în ultimul an.

Autoritățile locale din Offenbach am Main susțin că principala problemă o reprezintă alocațiile pentru copii, existând o practică larg răspândită în rândul imigranților de a solicita ajutor pentru copii care nici măcar nu se află pe teritoriul Germaniei.

Offenbach am Main este unul dintre cele 15 orașe germane care au solicitat guvernului federal să le ofere ajutor cu privire la chestiunea imigranților.

Bursa Metalelor din New York, Comex, a suspendat ieri, la ora locală 06.26, timp de 20 de secunde, tranzacţiile cu contracte futures pe aur, ca urmare a declinului cotaţiei metalului preţios.
Anunţul în acest sens a fost făcut de Damon Leavell, purtător de cuvânt al Comex, care nu a oferit detalii cu privire la volumul tranzacţiilor ce au determinat suspendarea. Mecanismul de suspendare ("stop-logic") le dă traderilor oportunitatea să furnizeze lichidităţi adiţionale şi să prevină mişcările excesive de preţuri.
Conform datelor Bloomberg, preţul aurului coborâse cu aproape 11 dolari/uncie cu un minut înainte ca tranzacţiile să fie suspendate. La ora 10.10, la Comex, cotaţia aurului cu livrare luna viitoare era de 1.257,60 dolari uncia, în declin cu 1,3% (15,90 dolari) faţă de ziua anterioară. Anterior, scăderea a fost şi mai mare, preţul fiind aproape de 1.256 dolari uncia - nivelul minim al ultimei luni.
Scăderea a venit după ce administraţia SUA a anunţat vânzări retail peste aşteptări pentru luna octombrie, alimentând aşteptările legate de o eventuală reducere a stimulentelor Federal Reserve. Departamentul Comerţului de la Washington a informat, ieri, că vânzările retail din SUA (ajustate sezonier) au sporit cu 0,4% luna trecută, în vreme ce aşteptările arătau un avans de numai 0,1%.
De la începutul anului până în 19 noiembrie, preţul futures al aurului a pierdut 24% la bursa din SUA, declinul începând în luna aprilie, pe fondul redresării pieţelor acţiunilor, dar şi pe cel al temerilor legate de faptul că banca centrală americană, Federal Reserve, va reduce programul de achiziţii de obligaţiuni, menit să stimuleze economia. Astfel, metalul preţios nu a mai fost văzut ca un refugiu împotriva inflaţiei. 

Sursa - hotnews

Romania ar trebui, in 2014, sa accelereze reforma judiciara si cea anticoruptie, sa depuna eforturi suplimentare pentru a consolida predictibilitatea sectorului energiei regenerabile astfel incat sa devina mai atractiv pentru investitori si sa rezolve problema numarului foarte mare de credite neperformante, se arata in raportul anual pe tranzitie al Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare.
Intitulat "Blocati in tranzitie?", raportul facut public miercuri arata ca procesul de reforma in tarile in tranzitie a fost unul incet inca dinainte de inceputul crizei economice globale, iar lipsa de reforme apasa atat pe cresterea economica inregistrata de aceste tari, cat si asupra climatului investitional.

Raportul identifica o legatura clara intre reforme economice si politice insuficiente si lipsa progresului economic, insa sustine ca tarile afectate pot rupe acest cerc vicios.

In cazul Romaniei, BERD subliniaza ca in 2013 am iesit de sub procedura de deficit excesiv a Comisiei Europene, dupa ce deficitul bugetar a fost redus anul trecut pana sub pragul de referinta de 3% din PIB, ca s-au inregistrat progrese limitate in ceea ce priveste privatizarile insa sau produs reforme importante pentru stabilitatea sectorului financiar.

Prioritatile cheie ale Romaniei pentru 2014 ar trebui sa fie, potrivit BERD, urmatoarele:

• Guvernul ar trebui sa accelereze eforturile de combatere a coruptiei si reforma sistemului judiciar. Comisia Europeana continua sa monitorizeze progresele inregistrate de Romania cu privire la aceste aspecte in cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare.
• Sunt necesare eforturi suplimentare pentru a consolida predictibilitate pentru investitorii in sectorul energiilor regenerabile. Amanarea tranzactionarii unui numar de certificate verzi ar putea afecta negativ viitoarele investitii in acest sector.
• Ar trebui sa fie intensificate eforturile in ceea ce priveste nivelul ridicat al creditelor neperformante din sectorul bancar. Aici se include eliminarea barierelor barierelor de reglementare pentru restructurarea sau reevaluarea negativa a creditelor neperformante, care reprezinta peste 20% din totalul creditelor acordate.

In ceea ce priveste performanta macreconomica, Romania continua sa fie expusa la problemele din Zona Euro, arata analistii BERD. Astfel, o combinatie intre cererea externa slaba, reducerea cererii interne si impactul secetei asupra agriculturii a dus la o diminuare semnificativa a performantei economice in 2012. In prima jumatate a lui 2013, activitatea economica s-a imbunatatit.

Performanta fiscala a fost una impresionant, avand in vedere presiunile politice cu care s-a confrunta in 2012, arata BERD.

Cine primește bani în plus

Mediafax scrie că Administraţia Prezidenţială va primi 25,5 milioane lei (de la 24,8 milioane lei în acest an), Senatul – 101,6 milioane lei (de la 95,4 milioane lei), Camera Deputaţilor – 238,8 milioane lei (de la 223,4 milioane lei), Curtea Constituţională – 14,69 milioane lei (de la 14,58 milioane lei), Secretariatul General al Guvernului – 7,2 miliarde lei (de la 6,5 miliarde lei), Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice – 4,8 miliarde lei (de la 3,5 miliarde lei), Ministerul Finanţelor – 3 miliarde lei (de la 2,6 miliarde lei), Ministerul Apărării – 6,4 miliarde lei (de la 6,2 miliarde lei), Ministerul Muncii – 29,7 miliarde lei (de la 28,9 miliarde lei), Ministerul Agriculturii – 19,4 miliarde lei (de la 17,1 miliarde lei), Ministerul Mediului – 2,6 miliarde lei (de la 2,3 miliarde lei), Ministerul Transporturilor – 6,4 miliarde lei (de la 6 miliarde lei), Ministerul Educaţiei – 8,5 miliarde lei (de la 8,4 miliarde lei), Serviciul Român de Informaţii – 1,106 miliarde lei (de la 1,101 miliarde lei), Ministerul Fondurilor Europene – 166,3 milioane lei (de la 149,3 mlioane le), Autoritatea Electorală Permanentă – 17,1 milioane lei (de la 16,2 milioane lei).

De la cine se taie

Reduceri de bugete vor fi la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) – 66,2 milioane lei (de la 66,3 milioane lei), Curtea de Conturi – 190,1 milioane lei (de la 197,7 milioane lei), Ministerul Afacerilor Externe – 656 milioane lei (de la 700,9 milioane lei), Ministerul Justiţiei – 2,5 miliarde lei (de la 2,6 miliarde lei), Ministerul Afacerilor Interne – 8,3 miliarde lei (de la 8,7 miliarde lei), Ministerul Tineretului şi Sportului – 372,3 milioane lei (de la 375,1 milioane lei), Ministerul Sănătăţii – 7,9 miliarde lei (de la 9,7 miliarde lei), Ministerul Culturii – 522,5 milioane lei (de la 571,2 milioane lei), Ministerul Economiei – un miliard lei (de la 1,1 miliarde lei), Ministerul pentru Societatea Informaţională – 138,7 milioane lei (de la 152,8 milioane lei),Ministerul Public 689,7 milioane lei (de la 731,7 milioane lei), Agenţia Naţională de Integritate – 19,4 milioane lei (de la 29,7 milioane lei), Serviciul de Informaţii Externe – 195,6 milioane lei (de la 196,7 milioane lei), Serviciul de Protecţie şi Pază – 131,7 milioane lei (de la 188,2 milioane lei), Serviciul de Telecomunicaţii Speciale – 248,4 milioane lei (de la 254,9 milioane lei), Academia Română – 362,2 milioane lei (de la 370,5 milioane lei), Consiliul Superior al Magistraturii – 98,7 milioane lei (de la 105,2 milioane lei).

Străinii mutaţi în ţara noastră s-au plâns de procesul birocratic, nemulţumirile fiind cauzate, în primul rând, de numărul mare de acte necesare pentru obţinerea unui singur document.  La aceasta se adaugă numeroasele drumuri care trebuie făcute la diverse instituţii ale statului, având în vedere că actele nu sunt eliberate de aceeaşi instituţie. Plimbatul de la un ghişeu la altul, cozile interminabile şi atitudinea funcţionarilor completează seria problemelor evidenţiate de expaţii care au avut, deja, contact cu sistemul de stat din ţara noastră.
De exemplu, pentru a obţine certificatul de înregistrare a rezidenţei, o persoană care vine dintr-un stat membru UE, al spaţiului Economic European sau al Confederaţiei Elveţiene, trebuie să depună la Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI) nu mai puţin de 5 acte, conform datelor agenţiei de relocare Palace Estate.   Primul act este asigurarea facultativă, pentru care poate contribui la Casa Naţionala de Asigurări de Sănătate (CNAS), Casa de Asigurări a Transportatorilor (CAT) sau la Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării (OPSNAJ). Această asigurare este valabilă doar pentru luna în curs, aşa că, dacă dosarul în care este inclusă nu e depus la IGI până în data de 30 sau 31 a respectivei luni, va fi necesară obţinerea unei noi asigurări, pentru o nouă contribuţie.
Expatul va mai trebui să aibă o copie a paşaportului şi acte doveditoare eliberate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC) şi de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF), care să ateste că nu a desfăşurat nicio activitate economică de pe urma căreia să fi câştigat vreun venit, înainte de primirea certificatului de înregistrare a rezidenţei.
Documentele de la ONRC şi ANAF pot fi înlocuite de o declaraţie pe proprie răspundere, legalizată la notar, în care afirmă acelaşi lucru, că nu a avut venituri înainte de a primi certificatul.
Daca expatul vine din afara UE, Spaţiului Economic European sau Confederaţiei Elveţiene, pe lângă actele necesare primirii certificatului de înregistrare, acesta mai trebuie să obţina şi o autorizaţie de muncă, de la IGI.
Autorizaţia este valabilă pentru un singur an şi este eliberată la cererea angajatorului, pentru poziţia pe care o va ocupa expatul.
Dacă, în cursul acelui an, expatul începe să lucreze pe o altă poziţie sau pentru un alt angajator, este necesară o nouă autorizaţie. În plus, expatul trebuie să faca dovada că locul de muncă pe care îl doreste nu poate fi ocupat de un cetățean român sau dintr-un stat UE.
Astfel, peste 40% din totalul străinilor mutaţi pe termen scurt şi mediu în ţara noastră au apelat la serviciile unei companii de relocare, ca urmare a procesului birocratic care le îngreunează procesul de mutare. În România locuiesc, în prezent, peste 13.000 de expaţi.