Potrivit Bloomberg, deprecierea coroanei ceheşti este cea mai puternică de pe parcursul unei zile din anul 1999, de când agenţia urmăreşte perechea euro - czk. De asemenea, evoluţia coroanei a fost cea mai slabă dintr-un grup de 31 de monede ale unor economii emergente mai precizează sursa citata. Banca Naţională a Cehiei (Ceska Narodni Banka - CNB) a aprobat, ieri, prima vânzare a monedei naţionale din rezerva proprie în mai mult de un deceniu, provocând o depreciere cu până la 4,4% a coroanei ceheşti (czk) comparativ cu euro, relatează Bloomberg.
Astfel, cursul euro/czk a urcat, în doar patru minute, cu 3,2%, de la 25,79 czk/euro la 26,62 czk/euro, potrivit datelor furnizate de agenţia de ştiri. După o uşoară depreciere, timp de şapte minute, până la 26,5 czk/euro, şi-ar reluat tendinţa ascendentă, atingând un maxim al zilei de 26,97 czk/euro, în jurul orei 15:00.
Oficialii Băncii Naţionale a Cehiei au afirmat, ieri, că intenţionează să intervină astfel încât să ţină cursul euro/czk în jurul valorii de 27 coroane/euro.
Măsura CNB reprezintă o încercare de devalorizare competitivă a monedei Cehiei, care nu va avea, însă, rezultatele dorite, este de părere analistul economic Călin Rechea. "Este o măsură ineficientă, al cărei singur rezultat îl va reprezenta sărăcirea populaţiei locale, având în vedere că la nivel global există o cursă a devalorizării competitive", ne-a declarat domnia sa.
Devalorizarea competitivă cuprinde operaţiunile prin care o ţară încearcă să îşi deprecieze moneda naţională, în vederea creşterii competitivităţii exporturilor, potrivit literaturii de specialitate. Problema cu o astfel de măsură, arată sursa citată, este că încurajează şi alte ţări să procedeze la fel, ducând la un război valutar, care limitează avantajul competitiv astfel dobândit la perioade de timp reduse.

Prin hotararea pronuntata recent in Luxemburg, Curtea de Justitie a Uniunii Europene a stabilit ca, in cazul in care furnizorul (vanzatorul) nu are posibilitatea de a recupera de la dobanditor (cumparatorul) taxa pe valoarea adaugata solicitata de administratia fiscala, trebuie considerat ca pretul convenit de partile contractului de vanzare-cumparare, include si taxa pe valoarea adaugata.

Intrebarea la care Curtea de Justitie a Uniunii Europene a raspuns este:  “In cazul reconsiderarii statutului vanzatorului de persoana impozabila in scopuri de TVA, contrapartida (pretul) livrarii bunului imobil fiind stabilita de parti, fara nicio mentiune cu privire la TVA, art. 73 si 78 din Directiva 2006/112/CE (1) a Consiliului Uniunii Europene trebuie interpretate in sensul ca baza de impozitare o reprezinta:

(a) contrapartida (pretul) livrarii bunului stabilita de parti diminuata cu cota de TVA; sau

(b) contrapartida (pretul) livrarii bunului convenita de parti?”

Potrivit Curtii de Justitie, atunci cand pretul unui bun a fost stabilit de parti fara nicio mentiune cu privire la taxa pe valoarea adaugata, iar furnizorul bunului respectiv este persoana obligata la plata taxei pe valoarea adaugata datorate pentru operatiunea supusa taxei, pretul convenit trebuie considerat, in cazul in care furnizorul nu are posibilitatea de a recupera de la dobanditor taxa pe valoarea adaugata solicitata de administratia fiscala, ca incluzand deja taxa pe valoarea adaugata.

Aceasta decizie va influenta miile de dosare aflate pe rolul intantelor de judecata, in prezent suspendate, sustine Luisiana Dobrinescu, fondatoarea firmei de avocatura Dobrinescu Dobrev.

Băncile germane şi internaţionale au înşelat statul german cu miliarde de euro. Legal.

Documente de uz intern atestă că numeroase institute bancare, germane şi internaţionale, au păgubit fiscul german ani la rând.

Informaţia publicată de "Süddeutsche Zeitung" se referă la trucurile, cele mai multe din sectorul tranzacţiilor cu acţiuni, prin care bancherii au reuşit să fenteze statul.

Procuratura germană a început ancheta în mai multe cazuri bazându-se pe documente interne de la banca germană Hypovereinsbank şi de la institutul financiar elveţian Sarazin.

Atât băncile cât şi clienţii lor s-au folosit de o "portiţă legală" care le permite să primească înapoi dublul impozitului de capital plătit statului.

Situaţia dovedeşte că "pentru o perioadă de cel puţin câţiva ani, multe bănci au acţionat în stil mare în detrimentul societăţii noastre - fără a fi în ilegalitate", a precizat expertul financiar ecologist Gerhard Schick.
Pagubele sunt de ordinul miliardelor de euro.
Din 2012 aceste acţiuni nu mai sunt posibile, pentru că legea care permitea astfel de tranzacţii a fost modificată.

Rata şomajului spaniol de lungă durată (peste un an fără un loc de muncă) a ajuns în cel de-al doilea trimestru al anului la 49,3%, procent care situează Spania între primele 10 ţări din UE cu cel mai ridicat şomaj de lungă durată, conform datelor difuzate joia aceasta de Institutul de Studii Economice (IEE).

Concret, Spania este cea de-a 10-a ţară din UE care prezintă o rată mai ridicată a şomajului de lungă durată, de aproximativ 50% din totalul şomerilor, cu cinci puncte mai mult faţă de cel de-al doilea trimestru al lui 2012.

Înaintea Spaniei, se situează Slovacia (70,8%), Grecia (65,3%), Croaţia (65,1%), Irlanda (58,9%), Italia (56,3%), Portugalia (56%), Bulgaria (55,6%), urmate de Letonia şi Slovenia (49,5% în ambele cazuri), iar la final, Estonia (48,2%).

În ansamblul UE, şomajul de lungă durată din totalul şomerilor a ajuns la 47,1% în cel de-al doilea trimestru al anului, faţă de 44,7% cât era cu un an înainte. La egalitate cu media europeană, figurează Ungaria, în timp ce restul ţărilor se situează sub medie.

 

Astfel, Belgia, Germania, Republica Cehă, România, Lituania, Polonia, Franţa şi Malta prezintă rate ale şomajului de lungă durată cuprinse între 40% şi aproximativ 46%, în timp ce Marea Britanie şi Olanda se situează la nivelul de 30%. Ţările europene cu mai puţini şomeri de lungă durată sunt Danemarca (28,7%), Austria (25,2%), Luxemburg (24,4%), Finlandia (17,1%) şi Suedia (16,9%). RADOR

WOW - la "belgieni" coruptie si evaziune fiscala - nu pot sa cred !

Fiscul belgian ii solicita comisarului european pentru Comert sa plateasca statului suma de 900.000 de euro, intrucat acesta ar fi comis o frauda prin nedeclararea unei valori mai mari a actiunilor in cursul unei operatiuni bursiere realizate impreuna cu sotia sa, care a adus venituri de 1,2 milioane de euro, relateaza vineri ziarele Tijd si Echo, potrivit Agerpres.

Cele doua parti nu au reusit sa ajunga la un acord amiabil, astfel incat cazul va fi transat la tribunal. Procesul va incepe la 25 noiembrie, cu sapte luni inainte de alegeri. In plus, Fiscul solicita impozit pe venitul obtinut de De Gucht, o amenda de 50% din valoarea acestuia si plata unei dobanzi. Karel De Gucht nu a fost insa de acord cu solicitarile administratiei fiscale.

Inainte ca procesul sa inceapa pe fond la 25 noiembrie, Curtea de Apel din Gand se va pronunta la 19 noiembrie asupra unei chestiuni de procedura, intrucat avocatii comisarului european pentru comert invoca faptul ca Fiscul nu avea dreptul sa consulte conturile sotilor De Gucht.

Banca Centrală Europeană (BCE) a dat publicităţii, ieri, un raport care arată că sistemul bancar din cele 17 state care utilizează moneda euro s-a diminuat în cei cinci ani ce au trecut de la izbucnirea crizei financiare globale. Potrivit BCE, la finele lui 2012, activele bancare din zona euro se situau la 29.500 miliarde de euro, cu 12% mai puţin decât în 2008, iar cea mai mare parte a ajustării a avut loc în 2009. Numărul instituţiilor de credit a scăzut şi el cu 10%, până la 2.645, de la 2.909.
"Acest raport este un pas important spre înţelegerea modificărilor care au avut loc în sectorul bancar din zona euro", a declarat vicepreşedintele BCE, Vítor Constancio.
De asemenea, ponderea împrumuturilor în activele totale a scăzut în majoritatea ţărilor, în special în 2011 şi 2012, în timp ce băncile şi-au crescut portofoliile de obligaţiuni guvernamentale.
La finele lui 2012, Germania şi Franţa aveau cele mai mari sectoare bancare din zona euro, cu active totale evaluate la 7.600 miliarde de euro, respectiv 6.800 miliarde de euro. La polul opus se situează sectoarele bancare din Estonia şi Slovenia, cu active de 21 de miliarde de euro, respectiv 49 miliarde de euro.
Raportul precizează că instituţiile de credit din Germania, Austria, Italia şi Franţa acoperă 65% din toate instituţiile de credit din zona euro, un procent relativ nemodificat comparativ cu cel înregistrat în 2008. Tot la finele lui 2012, în zona euro erau 171.477 de oficii bancare, în scădere cu 16.200 de unităţi (8,7%) faţă de 2008. În medie, anul trecut un angajat bancar din zona euro deservea 158 de locuitori, faţă de 145 de locuitori în 2008.
Băncile trebuie să apeleze la Mecanismul European de Stabilitate, în ultimă instant - Mecanismul European de Stabilitate (ESM) ar trebui folosit numai în ultimă instanţă pentru a ajuta băncile să-şi rezolve dificultăţile financiare, a afirmat, ieri, Joerg Asmussen, membru al comitetului executiv al BCE, într-un interviu acordat postului german de televiziune ARD, transmite Agerpres. Proprietarii băncii şi piaţa financiară ar trebui accesate prima dată, abia apoi statele sau fondurile de salvare a băncilor, a explicat oficialul BCE. "În opinia BCE, Mecanismul E uropean de Stabilitate, cu instrumentele pe care le are la dispoziţie, este ultimul loc în care trebuie cerut ajutorul", a afirmat Asmussen, care a adăugat că este important de clarificat cum vor fi sprijinite bilanţurile băncilor înaintea testelor de stres. Pentru completarea uniunii bancare, oficialul BCE a cerut un mecanism unic de rezoluţie care să fie finanţat printr-o taxă pe bănci, iar până atunci Mecanismul European de Stabilitate va ajuta băncile. Şi Ministerul de Finanţe din Germania a salutat planurile Băncii Central Europene referitoare la cele 128 de instituţii din zona euro ce vor fi supuse anul viitor unor teste de stres cuprinzătoare, avertizând creditorii să folosească timpul rămas pentru a-şi majora capitalul, dacă este necesar. Ministerul a adăugat că băncile trebuie să facă rost de banii necesari în cazul în care noua rundă de teste de stres va indica faptul că au nevoie de capital suplimentar, iar ajutorul statului va fi disponibil numai dacă toate celelalte opţiuni au fost epuizate. Mecanismul European de Stabilitate (ESM), care are la dispoziţie 500 de miliarde de euro pentru băncile din zona euro, nu va fi un nou organism de protecţie bancară, a avertizat instituţia.
"Acesta poate fi folosit doar dacă o ţară nu este capabilă prin forţe proprii să-şi recapitalizeze băncile. Atunci, ţara poate apela la ajutorul ESM", se arată în declaraţia Ministerului de Finanţe din Germania.  Luna trecută, oficialii Băncii Central Europene au anunţat cele 128 de instituţii din zona euro ce vor fi supuse verificării calităţii activelor. Pe lista provizorie sunt 24 de bănci din Germania, 16 din Spania, 15 din Italia, 13 din Franţa, şapte din Olanda, cinci din Irlanda şi câte patru din Grecia, Cipru şi Portugalia.  Printre instituţiile din zona euro ce vor fi supuse verificării calităţii activelor se află şi băncile cu subsidiare în România: Raiffeisen Zentralbank Oesterreich AG şi Erste Group Bank AG (Austria), Bank of Cyprus (Cipru), Groupe Credit Agricole, BNP Paribas şi Societe Generale (Franţa), National Bank of Greece, Eurobank Ergasias, Piraeus Bank, Alpha Bank AE (Grecia), UniCredit SpA şi Intesa Sanpaolo SpA (Italia), ING Groep NV (Olanda), Banco Comercial Portugues (Portugalia). BCE va începe verificarea calităţii activelor băncilor din zona euro în noiembrie şi va finaliza procesul în octombrie 2014, înainte de a-şi asuma supervizarea instituţiilor de creditare din regiune. UE va implementa total reglementările globale privind capitalul băncilor până în 2019. Precedentele teste de stres din UE au fost criticate pentru că nu au ţinut cont de deţinerile de obligaţiuni guvernamentale de către instituţiile de creditare. În perioada de vârf a crizei din zona euro, unele bonduri s-au aflat sub o presiune intensă.