Rata şomajului spaniol de lungă durată (peste un an fără un loc de muncă) a ajuns în cel de-al doilea trimestru al anului la 49,3%, procent care situează Spania între primele 10 ţări din UE cu cel mai ridicat şomaj de lungă durată, conform datelor difuzate joia aceasta de Institutul de Studii Economice (IEE).

Concret, Spania este cea de-a 10-a ţară din UE care prezintă o rată mai ridicată a şomajului de lungă durată, de aproximativ 50% din totalul şomerilor, cu cinci puncte mai mult faţă de cel de-al doilea trimestru al lui 2012.

Înaintea Spaniei, se situează Slovacia (70,8%), Grecia (65,3%), Croaţia (65,1%), Irlanda (58,9%), Italia (56,3%), Portugalia (56%), Bulgaria (55,6%), urmate de Letonia şi Slovenia (49,5% în ambele cazuri), iar la final, Estonia (48,2%).

În ansamblul UE, şomajul de lungă durată din totalul şomerilor a ajuns la 47,1% în cel de-al doilea trimestru al anului, faţă de 44,7% cât era cu un an înainte. La egalitate cu media europeană, figurează Ungaria, în timp ce restul ţărilor se situează sub medie.

 

Astfel, Belgia, Germania, Republica Cehă, România, Lituania, Polonia, Franţa şi Malta prezintă rate ale şomajului de lungă durată cuprinse între 40% şi aproximativ 46%, în timp ce Marea Britanie şi Olanda se situează la nivelul de 30%. Ţările europene cu mai puţini şomeri de lungă durată sunt Danemarca (28,7%), Austria (25,2%), Luxemburg (24,4%), Finlandia (17,1%) şi Suedia (16,9%). RADOR

WOW - la "belgieni" coruptie si evaziune fiscala - nu pot sa cred !

Fiscul belgian ii solicita comisarului european pentru Comert sa plateasca statului suma de 900.000 de euro, intrucat acesta ar fi comis o frauda prin nedeclararea unei valori mai mari a actiunilor in cursul unei operatiuni bursiere realizate impreuna cu sotia sa, care a adus venituri de 1,2 milioane de euro, relateaza vineri ziarele Tijd si Echo, potrivit Agerpres.

Cele doua parti nu au reusit sa ajunga la un acord amiabil, astfel incat cazul va fi transat la tribunal. Procesul va incepe la 25 noiembrie, cu sapte luni inainte de alegeri. In plus, Fiscul solicita impozit pe venitul obtinut de De Gucht, o amenda de 50% din valoarea acestuia si plata unei dobanzi. Karel De Gucht nu a fost insa de acord cu solicitarile administratiei fiscale.

Inainte ca procesul sa inceapa pe fond la 25 noiembrie, Curtea de Apel din Gand se va pronunta la 19 noiembrie asupra unei chestiuni de procedura, intrucat avocatii comisarului european pentru comert invoca faptul ca Fiscul nu avea dreptul sa consulte conturile sotilor De Gucht.

Banca Centrală Europeană (BCE) a dat publicităţii, ieri, un raport care arată că sistemul bancar din cele 17 state care utilizează moneda euro s-a diminuat în cei cinci ani ce au trecut de la izbucnirea crizei financiare globale. Potrivit BCE, la finele lui 2012, activele bancare din zona euro se situau la 29.500 miliarde de euro, cu 12% mai puţin decât în 2008, iar cea mai mare parte a ajustării a avut loc în 2009. Numărul instituţiilor de credit a scăzut şi el cu 10%, până la 2.645, de la 2.909.
"Acest raport este un pas important spre înţelegerea modificărilor care au avut loc în sectorul bancar din zona euro", a declarat vicepreşedintele BCE, Vítor Constancio.
De asemenea, ponderea împrumuturilor în activele totale a scăzut în majoritatea ţărilor, în special în 2011 şi 2012, în timp ce băncile şi-au crescut portofoliile de obligaţiuni guvernamentale.
La finele lui 2012, Germania şi Franţa aveau cele mai mari sectoare bancare din zona euro, cu active totale evaluate la 7.600 miliarde de euro, respectiv 6.800 miliarde de euro. La polul opus se situează sectoarele bancare din Estonia şi Slovenia, cu active de 21 de miliarde de euro, respectiv 49 miliarde de euro.
Raportul precizează că instituţiile de credit din Germania, Austria, Italia şi Franţa acoperă 65% din toate instituţiile de credit din zona euro, un procent relativ nemodificat comparativ cu cel înregistrat în 2008. Tot la finele lui 2012, în zona euro erau 171.477 de oficii bancare, în scădere cu 16.200 de unităţi (8,7%) faţă de 2008. În medie, anul trecut un angajat bancar din zona euro deservea 158 de locuitori, faţă de 145 de locuitori în 2008.
Băncile trebuie să apeleze la Mecanismul European de Stabilitate, în ultimă instant - Mecanismul European de Stabilitate (ESM) ar trebui folosit numai în ultimă instanţă pentru a ajuta băncile să-şi rezolve dificultăţile financiare, a afirmat, ieri, Joerg Asmussen, membru al comitetului executiv al BCE, într-un interviu acordat postului german de televiziune ARD, transmite Agerpres. Proprietarii băncii şi piaţa financiară ar trebui accesate prima dată, abia apoi statele sau fondurile de salvare a băncilor, a explicat oficialul BCE. "În opinia BCE, Mecanismul E uropean de Stabilitate, cu instrumentele pe care le are la dispoziţie, este ultimul loc în care trebuie cerut ajutorul", a afirmat Asmussen, care a adăugat că este important de clarificat cum vor fi sprijinite bilanţurile băncilor înaintea testelor de stres. Pentru completarea uniunii bancare, oficialul BCE a cerut un mecanism unic de rezoluţie care să fie finanţat printr-o taxă pe bănci, iar până atunci Mecanismul European de Stabilitate va ajuta băncile. Şi Ministerul de Finanţe din Germania a salutat planurile Băncii Central Europene referitoare la cele 128 de instituţii din zona euro ce vor fi supuse anul viitor unor teste de stres cuprinzătoare, avertizând creditorii să folosească timpul rămas pentru a-şi majora capitalul, dacă este necesar. Ministerul a adăugat că băncile trebuie să facă rost de banii necesari în cazul în care noua rundă de teste de stres va indica faptul că au nevoie de capital suplimentar, iar ajutorul statului va fi disponibil numai dacă toate celelalte opţiuni au fost epuizate. Mecanismul European de Stabilitate (ESM), care are la dispoziţie 500 de miliarde de euro pentru băncile din zona euro, nu va fi un nou organism de protecţie bancară, a avertizat instituţia.
"Acesta poate fi folosit doar dacă o ţară nu este capabilă prin forţe proprii să-şi recapitalizeze băncile. Atunci, ţara poate apela la ajutorul ESM", se arată în declaraţia Ministerului de Finanţe din Germania.  Luna trecută, oficialii Băncii Central Europene au anunţat cele 128 de instituţii din zona euro ce vor fi supuse verificării calităţii activelor. Pe lista provizorie sunt 24 de bănci din Germania, 16 din Spania, 15 din Italia, 13 din Franţa, şapte din Olanda, cinci din Irlanda şi câte patru din Grecia, Cipru şi Portugalia.  Printre instituţiile din zona euro ce vor fi supuse verificării calităţii activelor se află şi băncile cu subsidiare în România: Raiffeisen Zentralbank Oesterreich AG şi Erste Group Bank AG (Austria), Bank of Cyprus (Cipru), Groupe Credit Agricole, BNP Paribas şi Societe Generale (Franţa), National Bank of Greece, Eurobank Ergasias, Piraeus Bank, Alpha Bank AE (Grecia), UniCredit SpA şi Intesa Sanpaolo SpA (Italia), ING Groep NV (Olanda), Banco Comercial Portugues (Portugalia). BCE va începe verificarea calităţii activelor băncilor din zona euro în noiembrie şi va finaliza procesul în octombrie 2014, înainte de a-şi asuma supervizarea instituţiilor de creditare din regiune. UE va implementa total reglementările globale privind capitalul băncilor până în 2019. Precedentele teste de stres din UE au fost criticate pentru că nu au ţinut cont de deţinerile de obligaţiuni guvernamentale de către instituţiile de creditare. În perioada de vârf a crizei din zona euro, unele bonduri s-au aflat sub o presiune intensă. 

Pe site-ul ambasadei SUA la București, cetățenii americani aflați în România sunt puși în gardă cu privire la pericolul unui cutremur ”major și distrugător” care, spune instituția, are mari șanse să se întâmple. Persoanele sunt îndemnate să fie pregătite pentru orice situație de urgență, să se doteze din timp cu truse de prim-ajutor și să știe ce măsuri trebuie luate pentru a fi în siguranță, deoarece activitatea seismică din România prezintă multe riscuri pentru țară.

Informația următoare se concentrează pe cutremure, pentru că activitatea seismică din România reprezintă un risc semnificativ pentru România. În orice caz, România prezintă riscuri și din cauza altor dezastre naturale sau provocate de om. Chiar dacă cea mai mare parte a informației care urmează se referă la cutremure, este aplicabilă mai multor dezastre, și vă încurajăm să vă gândiți bine la posibilele riscuri cu care dumneavoastră și familia dumneavoastră v-ați putea confrunta și să fiți pregătiți pentru orice fel de urgență care ar putea surveni.

România este situată într-o regiune seismică activă și are o istorie a cutremurelor devastatoare și mortale. Zona București a experimentat un număr de trepidații de diverse intensități, și probabilitatea ca un cutremur major și distrugător să se întâmple este ridicată. Consecințele unui asemenea dezastru vor varia mult în funcție de circumstanțele cutremurului și nimeni nu poate prezice cu certitudine ce condiții vor fi imediat după șocul intens.

Este prudent ca fiecare să fie pregătit să aibă grijă de persoana sa după un cutremur major. Fiecare familie și companie ar trebui să-și dezvolte propriul plan de urgență, să-și alcătuiască propria trusă de supraviețuire și să se asigure că personalul și membrii familiei sunt puși în temă cu privire la procedurile de urgență și să ia precauții pentru a-și proteja siguranța personală, se arată pe site-ul reprezentanței diplomatice.

Aceasta este prima parte a mesajului în limba engleză care continuă prin a explica rolul ambasadei în caz de cutremur, rolul Guvernului român, dar care conține și o listă cu provizii esențiale.

Europa trebuie să lase băncile cu strategii nesustenabile să falimenteze, după ce amplitudinea crizei datoriilor şi a celei economice a arătat că nivelul de capital al instituţiilor de credit a fost mult prea mic, spune Erkki Liikanen (foto), membru în consiliul guvernatorilor Băncii Centrale Europene (BCE). "Este esenţial ca băncile cu strategii nesus¬tenabile să intre în faliment", declară Liikanen, adăugând: "Nimeni nu ştie care este mărimea corectă a sectorului bancar, însă putem elimina stimulentele perverse pentru o creştere prea mare".  Tot ieri, Ewald Nowotny, de asemenea membru în consiliul guvernatorilor BCE, a declarat că banca va furniza mai multă lichiditate în momentul în care vor expira împrumuturile ieftine pe trei ani puse la dispoziţia băncilor la finele lui 2011 şi începutul lui 2012.   "Ceea ce e clar este că va exista o furnizare de lichidităţi", a declarat Nowotny, citat de CNBC, refuzând însă să precizeze dacă BCE va face acest lucru printr-un nou program de refinanţare pe termen lung (LTRO) sau prin alte mijloace.
La finele lui 2011 şi începutul lui 2012, BCE a acordat sistemului bancar credite în valoare de peste 1.000 de miliarde de euro, la o dobândă de 0,75%. 

ROMANIA ESTE IN MARE PERICOL - Guvernul incompetentilor trebuie dat jos cu orice pret....!!!

Chiţoiu a adăugat că pentru piscină cu destinaţie comercială va fi plătit de asemenea un impozit.

Întrebat de presă dacă impozitul va fi aplicat şi pe parcări şi piscine, ministrul a răspuns: "Dacă au personele juridice, da"....hahaha analfabetul ... Măsura a fost anunţată încă de săptămâna trecută de agenţia MEDIAFAX.

La acel moment, atât ministrul-delegat pentru Buget, Liviu Voinea - un personaj nefast, obraznic, incompetent, care nu are cunostinte economico financiare - , cât şi consilierul premierului pe probleme de comunicare, Mirel Palada - alt prapadit de doi bani-, au afirmat categoric că "nu se pune problema" unui astfel de impozit.

"Toate companiile care deţin construcţii speciale vor fi impozitate, deci inclusiv E.ON, Enel, Transelectrica, Transgaz, Romgaz... Nu numai companiile de stat, dar şi companiile private (...) Stabilim în perioada imediat următoare (nivelul taxării - n.r.) , noi stabilim ca măsură de principiu, măsură ce vom impozita ca şi construcţie specială, depinde de categoria de construcţie specială, va avea o cotă diferenţiată", a arătat Chiţoiu, luni seara, după discuţiile cu FMI..... hahahahaha...