Banca Centrală Europeană (BCE) a dat publicităţii, ieri, un raport care arată că sistemul bancar din cele 17 state care utilizează moneda euro s-a diminuat în cei cinci ani ce au trecut de la izbucnirea crizei financiare globale. Potrivit BCE, la finele lui 2012, activele bancare din zona euro se situau la 29.500 miliarde de euro, cu 12% mai puţin decât în 2008, iar cea mai mare parte a ajustării a avut loc în 2009. Numărul instituţiilor de credit a scăzut şi el cu 10%, până la 2.645, de la 2.909.
"Acest raport este un pas important spre înţelegerea modificărilor care au avut loc în sectorul bancar din zona euro", a declarat vicepreşedintele BCE, Vítor Constancio.
De asemenea, ponderea împrumuturilor în activele totale a scăzut în majoritatea ţărilor, în special în 2011 şi 2012, în timp ce băncile şi-au crescut portofoliile de obligaţiuni guvernamentale.
La finele lui 2012, Germania şi Franţa aveau cele mai mari sectoare bancare din zona euro, cu active totale evaluate la 7.600 miliarde de euro, respectiv 6.800 miliarde de euro. La polul opus se situează sectoarele bancare din Estonia şi Slovenia, cu active de 21 de miliarde de euro, respectiv 49 miliarde de euro.
Raportul precizează că instituţiile de credit din Germania, Austria, Italia şi Franţa acoperă 65% din toate instituţiile de credit din zona euro, un procent relativ nemodificat comparativ cu cel înregistrat în 2008. Tot la finele lui 2012, în zona euro erau 171.477 de oficii bancare, în scădere cu 16.200 de unităţi (8,7%) faţă de 2008. În medie, anul trecut un angajat bancar din zona euro deservea 158 de locuitori, faţă de 145 de locuitori în 2008.
Băncile trebuie să apeleze la Mecanismul European de Stabilitate, în ultimă instant - Mecanismul European de Stabilitate (ESM) ar trebui folosit numai în ultimă instanţă pentru a ajuta băncile să-şi rezolve dificultăţile financiare, a afirmat, ieri, Joerg Asmussen, membru al comitetului executiv al BCE, într-un interviu acordat postului german de televiziune ARD, transmite Agerpres. Proprietarii băncii şi piaţa financiară ar trebui accesate prima dată, abia apoi statele sau fondurile de salvare a băncilor, a explicat oficialul BCE. "În opinia BCE, Mecanismul E uropean de Stabilitate, cu instrumentele pe care le are la dispoziţie, este ultimul loc în care trebuie cerut ajutorul", a afirmat Asmussen, care a adăugat că este important de clarificat cum vor fi sprijinite bilanţurile băncilor înaintea testelor de stres. Pentru completarea uniunii bancare, oficialul BCE a cerut un mecanism unic de rezoluţie care să fie finanţat printr-o taxă pe bănci, iar până atunci Mecanismul European de Stabilitate va ajuta băncile. Şi Ministerul de Finanţe din Germania a salutat planurile Băncii Central Europene referitoare la cele 128 de instituţii din zona euro ce vor fi supuse anul viitor unor teste de stres cuprinzătoare, avertizând creditorii să folosească timpul rămas pentru a-şi majora capitalul, dacă este necesar. Ministerul a adăugat că băncile trebuie să facă rost de banii necesari în cazul în care noua rundă de teste de stres va indica faptul că au nevoie de capital suplimentar, iar ajutorul statului va fi disponibil numai dacă toate celelalte opţiuni au fost epuizate. Mecanismul European de Stabilitate (ESM), care are la dispoziţie 500 de miliarde de euro pentru băncile din zona euro, nu va fi un nou organism de protecţie bancară, a avertizat instituţia.
"Acesta poate fi folosit doar dacă o ţară nu este capabilă prin forţe proprii să-şi recapitalizeze băncile. Atunci, ţara poate apela la ajutorul ESM", se arată în declaraţia Ministerului de Finanţe din Germania.  Luna trecută, oficialii Băncii Central Europene au anunţat cele 128 de instituţii din zona euro ce vor fi supuse verificării calităţii activelor. Pe lista provizorie sunt 24 de bănci din Germania, 16 din Spania, 15 din Italia, 13 din Franţa, şapte din Olanda, cinci din Irlanda şi câte patru din Grecia, Cipru şi Portugalia.  Printre instituţiile din zona euro ce vor fi supuse verificării calităţii activelor se află şi băncile cu subsidiare în România: Raiffeisen Zentralbank Oesterreich AG şi Erste Group Bank AG (Austria), Bank of Cyprus (Cipru), Groupe Credit Agricole, BNP Paribas şi Societe Generale (Franţa), National Bank of Greece, Eurobank Ergasias, Piraeus Bank, Alpha Bank AE (Grecia), UniCredit SpA şi Intesa Sanpaolo SpA (Italia), ING Groep NV (Olanda), Banco Comercial Portugues (Portugalia). BCE va începe verificarea calităţii activelor băncilor din zona euro în noiembrie şi va finaliza procesul în octombrie 2014, înainte de a-şi asuma supervizarea instituţiilor de creditare din regiune. UE va implementa total reglementările globale privind capitalul băncilor până în 2019. Precedentele teste de stres din UE au fost criticate pentru că nu au ţinut cont de deţinerile de obligaţiuni guvernamentale de către instituţiile de creditare. În perioada de vârf a crizei din zona euro, unele bonduri s-au aflat sub o presiune intensă. 

Pe site-ul ambasadei SUA la București, cetățenii americani aflați în România sunt puși în gardă cu privire la pericolul unui cutremur ”major și distrugător” care, spune instituția, are mari șanse să se întâmple. Persoanele sunt îndemnate să fie pregătite pentru orice situație de urgență, să se doteze din timp cu truse de prim-ajutor și să știe ce măsuri trebuie luate pentru a fi în siguranță, deoarece activitatea seismică din România prezintă multe riscuri pentru țară.

Informația următoare se concentrează pe cutremure, pentru că activitatea seismică din România reprezintă un risc semnificativ pentru România. În orice caz, România prezintă riscuri și din cauza altor dezastre naturale sau provocate de om. Chiar dacă cea mai mare parte a informației care urmează se referă la cutremure, este aplicabilă mai multor dezastre, și vă încurajăm să vă gândiți bine la posibilele riscuri cu care dumneavoastră și familia dumneavoastră v-ați putea confrunta și să fiți pregătiți pentru orice fel de urgență care ar putea surveni.

România este situată într-o regiune seismică activă și are o istorie a cutremurelor devastatoare și mortale. Zona București a experimentat un număr de trepidații de diverse intensități, și probabilitatea ca un cutremur major și distrugător să se întâmple este ridicată. Consecințele unui asemenea dezastru vor varia mult în funcție de circumstanțele cutremurului și nimeni nu poate prezice cu certitudine ce condiții vor fi imediat după șocul intens.

Este prudent ca fiecare să fie pregătit să aibă grijă de persoana sa după un cutremur major. Fiecare familie și companie ar trebui să-și dezvolte propriul plan de urgență, să-și alcătuiască propria trusă de supraviețuire și să se asigure că personalul și membrii familiei sunt puși în temă cu privire la procedurile de urgență și să ia precauții pentru a-și proteja siguranța personală, se arată pe site-ul reprezentanței diplomatice.

Aceasta este prima parte a mesajului în limba engleză care continuă prin a explica rolul ambasadei în caz de cutremur, rolul Guvernului român, dar care conține și o listă cu provizii esențiale.

Europa trebuie să lase băncile cu strategii nesustenabile să falimenteze, după ce amplitudinea crizei datoriilor şi a celei economice a arătat că nivelul de capital al instituţiilor de credit a fost mult prea mic, spune Erkki Liikanen (foto), membru în consiliul guvernatorilor Băncii Centrale Europene (BCE). "Este esenţial ca băncile cu strategii nesus¬tenabile să intre în faliment", declară Liikanen, adăugând: "Nimeni nu ştie care este mărimea corectă a sectorului bancar, însă putem elimina stimulentele perverse pentru o creştere prea mare".  Tot ieri, Ewald Nowotny, de asemenea membru în consiliul guvernatorilor BCE, a declarat că banca va furniza mai multă lichiditate în momentul în care vor expira împrumuturile ieftine pe trei ani puse la dispoziţia băncilor la finele lui 2011 şi începutul lui 2012.   "Ceea ce e clar este că va exista o furnizare de lichidităţi", a declarat Nowotny, citat de CNBC, refuzând însă să precizeze dacă BCE va face acest lucru printr-un nou program de refinanţare pe termen lung (LTRO) sau prin alte mijloace.
La finele lui 2011 şi începutul lui 2012, BCE a acordat sistemului bancar credite în valoare de peste 1.000 de miliarde de euro, la o dobândă de 0,75%. 

ROMANIA ESTE IN MARE PERICOL - Guvernul incompetentilor trebuie dat jos cu orice pret....!!!

Chiţoiu a adăugat că pentru piscină cu destinaţie comercială va fi plătit de asemenea un impozit.

Întrebat de presă dacă impozitul va fi aplicat şi pe parcări şi piscine, ministrul a răspuns: "Dacă au personele juridice, da"....hahaha analfabetul ... Măsura a fost anunţată încă de săptămâna trecută de agenţia MEDIAFAX.

La acel moment, atât ministrul-delegat pentru Buget, Liviu Voinea - un personaj nefast, obraznic, incompetent, care nu are cunostinte economico financiare - , cât şi consilierul premierului pe probleme de comunicare, Mirel Palada - alt prapadit de doi bani-, au afirmat categoric că "nu se pune problema" unui astfel de impozit.

"Toate companiile care deţin construcţii speciale vor fi impozitate, deci inclusiv E.ON, Enel, Transelectrica, Transgaz, Romgaz... Nu numai companiile de stat, dar şi companiile private (...) Stabilim în perioada imediat următoare (nivelul taxării - n.r.) , noi stabilim ca măsură de principiu, măsură ce vom impozita ca şi construcţie specială, depinde de categoria de construcţie specială, va avea o cotă diferenţiată", a arătat Chiţoiu, luni seara, după discuţiile cu FMI..... hahahahaha...

Şomajul din zona euro, la nivel record       Moneda unică europeană s-a depreciate pe pieţele externe, consemnând cel mai important declin din ultimele nouă săptămâni raportat la dolar, în urma anunţului potrivit căruia inflaţia din regiune a scăzut în mod neaşteptat. Evoluţia indicelui preţurilor de consum din zona euro a alimentat speculaţiile potrivit cărora Banca Centrală Europeană (BCE) va reduce dobânzile ca să susţină redresarea economică.

Euro a coborât cu 0,7% la ora 09.46, pe piaţa din New York, ajungând la 1,3638 dolari. Declinul este cel mai important consemnat după data de 29 august.

Conform estimărilor preliminare anunţate ieri de Eurostat, rata anuală a inflaţiei din zona euro a scăzut la 0,7% în octombrie 2013, de la 1,1% în septembrie, în principal ca urmare a declinului preţului energiei. Rata inflaţiei de luna trecută este cea mai redusă înregistrată de zona euro după noiembrie 2009. Analiştii anticipau menţinerea ratei inflaţiei la 1,1% în octombrie.

Cifrele Eurostat arată că preţul energiei s-a redus cu 1,7% în luna octombrie, după un declin de 0,9% în septembrie. În schimb, preţurile alimentelor, băuturilor alcoolice şi ţigărilor au crescut cu 1,9%, după un avans de 2,6% în septembrie. Inflaţia din zona euro s-a menţinut în octombrie, pentru a noua lună consecutiv, sub ţinta avută în vedere de Banca Centrală Europeană: aproape 2%.

Eurostat va da publicităţii în 15 noiembrie a doua estimare revizuită privind evoluţia inflaţiei.

Menţionăm că declinul euro, înregistrat ieri, a fost generat şi de anunţul privind evoluţia ratei şomajului în uniunea monetară. Potrivit Eurostat, rata şomajului din regiune a atins un nivel record în luna septembrie, de 12,2%.

Eurostat a revizuit în creştere şi cifrele privind rata şomajului în lunile iulie şi august (12,1%, respectiv 12,2%), anulând informaţiile anterioare potrivit cărora zona euro a înregistrat în luna august prima scădere a ratei şomajului din ultimii doi ani. Economiştii aşteptau pentru septembrie o rată a şomajului de 12% în zona euro.

În luna septembrie, în zona euro erau 19,47 milioane de şomeri, cu 60.000 în plus faţă de luna anterioară.

În rândul statelor membre, cele mai ridicate rate ale şomajului sunt înregistrate în Grecia (27,6%) şi Spania (26,6%).

Fondul Monetar Internaţional (FMI) critică Germania pentru politicile economice de încurajare a exporturilor şi stimulare insuficientă a consumului, informează Mediafax.

La scurt timp după ce Trezoreria a afirmat într-un raport că excedentele comerciale ale Germaniei afectează recuperarea economică în Europa şi la nivel global, David Lipton, prim-adjunctul directorului general al FMI, a cerut de asemenea executivului de la Berlin să reducă surplusul comercial la "un nivel adecvat" pentru a ajuta alte state din zona euro să-şi diminueze deficitele, potrivit Bloomberg.  "Reducerea deficitelor excesive din zona euro pur şi simplu nu poate avea loc decât dacă scad şi excedentele", a spus Lipton, într-un discurs la Academia Americană din Berlin.

Divergenţele privind influenţa Germaniei în politicile economice ale Europei, precum şi în alte regiuni, se suprapun scandalului diplomatic cauzat de dezvăluirile că SUA şi-au spionat aliaţii, inclusiv telefonul cancelarului Angela Merkel.

Lipton a cerut Germaniei să "privească imaginea de ansamblu la nivel global" în stabilirea politicilor. Cea mai mare economie din Europa, a fost anul trecut al treilea mare exportator la nivel global, cu livrări la extern de peste 1.360 de miliarde de euro.

Oficialii germani resping criticile Trezoreriei, afirmând că aceastea nu sunt justificate.

"Nu există dezechilibre în Germania care să necesite o corectare a politicilor noastre fiscale şi economice, adecvate susţinerii creşterii", a declarat un purtător de cuvânt al Ministerului de Finanţe de la Berlin.

FMI nu cere Germaniei să-şi schimbe modelul economic, ci doar să aducă cererea de consum în echilibru cu exporturile, prin încurajarea creşterii salariilor şi investiţii, a spus Lipton.

Germania a înregistrat anul trecut un excedent comercial de 188 de miliarde de euro, al doilea cel mai mare începând din 1950. Surplusul reprezintă însă 6,3% din PIB, în limita de 6,5% considerată acceptabilă de către FMI. Aproape 70% din exporturile Germaniei au avut ca destinaţie ţări europene.