Prin schimbarea radicală de viziune anunţată, guvernatorul Băncii Angliei se alătură şefului Rezervei Federale Americane (Fed), care a făcut din reducerea şomajului obiectiv prioritar al politicii monetare. În SUA, dobânda este menţinută aproape de zero de mai mulţi ani, iar tipărirea de dolari, prin repetate operaţiuni de relaxare cantitativă, urmează să fie încetinită pentru că a intrat deja într-o zonă riscantă. De altfel, banii injectaţi în bănci au întârziat să producă efecte benefice în economia reală. În loc să împrumute companiile, băncile au folosit banii primiţi de la Fed pentru a-şi curăţa bilanţurile, şi au ţinut în Trezorerie 85 miliarde de dolari, pentru care statul le-a plătit dobânzi de 5 miliarde de dolari.  O nouă eră a tipăririi de bani a început şi în Japonia, care încearcă să scape de deflaţie şi să stimuleze economia amorţită. Guvernatorul băncii centrale a anunţat, în primăvară, că va dubla masa monetară, injectând anual echivalentul a peste jumătate de trilion de euro în piaţă, cu scopul declarat de a creşte inflaţia la 2%. Ideea ieşirii din criză prin inflaţie şi bani ieftiniţi artificial este pe cât de veche, pe atât de iluzorie, a avertizat Jens Wiedmann, şeful Bundesbank (unul din ultimii mohicani care se opun tipăririi masive de bani). Tot el a declarat că  politica monetară nu poate rezolva în mod real problemele economiei şi nu poate ţine locul reformelor structurale făcute de guverne.

Keynes vs Friedman vs Hayek. Disputa laureaţilor Nobel continuă

Ideile a trei economişti din secolul trecut, toţi laureaţi Nobel, dar cu viziuni diferite, au modelat politicile economice care guvernează şi acum lumea. Britanicul John Maynard Keynes a fost un susţinător aprins al intervenţiilor guvernamentale în economie, considerând că statul trebuie să cheltuiască mai mult în vreme de criză, pentru a stimula consumul şi a compensa deficitul de cerere al pieţelor, chiar cu riscul inflaţiei. Monetaristul american Milton Friedman, la fel ca şi austriacul F.A. Hayek, a susţinut că, dimpotrivă, intervenţia statului în pieţe nu produce decât distorsiuni, iar creşterea cheltuielilor guvernamentale nu se poate face decât pe seama avuţiei private, confiscate fie direct prin taxe, fie prin inflaţie, dacă se tipăresc mai mulţi bani pentru a le susţine. Opiniile lui Friedman şi ale lui Hayek se despart, însă, când vine vorba de politica monetară. Aici, Friedman susţine intervenţionismul băncilor centrale, care pot influenţa evoluţia economiei, controlând masa de bani (tipărind mai mult în criză şi restrângând masa monetară în vreme de creştere, cu grijă doar pentru inflaţie), în timp ce Hayek crede că astfel de intervenţii au consecinţe la fel de rele ca şi cele făcute de guverne, aflându-se chiar ele la originea creării unor bule care ajung să se spargă. În prezent, politicile fiscale şi monetare din lume sunt o oglindă a ideilor intervenţioniste emise de Keynes şi Friedman, în doze diferite de la ţară la ţară.

Cancelarul german, Angela Merkel, şi-a confirmat sâmbătă opoziţia faţă de o intervenţie militară în Siria, în pofida acuzaţiilor recente de utilizare a armelor chimice de către forţele guvernamentale ale lui Bashar al-Assad, informează agenţia EFE, citată de Agerpres. Purtătorul de cuvânt al guvernului german, Steffen Seibert, a declarat sâmbătă că executivul respinge "calea unei soluţii militare" în această ţară din Orientul Mijlociu şi mizează pe soluţionarea politică.  "Noi nu credem că aceasta se poate rezolva militar, din afară, ci doar prin găsirea unei soluţii politice în Siria", a spus purtătorul de cuvânt.

PUBLICITATE

De asemenea, relatează EFE, cancelarul german a salutat sâmbătă disponibilitatea Rusiei ca o comisie internaţională independentă să ancheteze pe teren ultimul atac cu arme chimice al trupelor loiale lui Assad, care este posibil să se fi soldat cu moartea a o mie de persoane, potrivit rebelilor care luptă contra guvernului.

Acuzaţiile unei părţi a opoziţiei că guvernul sirian a folosit arme chimice, miercurea trecută, în războiul civil care devastează ţara arabă a declanşat un val de proteste internaţionale şi, din nou, dezbaterea asupra intervenţiei internaţionale pentru a pune capăt conflictului. De la începutul războiului, Germania s-a arătat în favoarea unei soluţii negociate, în pofida dezamăgirii pe care această poziţie a cauzat-o unora dintre aliaţii săi, comentează agenţia spaniolă de presă.

Preşedintele american, Barck Obama, examinează sâmbătă eventuale opţiuni militare contra Siriei în urma acuzaţiilor referitoare la utilizarea armelor chimice, dar şeful executivului de la Casa Albă rămâne foarte reticent faţă de orice nouă aventură militară în Orientul Mijlociu, scrie AFP. După prima reuniune pe această temă, desfăşurată joi, Obama şi-a convocat din nou sâmbătă dimineaţă echipa de securitate naţională. Casa Albă este sub presiune după acuzaţiile lansate de opoziţia siriană la adresa Damascului pentru comiterea atacului cu arme chimice, care ar fi făcut 1.300 de morţi, miercuri. Regimul preşedintelui Assad neagă acuzaţiile şi acuză, la rândul său, chiar pe rebeli că au folosit arme toxice în apropiere de Damasc. Bătând în retragere faţă de aliaţii săi europeni, Washingtonul rămâne extrem de prudent în legătură cu aceste acuzaţii, notează AFP.

"Rectificarea bugetară pe 2013 a fost discutată cu prilejul recentei vizite a misiunii FMI şi CE şi suntem confortabili cu cifrele incluse în rectificarea bugetară. Salutăm comentariile Consiliului Fiscal şi rolul său în creştere pentru asigurarea unor politici fiscale bune. Riscurile menţionate în comentariile Consiliului Fiscal sunt reflectate în cifrele bugetare, în special în rezervele considerabile constituite în buget", a declarat Simon O'Connor, purtătorul de cuvânt al vicepreşedintelui CE, Olli Rehn.

Consiliul Fiscal a aruncat mărul discordiei în tribuna decidenţilor politici, confortabil instalaţi în paradigma economiei frumos crescătoare a României. Construcţia bugetului s-a bazat pe estimări nerealiste, iar calculele dau cu rest, a fost mesajul Consiliului Fiscal - "câinele de pază al bugetului" - către Guvern. Un rest de miliarde de euro, care în numărătoarea de "voturi" pentru creşterea economică ne-ar putea da nu cu rest, ci cu recesiune.

Rectificarea bugetară de săptămâna trecută încalcă mai multe reguli fiscal bugetare şi a fost făcută pe baza unor proiecţii nerealiste, numai din impozitul pe venit şi contribuţii din asigurări veniturile fiind supraestimate cu un miliard de lei, a apreciat Consiliul Fiscal (CF).  Supraestimate cu aproximativ 50% au fost şi încasările din accesarea fondurilor europene, un "eşec major" al calculelor bugetare. "Încălcarea de către proiectul de rectificare bugetară a regulilor fiscal bugetare subminează grav credibilitatea acestora, mai ales în ceea ce priveşte nerespectarea ţintei de deficit bugetar", arată Consiliul într-o opinie formulată la 30 iulie, data la care Guvernul a decis prima rectificare bugetară a anului.

CF menţionează că a primit informaţii de la Ministerul Finanţelor cu privire la rectificare în seara zilei precedente, astfel că nu a avut timp să facă o analiză riguroasă până la aprobarea proiectului de către Executiv.

Fostul sef SIE Ioan Talpes: Laszlo Tokes a fost agent al Securitatii maghiare. Generalul Ioan Talpes, fost sef al Serviciul de Informatii Externe, invitat al emisiunii Adevarul Live, a discutat cu jurnalistii "Adevarul" Diana Rusu si Cristian Unteanu despre implicatiile acestor jocuri de manipulare si dezinformare, precum si tehnicile folosite de-a lungul timpului de serviciile de informatii, pentru discreditarea adversarilor. Se poate vorbi in lumea aceea despre care stim atat de putin despre operatiunile practice de manipulare? Ioan Talpes: Ar fi un curaj enorm sa vorbesc eu despre manipulare. Toata lumea vorbeste despre informare. Nimeni nu va declara vreodata ca si-a propus sa dezinformeze. Toate aceste strategii sunt plasate intr-un context in care oamenii trebuie "informati", deci facuti partasi la un scenariu deja stabilit. Pacepa a aparut in perceperea din partea lui de Occident ca un om care informeaza asupra lumii pe care o parasise. Nu doar ca informeaza, ci chiar ca vine cu adevaruri fundamentale. Stau uneori si ma intreb de ce oare nu gasim pe nimeni care sa reia prima carte pe care a scris-o omul acesta si sa inceapa cu ce i s-a parut la momentul respectiv a fi "informare". Multor romani si nu numai li s-a parut ca "Orizonturile Rosii" aduc tot felul de informatii extraordinare, scrie Adevarul.

Apariţia băncilor de investiţii pe piaţa românească se lasă aşteptată. Potrivit experţilor din domeniu, este o şansă foarte mică să vedem acest tip de instituţii în viitorul apropiat în România, pe motivul absenţei pieţelor de capital lichide. Mai mult, posibila introducere a unei taxe la nivel european pe tranzacţiile financiare va afecta întregul sistem bancar.

Ţara noastră duce lipsă de astfel de bănci, care pot contribui semnificativ la finanţarea economiei reale. Băncile de investiţii sunt, mai exact, bănci comerciale specializate în acordarea de credite pe termen mediu şi lung întreprinderilor industriale (uneori şi în alte ramuri economice). Acestea îşi procură fondurile pe baza unor forme de economisire pe durate mai îndelungate decât cele obişnuite. Avantajul acestor tipuri de insituţii financiare, la nivel economic, este acela că, odată cu existenţa lor, băncile comerciale se vor putea concentra pe creditarea persoanelor fizice, iar băncile de investiţii vor fi cele care vor finanţa economia. O astfel de separare ar scuti băncile comerciale standard de grija creditelor pentru IMM-uri.

Ministrul german de Finanțe, Wolfgang Schauble, a recunoscut pentru prima dată că Grecia va avea nevoie de un al treilea ajutor financiar internațional pentru a-și menține economia pe linia de plutire în următorii doi ani, transmite Deutrsche Welle.

’’Este nevoie de un alt program pentru Grecia’’, a spus ministrul in timpul unui miting electoral, în nordul Germaniei. Declarația se poate dovedi una destul de riscantă, pentru că oferirea unor asemenra împrumuturi, la care Germania contribuie cu partea leului, nu este deloc populară în rândul electoratului, iar până la alegeri mai sunt doar cinci săptămâni. Ministrul german de Finanţe a mai afirmat în trecut că Grecia ar putea necesita un nou program financiar la încheierea celui prezent în 2014, dar nu l-a descris niciodată ca fiind inevitabil, cum pare că a procedat marţi, scrie Reuters. Grecia nu va beneficia, însă, de o ştergere a datoriilor, a adăugat el. Cancelarul Angela Merkel a fost extrem de prudentă în ce privește acordarea unui nou ajutor pentru Grecia și, așa cum până acum a făcut-o și Schauble, a susținut că Grecia nu mai are nevoie de vreun împrumut. Jorg Asmussen, reprezentantul Germaniei în boardul Băncii Centrale Europene, urmează să facă o vizită în Grecia miercuri, pentru a discuta despre stadiul aplicării programului de reforme necesar pentru livrarea tranșelor din împrumuturile deja contractate de Atena. Programul este aplicat sub supravegherea unei echipe a Comisiei Europene condusă tot de un german, Horst Reichenbach. Atena a primit în iulie o tranșă de 5,8 miliarde de euro din partea creditorilor internaționali și speră să primească încă un miliard de euro în octombrie. Premierul Andonis Samaras a cerut miniștrilor săi să grăbească ritmul reformelor, de fapt să grăbească concediaerea altor 4.000 de funcționari publici, să grăbească vânzarea a ceea ce statul deține în economie și să introducă impozite mult mai mari pe terenuri și imobile.