Bãncile precum HSBC au creat un sistem în care se îmbogãþesc pe spinarea societãtii, sprijinind evaziunea fiscalã ºi spãlarea de bani, a afirmat el. Chiar dacã autoritãþile din Spania ºi Franþa au condamnat mai multe persoane importante pentru evaziune folosind datele furnizate, pânã în prezent nu s-a utilizat nici mãcar 1% din acestea. "Autoritãþile sunt interesate doar de nume de clienþi. Dar informaþiile pot fi folosite ºi pentru a da în vileag sistemul folosit de bãnci pentru a face posibilã evaziunea ºi spãlarea de bani. Pentru mine a contat sã atrag atenþia asupra comportamentului bãncilor, dupã ce nu am reuºit sã schimb nimic lucrând în interiorul sistemului", a pus Falciani la întâlnirea cu Der Spiegel.

SPIRIT ÎNRUDIT CU SNOWDEN. REVOLTA IT. Pe fugã de mai multi

ani, dupã ce a încãlcat secretul bancar din Elveþia si a scos la ivealã o parte a industriei evaziunii fiscale, Falciani se simte

apropiat de Edward Snowden, fost angajat ca administrator de sistem la o companie americanã care lucra pentru National Security Agency (NSA) a SUA. Snowden a dezvãluit presei internaþionale programe ample ale NSA privind interceptarea ºi strângerea de date despre traficul pe internet ºi convorbirile telefonice, în SUA ºi strãinãtate. Întrebat de Der Spiegel dacã se simte într-un fel apropiat lui Snowedn, Falciani a afirmat: "Da, în fapt am încercat chiar sã-l contactez. Este important cã existã oameni ca Edward Snowden, care spun adevãrul si aratã probleme ale sistemului".

Dupã ce a fugit din SUA, Snowden a ajuns într-un final la Moscova,

de unde discutã cu mai multe þãri posibilitatea de a primi adãpost de ofensiva diplomaticã puternicã a SUA pentru a-l pune în faþa unui

tribunal. Snowden este un spirit înrudit, dispus în aceeaºi mãsurã sã lupte cu sistemul pentru a îndrepta ceva despre care crede cã este gresit, a declarat Falciani în interviul pentru Bloomberg.

"La fel ca Snowden, sunt dispus sã-mi asum riscuri, sã dezvãlui o

problemã si sã creez structurile care sã lupte cu aceasta", a spus el. Datele despre cei peste 100.000 de clienþi ai HSBC vor produce noi surprize, a asigurat Falciani.  "Majoritatea investigaþiilor sunt abia la început", a afirmat fostul angajat al bãncii britanice.

Cea mai spectaculoasã scurgere de date bancare secrete din ultimii

ani: "SUA m-au avertizat cã ar fi uºor ca cineva sã plãteascã sã fiu

ucis" A fost cea mai spectaculoasã scurgere de date bancare secrete din ultimii ani: în 2008, Hervé Falciani, un angajat al grupuluifinanciar britanic HSBC, a dispãrut cu informaþii despre circa 130.000 de clienþi ai bãncii.

DATELE SUSTRASE DE FOSTUL INGINER DE SISTEM DE LA DIVIZIA DIN

ELVEÞIA A HSBC AU AJUNS ÎN POSESIA MAI MULTOR ÞARI, inclusiv Marea

Britanie, Franþa, Italia, Spania ºi SUA, ajutând la descoperirea de

cazuri de evaziune fiscalã învaloare de 200 de miliarde de euro,

potrivit revistei germane Der Spiegel.

Falciani a plecat din Elveþia în Franþa, unde a colaborat cu ministrul de Finanþe de la acel moment, actualul ºef al Fondului Monetar Internaþional, Christine Lagarde.Printre numele "grele" gãsite în aceste date se aflã ºi Emilio Botin, preºedinte al grupului bancar spaniol Santander. Botin a acceptat sã plãteascã statului taxe din urmã de 200 de milioane de euro, dar a continuat sã susþinã cã nu avea cunostinþã despre contul din Elveþia prin care s-a produs evaziunea. Michael Shanly, un dezvoltator imobiliar din Marea Britanie,  a plãtit, de asemenea, taxe restante ºi penalitãþi în valoare de 555 de milioane de euro, înþelegerea cu Fiscul britanic fiind bazatã pe informaþii obþinute de la fostul angajat HSBC. Lagarde a transmis din datele lui Falciani ºi altor þãri, inclusive Greciei. În Grecia, informaþiile primite, numite deseori "Lista lui Lagarde", au fost date uitãrii pânã la intrarea þãrii în criza datoriilor. S-a aflat ulterior cã în rândul evazioniºtilor apar rude de politicieni, dar ºi cã s-a încercat chiar scoaterea unor astfel de persoane de pe listã. Falciani a colaborat ºi cu autoritãþile americane. Înarmaþi cu datele sustrase  de fostul inginer IT, SUA au obligat HSBC sã plãteascã 1,9 miliarde de dolari pentru a încheia prin înþelegere amiabilã o investigaþie, dupã ce o comisie a Senatului a ajuns la concluzia cã mecanismele de control ale HSBC împotriva spãlãrii banilor au permis unor grupãri teroriste ºi unor carteluri de drogur acces la sistemul financiar american.

VIAÞA PE FUGA. Falciani, 41 de ani, are dublã cetãþenie, francezã ºi

italianã. Mulþi ar considera cã ceea ce a fãcut este corect. Mai puþin Elveþia, care îl socoteºte infractor ºi îl urmãreºte cu un mandat de extrãdare. În ultimii ani, Falciani a trecut prin mai multe þãri europene, întotdeauna cu un pas înaintea mandatelor de extrãdare trimise de Elveþia.

Într-un interviu acordat cotidianului El Pais în aprilie, fostul

angajat HSBC a afirmat cã a fost încurajat de oficiali americani sã se refugieze din Franþa, unde locuia ºi avea chiar o slujbã de

cercetãtor, în Spania, pentru cã viaþa sa ar fi fost în pericol.

"Statele Unite m-au avertizat cã ar fi uºor ca cineva sã plãteascã sã fiu ucis", a spus el. A fugit din Franþa în Spania în vara anului trecut, însã la graniþã a fost arestat în baza mandatului emis de Elveþia. Justiþia din Spania a refuzat, în mai, sã-l extrãdeze, afirmând cã ceea ce a fãcut "nu este consideratã o încãlcare a legii în Spania". Spania este una dintre þãrile care au folosit agresiv informaþiile fostului angajat HSBC pentru a descoperi evazioniºti.Procurorii spanioli s-au opus extrãdãrii lui Falciani, afirmând cã datele obþinute de la acesta au ajutat sã fie scoase la luminã acte de evaziune fiscalã totalizând 200 de miliarde de euro în Europa. "Nu putem pedepsi pe cineva care, atunci când observã un act de încãlcare a legii acolo unde lucreazã, îl aduce la cunoºtinþa

autoritãþilor", au afirmat procurorii spanioli.La câteva sãptãmâni

dupã ce Spania a respins cererea Elveþiei, Falciani s-a întors în

Franþa, unde magistraþii au deschis o nouã investigaþie împotriva

HSBC. CU GARZI DE CORP ASIGURATE DE STATUL FRANCEZ.

Falciani a acordat dupã revenirea în Franþa mai multe interviuri

presei, inclusiv pentru Bloomberg ºi Der Spiegel. La ambele întâlniri, a venit însoþit de mai multe gãrzi de corp despre care a afirmat cã sunt asigurate de statul francez.

Mario Draghi subliniază că, în condiţiile date, instituţia pe care o conduce va menţine, în viitorul apropiat, dobânzile la un nivel scăzut. Riscurile legate de perspectivele economice ale zonei euro încă există, conform afirmaţiilor făcute ieri de preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE), Mario Draghi, care arată însă că, deşi putem asista la o decelerare, regiunea a depăşit cea mai grea perioadă a recesiunii, dacă sunt luaţi în considerare indicatorii economici recenţi.  "Indicatorii privind încrederea au arătat unele îmbunătăţiri, de la nivelurile scăzute la care se aflau, şi confirmă aşteptările privind o stabilizare a activităţii economice", a declarat Draghi după ce BCE a decis să menţină dobânda de referinţă la nivelul minim record de 0,50%, aşa cum anticipau analiştii. Consiliul guvernatorilor BCE aşteaptă să menţină cos¬turile împrumuturilor pentru bănci "la nivelul actual ori să le reducă".  Draghi încearcă să asigure pieţele financiare că BCE va menţine costurile împrumuturilor la niveluri suficient de scăzute încât să susţină resresarea economiei zonei euro după cea mai lungă recesiune înregistrată de aceasta de la crearea sa.
Pe de altă parte, Mario Draghi a spus că există unele semne că inflaţia ar putea creşte în zona euro, iar BCE trebuie să acorde sprijin pentru o redresare graduală a activităţii economice în acest an. Rata anuală a inflaţiei din zona euro s-a menţinut în luna iulie la 1,6%, conform unei estimări preliminare publicate miercuri, de Eurostat. Totuşi, inflaţia din zona euro este în continuare sub ţinta avută în vedere de Banca Centrală Europeană - circa 2%.

Firmele care solicită ajutor de minimis îşi pot înregistra cererile online, a hotărât, recent, Ministerul Finanţelor Publice, revizuind Ghidul solicitantului aferent Hotărârii de Guvern care promovează o nouă schemă de minimis pentru întreprinderile mici şi mijlocii. Astfel, procedura de înregistrare online a cererilor de acord pentru finanţare a fost introdusă în premieră în Ghid, după ce mediul de afaceri a opinat că schema de minimis ar fi "făcută cu dedicaţie".  După ce iniţiativa a fost aprobată în Guvern, consultanţii din domeniu au apreciat că modul de punere în aplicare a acestei scheme de ajutor de stat încalcă principiul egalităţii de şanse, întrucât, iniţial, actul legislativ impunea depunerea dosarelor în mod fizic la sediul Ministerului Finanţelor Publice (MFP)

IN U.E. Numărul investitorilor care cred că o ţară va părăsi zona euro în curând a scăzut cu două treimi în ultimul an, după ce preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE) a promis să protejeze moneda unică, potrivit unui sondaj realizat de grupul german de cercetare Sentix.
Sondajul, realizat în iulie, pe un eşantion de 888 de investitori, arată că 23,75% dintre cei chestionaţi au prevăzut că cel puţin un stat din uniunea monetară va părăsi blocul în cursul anului următor. În iulie 2012, acelaşi sondaj nota că 73% dintre cei chestionaţi anticipau dezmembrarea zonei euro. "Temerile investitorilor, care au fost exprimate într-un procent atât de mare în iulie 2012, l-au determinat pe Draghi (n.r. Mario Draghi, preşedintele BCE) să ia o atitudine ofensivă, astfel că indicele pe care îl măsurăm noi a scăzut în mod semnificativ în lunile ce au urmat anunţului său, astfel încât se poate vedea că acesta a avut un efect real", a declarat Manfred Huebner, director general al Sentix. Totuşi, Sentix subliniază că presiunile economice din zona euro rămân semnificative, iar riscul de contagiune a ajuns la un nivel record (43,55%) luna aceasta. Criza politică din Portugalia şi temerile legate de eventualele alegeri anticipate din ţară au făcut ca proporţia investitorilor care aşteaptă ca acest stat să iasă din uniunea monetară a urcat de la 2,66% în iunie la 5,38% în iulie.
"Dacă investitorii au fost îngrijoraţi în special de Grecia în iulie 2012, în martie 2013 a intrat în atenţie Ciprul, iar acum - Portugalia. Trei state atârnă în balanţă", conform Sentix.
Amintim că, în 26 iulie 2012, Mario Draghi declara că BCE este gata să facă tot ceea ce este necesar să salveze uniunea monetară. Ulterior, în luna septembrie, banca a anunţat un program nelimitat de achiziţii de obligaţiuni ale ţărilor puternic îndatorate din zona euro care, deşi nu a fost activat, a impulsionat moneda unică. 

FMI vrea ca Grecia să reducă din nou salariile din sectorul public şi drepturile angajaţilor, astfel încât ţara să devină mai competitivă din punct de vedere economic, potrivit unui raport al instituţiei internaţionale. Fondul urmează să decidă luni asupra eliberării unei tranşe de 1,8 miliarde de euro pentru Grecia, parte a unui pachet de împrumuturi acordat împreună cu ţările din zona euro statului elen. FMI analizează "flexibilitatea pieţei muncii", limbaj al instituţiei care înseamnă salarii mai mici şi drepturi reduse pentru angajaţi, scrie GreekReporter. Grecia scăzut deja salariul minim şi încearcă să elimine drepturile de negociere colectivă, la cererea troicii, din care fac parte Fondul, Comisia Europeană şi Banca Centrală Europeană, potrivit Greek Reporter, scrie Mediafax. Raportul recunoaşte "progresele semnificative" ale Greciei în privinţa reformării pieţei muncii, dar subliniază că sunt necesare noi măsuri pentru a spori competitivitatea şi recomandă scăderi de salarii şi drepturi mai puţine pentru angajaţi.

Un fost economist şef al Băncii Centrale Europene avertizează că următoarea victimă a crizei datoriilor ar putea fi chiar ţara cu a treia cea mai mare economie din Uniunea Europeană şi statul cu cele mai mari cheltuieli sociale din Europa. La un an după ce preşedintele BCE, Mario Draghi, a afirmat că 'va face orice va fi necesar' pentru menţinerea euro,Juergen Stark, fost economist şef al BCE şi-a exprimat temerile potrivit cărora, în curând, banca centrală  va fi nevoită să achiziţioneze bonduri guvernamentale franceze, anunţă CNBC. Franţa este a treia mare economie a europei după Germania şi Marea Britanie motiv pentru care o criză de proporţii ar avea un impact aproape dezastruos faţă de care problemele Greciei, Irlandei sau Portugaliei, care au evitat pe ultima sută o criză majoră, ar fi o simplă glumă.  Noul program BCE de achiziţionare a obligaţiunilor guvernamentale ar urma să devină operaţional pentru statele puternic îndatorate din zona euro, cum ar fi Italia şi Spania. Dar 'presiunile vor creşte şi asupra bondurilor guvernamentale franceze', a avertizat Stark într-un interviu acordat publicaţiei germane 'Handelsblatt'. Franţa, a a intrat din nou recesiune, a treia de la criza financiară din 2008-2009, după un declin al Produsului Intern Brut de 0,2% în primul trimestru din 2013, similar cu cel înregistrat în ultimele trei luni din 2012, conform datelor finale publicate recent de Institutul de Statistică (Insee). Pe de altă parte, modelul economic francez, bazat pe sprijin de la stat, presupune cheltuieli sociale imense, cele mai mari din Europa. Statul alocă 33% din Produsul Intern Brut cheltuielilor sociale, relatează Reuters.  Un studiu publicat de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD) arată că, urmare a crizei şi a creşterii alocaţiilor de şomaj şi a altor prestaţii, cheltuielile sociale reale au crescut în medie cu 10% în ţările membre din 2007/2008. Doar două ţări au evoluat contra tendinţei, Grecia şi Ungaria, înregistrând scăderi de 14 şi respectiv 13%.