Firmele care solicită ajutor de minimis îşi pot înregistra cererile online, a hotărât, recent, Ministerul Finanţelor Publice, revizuind Ghidul solicitantului aferent Hotărârii de Guvern care promovează o nouă schemă de minimis pentru întreprinderile mici şi mijlocii. Astfel, procedura de înregistrare online a cererilor de acord pentru finanţare a fost introdusă în premieră în Ghid, după ce mediul de afaceri a opinat că schema de minimis ar fi "făcută cu dedicaţie". După ce iniţiativa a fost aprobată în Guvern, consultanţii din domeniu au apreciat că modul de punere în aplicare a acestei scheme de ajutor de stat încalcă principiul egalităţii de şanse, întrucât, iniţial, actul legislativ impunea depunerea dosarelor în mod fizic la sediul Ministerului Finanţelor Publice (MFP)
IN U.E. Numărul investitorilor care cred că o ţară va părăsi zona euro în curând a scăzut cu două treimi în ultimul an, după ce preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE) a promis să protejeze moneda unică, potrivit unui sondaj realizat de grupul german de cercetare Sentix.
Sondajul, realizat în iulie, pe un eşantion de 888 de investitori, arată că 23,75% dintre cei chestionaţi au prevăzut că cel puţin un stat din uniunea monetară va părăsi blocul în cursul anului următor. În iulie 2012, acelaşi sondaj nota că 73% dintre cei chestionaţi anticipau dezmembrarea zonei euro. "Temerile investitorilor, care au fost exprimate într-un procent atât de mare în iulie 2012, l-au determinat pe Draghi (n.r. Mario Draghi, preşedintele BCE) să ia o atitudine ofensivă, astfel că indicele pe care îl măsurăm noi a scăzut în mod semnificativ în lunile ce au urmat anunţului său, astfel încât se poate vedea că acesta a avut un efect real", a declarat Manfred Huebner, director general al Sentix. Totuşi, Sentix subliniază că presiunile economice din zona euro rămân semnificative, iar riscul de contagiune a ajuns la un nivel record (43,55%) luna aceasta. Criza politică din Portugalia şi temerile legate de eventualele alegeri anticipate din ţară au făcut ca proporţia investitorilor care aşteaptă ca acest stat să iasă din uniunea monetară a urcat de la 2,66% în iunie la 5,38% în iulie.
"Dacă investitorii au fost îngrijoraţi în special de Grecia în iulie 2012, în martie 2013 a intrat în atenţie Ciprul, iar acum - Portugalia. Trei state atârnă în balanţă", conform Sentix.
Amintim că, în 26 iulie 2012, Mario Draghi declara că BCE este gata să facă tot ceea ce este necesar să salveze uniunea monetară. Ulterior, în luna septembrie, banca a anunţat un program nelimitat de achiziţii de obligaţiuni ale ţărilor puternic îndatorate din zona euro care, deşi nu a fost activat, a impulsionat moneda unică.
FMI vrea ca Grecia să reducă din nou salariile din sectorul public şi drepturile angajaţilor, astfel încât ţara să devină mai competitivă din punct de vedere economic, potrivit unui raport al instituţiei internaţionale. Fondul urmează să decidă luni asupra eliberării unei tranşe de 1,8 miliarde de euro pentru Grecia, parte a unui pachet de împrumuturi acordat împreună cu ţările din zona euro statului elen. FMI analizează "flexibilitatea pieţei muncii", limbaj al instituţiei care înseamnă salarii mai mici şi drepturi reduse pentru angajaţi, scrie GreekReporter. Grecia scăzut deja salariul minim şi încearcă să elimine drepturile de negociere colectivă, la cererea troicii, din care fac parte Fondul, Comisia Europeană şi Banca Centrală Europeană, potrivit Greek Reporter, scrie Mediafax. Raportul recunoaşte "progresele semnificative" ale Greciei în privinţa reformării pieţei muncii, dar subliniază că sunt necesare noi măsuri pentru a spori competitivitatea şi recomandă scăderi de salarii şi drepturi mai puţine pentru angajaţi.
Un fost economist şef al Băncii Centrale Europene avertizează că următoarea victimă a crizei datoriilor ar putea fi chiar ţara cu a treia cea mai mare economie din Uniunea Europeană şi statul cu cele mai mari cheltuieli sociale din Europa. La un an după ce preşedintele BCE, Mario Draghi, a afirmat că 'va face orice va fi necesar' pentru menţinerea euro,Juergen Stark, fost economist şef al BCE şi-a exprimat temerile potrivit cărora, în curând, banca centrală va fi nevoită să achiziţioneze bonduri guvernamentale franceze, anunţă CNBC. Franţa este a treia mare economie a europei după Germania şi Marea Britanie motiv pentru care o criză de proporţii ar avea un impact aproape dezastruos faţă de care problemele Greciei, Irlandei sau Portugaliei, care au evitat pe ultima sută o criză majoră, ar fi o simplă glumă. Noul program BCE de achiziţionare a obligaţiunilor guvernamentale ar urma să devină operaţional pentru statele puternic îndatorate din zona euro, cum ar fi Italia şi Spania. Dar 'presiunile vor creşte şi asupra bondurilor guvernamentale franceze', a avertizat Stark într-un interviu acordat publicaţiei germane 'Handelsblatt'. Franţa, a a intrat din nou recesiune, a treia de la criza financiară din 2008-2009, după un declin al Produsului Intern Brut de 0,2% în primul trimestru din 2013, similar cu cel înregistrat în ultimele trei luni din 2012, conform datelor finale publicate recent de Institutul de Statistică (Insee). Pe de altă parte, modelul economic francez, bazat pe sprijin de la stat, presupune cheltuieli sociale imense, cele mai mari din Europa. Statul alocă 33% din Produsul Intern Brut cheltuielilor sociale, relatează Reuters. Un studiu publicat de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD) arată că, urmare a crizei şi a creşterii alocaţiilor de şomaj şi a altor prestaţii, cheltuielile sociale reale au crescut în medie cu 10% în ţările membre din 2007/2008. Doar două ţări au evoluat contra tendinţei, Grecia şi Ungaria, înregistrând scăderi de 14 şi respectiv 13%.
Ministerul Economiei vrea să obţină, în luna noiembrie, 600 de milioane de euro din vânzarea pe bursă a 15% din acţiunile societăţii Romgaz Mediaş, arată surse de presă. Şeful Direcţiei de privatizare din Departamentul Energie al Ministerului Economiei, Gabriel Dumitraşcu, a menţionat: "În noiembrie suntem hotărâţi să lansăm listarea Romgaz. Lucrurile sunt ceva mai simple, pentru că pe piaţa de capital este percepută ca un foarte bun plasament. Suma de 600 milioane de euro pentru 15% este puţin cam mare pentru posibilităţile pieţei de capital, de aceea analizăm o listare duală, la BVB şi alternativă fie la Londra, fie la Varşovia". Romgaz a anunţat, săptămâna trecută, că a finalizat o investiţie la Cojocna, judeţul Cluj, unde va fi pus în producţie un grup de sonde pentru a valorifica gazele naturale prin alimentarea a două grupuri electrice cu puteri de 1,4 MW.
Grupul Rompetrol, prin subsidiara sa din Franţa şi Spania, Dyneff, a deschis recent două noi benzinării (Rompetrol şi Dyneff) şi a finalizat dezvoltarea în parteneriat cu grupul Total a unui terminal petrolier în Port la Nouvelle (Marea Mediterană), investiţiile totale ridicându-se la peste 50 milioane dolari, se arată într-un comunicat trimis redacţiei. Cătălin Dumitru, director general Dyneff Franţa şi Spania, a declarat: "Parte a Grupului Rompetrol din 2006, Dyneff continuă tradiţia antreprenorială a companiei de a crea şi oferi clienţilor servicii şi produse inovatoare, de a fi printre principalii actori în segmentul de distribuţie carburanţi în regiunea de sud a Franţei şi un partener strategic pentru reţelele de hypermarketuri. Compania asigură prin activele sale din Franţa şi Spania cadrul necesar dezvoltării KazMunayGas (unicul acţionar al Grupului Rompetrol) în Europa de Vest, susţinând astfel obiectivul KMG de a fi până în 2020 între primele 30 de companii petroliere din lume". "Noile staţii de distribuţie reprezintă două concepte diferite, staţia premium Rompetrol, care face parte din reţeaua de benzinării situate pe autostrăzi şi cea sub brand Dyneff specifică zonelor urbane", se mai arată în comunicat. În ceea ce priveşte terminalul petrolier din Port la Nouvelle (Marea Mediterană), structura tehnică a acestuia permite importul, stocarea şi comercializarea tuturor tipurilor de carburanţi şi componente bio. Lucrările au vizat modernizarea şi extinderea facilităţilor existente deţinute de cele două companii. Conform comunicatului, această colaborare este bazată pe experienţa şi competenţele celor două companii în vederea creşterii volumelor vândute, menţinând în acelaşi timp eficienţa costurilor operaţionale şi logistice. Valoarea totală a investiţiei realizată până acum este de aproximativ 41 milioane dolari, proiectul urmând a fi extins în următorii ani.
Ambasadorul Olandei la Sofia, Karel van Kesteren, a declarat televiziunii BTV că Bulgaria nu va adera în viitorul apropiat la spațiul de Liberă Circulație, din cauza unei lipse de încredere față de vecinii noștri de la sud de Dunăre, răspândită la nivel european. ”Ține de încredere. Când vrei să-i lași cheile vecinului tău, trebuie să ai încredere în el”, a declarat diplomatul, citat de Standart News. Protestele antiguvernamentale de la Sofia nu sunt nicidecum un avantaj pentru Bulgaria în parcursul său european, a arătat olandezul. ”Bulgaria va intra în Schengen, dar nu curând”, a mai spus van Kesteren. Ambasadorul a sfătuit partidele bulgare să se unească dacă vor să schimbe conducerea și s-o facă într-o manieră de bun augur. El a precizat că subiectul Schengen nu se află oricum pe agenda oficialilor de la Bruxelles. Bulgaria nu poate pierde fondurile europene din cauza convulsiilor politice interne. ”Fondurile Uniunii Europene depind de anumite criterii și dacă le îndeplinești, acestea nu pot fi nerespectate din rațiuni politice”, a spus ambasadorul. Olanda a fost una dintre țările care s-au opus, înaintea consiliului JAI de la începutul acestui an, intrării României și Bulgariei în Schengen.
Iniţiativa premierului de a cere aprobarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării
în privinţa CFR Marfă, în urmă cu două zile, a creat posibilitatea pentru
câştigătorul licitaţiei de a îşi recupera garanţia în cazul în care CSAT
respinge privatizarea, scriu analiştii ING Bank România.”Ieri, premierul a
prezentat şi un plan de rezervă pentru cazul în care CSAT respinge propunerea –
compania va avea manageri privaţi, o strategie a cărei încercare de
implemenetare de către autorităţile române a avut aceleaşi rezultate slabe
precum unele încercări de privatizare. O astfel de succesiune de decizii
sugerează că planurile privatizării CFR Marfă s-au schimbat probabil", mai scriu
specialiştii ING. Aceştia reamintesc că privatizarea CFR Marfă a fost o condiţie
pusă de FMI pentru ca fostul acord să se finalizeze cu succes, şi o nouă
înţelegere să fie parafată. În condiţiileunui elec al privatizării, "îşi va
menţine oare FMI atitudinea indulgentă faţă de România în cadrul negocierilor
unui nou acord?", se întreabă cei de la ING. În opinia lor, "întrucât FMI nu
este dispusă să renunţe la eticheta de elev model a României", va accepta cel
mai probabil încheierea unui nou acord. În schimb,
credibiltatea parteneriatului cu FMI, care ar trebui să de pieţelor încredere în
România, ar putea scădea. "O asemenea lipsă de reacţie credem că va scădea
credibilitatea acestui parteneriat şi va diminua astfel şi impactul asupra
pieţelor", conchid ei.