Statele puternic afectate de criza din Uniunea Europeana au nevoie de un nou Plan Marshall, care sa le ajute sa revina pe crestere economica, a declarat marti Peer Steinbruck, contracandidatul actualului cancelar Angela Merkel pentru postul de sef al guvernului german, potrivit cotidianului britanic The Guardian, citat de Mediafax. Un astfel de pachet financiar ar sprijini tarile afectate de masurile de austeritate adoptate de la declansarea crizei, a spus Steinbruck, care a fost desemnat de Partidul Social Democrat sa conduca guvernul daca formatiunea castiga alegerile parlamentare din toamna.  Programul economic ar putea fi finantat partial prin noi taxe pe tranzactii financiare, a declarat Steinbruck intr-un discurs la Universitatea Libera din Berlin.

Insistenta actualului guvern german pentru austeritatea bugetara in Europa cauzeaza stagnare economica, a avertizat politicianul german.

Tarile precum Grecia si Portugalia au nevoie de un plan de amploare, similar celui prin care Germania a fost reconstruita dupa Al Doilea razboi Mondial, pentru a evita o "spirala diabolica", a spus el.

Partidul Social Democrat se afla in urma formatiunii cancelarului Merkel in sondajele din Germania, cu trei luni inaintea alegerilor programate pentru 22 septembrie. Planul Marshall a fost lansat si finantat de Statele Unite dupa incheiarea celui de-Al Doilea Razboi Mondial pentru a ajuta la reconstruirea economiilor statelor europene.

Sute de mii de oameni încearcă să-şi recupereze în justiţie banii daţi pe participaţiuni la bănci care nu mai au lichidităţi din cauza crizei financiare.

Situaţia ar putea bloca activitatea tribunalelor - avertizează preşedintele instanţei Audienţa Naţională, care cercetează şi cazul marii bănci spaniole Bankia, salvată de stat de la faliment.

Zeci de mii de clienţi ai Băncii Bankia au crezut că investesc economiile de o viaţă într-un depozit rentabil. Israel Alvarez, fost şef de sucursală bancară, astăzi avocat al afectaţilor, spune că deşi posibilităţile de recuperare a banilor sunt mici, deoarece fondul de garantare a depozitelor este gol, justiţia ar putea să-şi facă datoria, scrie RADOR.

"Chiar şi guvernul ar trebui să fie interesat să fie cunoscuţi aceşti responsabili şi condamnaţi, pentru a demonstra că statul de drept îşi face datoria. Sunt bancherii care au vândut aceste participaţiuni. Cred că Spania este un caz unic, nu cred că există nici în Portugalia sau în Grecia, este o neruşinare absolută şi este normal să nu fie înţeleasă în exterior. Întrebarea este: cum aţi putut să faceţi aşa ceva bătrânilor voştri? Cum aţi putut să vindeţi falimentul sistemului vostru financiar oamenilor în vârstă?", a spus Israel Alvarez.

Sectorul bancar are influenta cea mai mare in scaderea, in 2013, a incasarilor la bugetul de stat din impozitul pe profit, a declarat ministrul Finantelor Publice, Daniel Chitoiu, intr-un interviu acordat Agerpres.
"Nu avem inca datele finale la cinci luni, dar se mentine scaderea la incasarile din impozitul pe profit. Influenta cea mai mare la neincasarea impozitului pe profit o are sectorul bancar, in sensul ca impozitul pe profit platit de sectorul bancar este foarte redus, pentru ca sistemul bancar a beneficiat de anumite prevederi legislative astfel incat sa isi introduca pe costuri creditele neperformante. Aceasta a avut un efect puternic in profiturile lor si in impozitul pe care l-au platit", a afirmat Daniel Chitoiu.
Ministrul a apreciat ca profiturile bancilor s-au redus pentru ca acestea s-au limitat in ultimii ani de zile sa nu mai finanteze economia, ci sa astepte si sa cumpere titluri de stat si sa nu aiba niciun risc. "Bineinteles ca profiturile obtinute sunt foarte mici din diferenta de dobanda, mai bine ar cauta solutii sa finanteze economia, sa castige mai mult si atunci si profiturile lor vor fi mai mari si impozitele platite la stat la fel, mai mari", a mai spus ministrul Finantelor. Conform datelor Ministerului Finantelor pe primele patru luni din 2013, incasarile din impozitul pe profit reprezinta 7,7% din veniturile totale ale bugetului de stat si s-ai cifrat la 5,008 miliarde lei, in scadere cu 179,3 milioane lei (minus 3,5%) fata de aceeasi perioada a anului trecut.

Bilbiielile Guvernului ...Voinea trebuie demis

Guvernul a limitat salariile directorilor din companii de stat la un nivel reprezentând de 6 ori salariul mediu brut în ramura respectivă, transmite Mediafax.
Decizia a fost luată printr-o ordonanţă de urgenţă aprobată în şedinţa de miercuri a Guvernului. Ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, a afirmat că procesul de managament privat nu este afectat, deoarece pe lângă remuneraţia fixă, care nu poate depăşi de şase ori salariul mediu brut pe ramură, va exista şi o remuneraţie variabilă, în funcţie de atingerea unor indicatori de performanţă.
"Aceasta este remuneraţia fixă, separat avem o remuneraţie variabilă care poate fi stabilită în funcţie de recomndările consultanţilor şi care va depinde de atingerea unor indicatori de performanţă. Deci, procesul de managament privat nu este afectat, pentru că pe lângă remuneraţia fixă, care nu poate depăşi de şase ori salariul mediu brut pe ramură, va exista şi o remuneraţie variabilă, dar numai în funcţie de atingerea unor indicatori de performanţă. Companiile de stat au fost exceptate de la legea salarizării unitare şi în continuare creau situaţii anormale, discrepanţe foarte mari salariale, venituri salariale foarte mari ale unor conducători de companii de stat, eventual chiar cu pierderi", a spus Voinea.
Premierul Victor Ponta a precizat anterior că proiectul conţine prevederi "inspirate" din legislaţia Poloniei şi agreate de Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană.

 

Un document trimis comisieie de buget - finante a PE - Documentul detaliaza si argumenteaza faptul ca, datorita erorilor si scaparilor care s-au strecurat in legea bugetului de stat, deficitul bugetar al Romaniei si implicit al Uniunii Europene este afectat cu suma de 1(unu) Miliard de Euro in decursul acestui an (2013) si cu suma de 3(trei) Miliarde de Euro pina in 2020, in sensul ca, sumele mentionate trebuie inscrise la capitolul "deficit" si raportate ca atare in conformitate cu Tratatul Fiscal European, la care Romania este cosemnatara.

In monitorul oficial de miercuri a fost publicata Legea de aprobare a OG nr. 8/2013 pentru modificarea Codului fiscal, care cuprinde modificari importante textului normativ initial. Actul normativ aproba cu modificari substantiale OG nr. 8/2013 privind modificarea Codului fiscal. Modifica practic schimbarile anterioare. De pilda, se abroga prevederea de la art. 21 alin. (3) lit. b) din Codul fiscal ce stabilea ca diurna pentru deplasarea salariatilor este cheltuiala deductibila pentru platitorii de impozit pe profit, cand nivelul acesteia nu depaseste 2,5 ori nivelul pentru institutiile publice. "Daca efectul abrogarii este considerarea cheltuielii cu diurna ca suma deductibila integral, avand in vedere ca valoarea diurnei ce depaseste nivelul de 2,5 ori nivelul pentru institutiile publice este cheltuiala de natura salariala, forma adoptata de legiuitor nu prea este reusita", explica Adrian Benta, consultant fiscal.