Germania: Coalitia condusa de Angela Merkel nu ar mai obtine majoritatea la viitoarele alegeri

Nici actuala coalitie guvernamentala de la Berlin, condusa de cancelarul Angela Merkel, si nici o posibila alianta intre Partidul Social-Democrat (SPD) si Verzi nu ar obtine majoritatea la alegerile parlamentare din luna septembrie, releva datele unui sondaj publicat vineri si preluat de agentia EFE, citata de Agerpres.
Astfel, Uniunea Crestin-Democrata (CDU) impreuna cu Uniunea Crestin-Sociala (CSU) bavareza ar obtine, potrivit acestui sondaj, 41% din voturi. Un asemenea rezultat ar permite CDU/CSU sa formeze cel mai mare grup parlamentar, insa numarul de locuri din parlament ar fi insuficient pentru formarea unei coalitii guvernamentale, intrucat Partidul Liberal, celalalt partener al actualei coalitii, ar ramane in afara forului legislativ, fiind este cotat cu numai 4% din intentiile de vot, sub pragul electoral.
In acelasi sondaj, SPD a obtinut 29% din intentiile de vot, iar Verzii, potentialul aliat al acestei formatiuni, 13%.
Pentru Partidul de Stanga si-au manifestat optiunea 6% din cei intervievati, astfel ca acesta formatiune ar putea depasi pragul electoral si forma o viitoare coalitie cu SPD si Verzii. Totusi, o alianta cu Partidul de Stanga a fost pana in prezent respinsa de social-democrati si de ecologisti.

O TARA EUROPEANA CA SI ROMANIA:12 membri ai Parlamentul din Bulgaria au fost agenţi ai securităţii bulgare, informează Novonite.com.
Dezvăluirea este făcută de site-ul Desebg.com, dedicat dosarelor secrete ale fostei securităţi din Bulgaria, arătând că cele patru partide politice care au depăşit pragul de 4% din voturi, şi au obţinut locuri în proaspătul Parlament, au fost spioni cumunişti.
Conform Desebg.com, Partidul Social Bulgar şi Mişcarea pentru Drepturi şi Libertăţi a etnicilor vor avea fiecare câte patru parlamentari ce au avut legături directe cu serviciile secrete comuniste, iar GERB, partidul de dreapta care a câştigat alegerile electorale de săptămâna trecută, va avea trei parlamentari.
Parlamentul bulgar este unicameral şi are un total de 240 de locuri.

O ALTFEL DE TARA EUROPEANA : Miniştrii guvernului britanic nu au reuşit să prezinte măsuri privind scăderea cheltuielilor publice cu 11,5 miliarde lire sterline, solicitate de ministrul finanţelor George Osborne, opţiunile prezentate de ministere totalizând reduceri de numai 2,5 miliarde de lire, potrivit Financial Times, citat de Mediafax. Unii miniştri nu au prezentat nicio măsură de reducere a cheltuielilor pe "lista de minus 10%" cerută de Osborne, care ar fi trebuit prezentată în luna aprilie.
Printre miniştrii consideraţi reticenţi se numără doi conservatori, Philip Hammond de la Apărare şi Owen Paterson, la Mediu, precum şi liberal-democratul Vince Cable, ministrul pentru mediul de afaceri. Osborne se pregăteşte pentru două săptămâni de negocieri dure, însă speră să-şi atingă obiectivul de reducere a cheltuielilor administraţiei cu 11,5 miliarde lire sterline într-un an electoral.  Surse din Trezorerie declară că procesul va fi dur, însă insistă că progresele reuşite până acum de ministere demonstrează că Executivul este pe drumul cel bun.Mai multe surse afirmă că efectul net al măsurilor propuse până în prezent de miniştri ar fi reducerea cu 2,5 miliarde lire a cheltuielilor publice, cu 9 miliarde de lire mai puţin faţă de economiile solicitate de la Finanţe.  Reprezentanţii Trezoreriei au refuzat să confirme cifrele. Surse ministeriale notează că Trezoreria poate refuza cu uşurinţă alocările pentru proiecte de investiţii publice, astfel că deficitul este cu mult mai restrâns decât sugerează estimarea netă.
În spatele uşilor închise se duce, însă, o luptă politică.
Hammond, unul dintre liderii conservatorilor, se afişează drept un promotor neclintit al cheltuielilor pentru apărare. Asemenea lui Paterson, Hammond consideră că Osborne ar trebui să caute reduceri în alte domenii, precum sănătatea sau transferurile sociale.
El consideră că "tăierile" ar afecta "capabilitatea" forţelor armate, deşi ministerul Apărării trebuie să scadă cheltuielile cu numai 5%, iar bugetul destinat echipamentului este protejat.
Aripa democrat-liberală din coaliţia de guvernare afirmă că bugetul transferurilor sociale este de neatins atât timp cât conservatorii nu sunt de acord cu reducerea bonificaţiilor şi subvenţiilor plătite pensionarilor cu o situaţie financiară solidă, inclusiv subvenţii pentru încălzire pe timp de iarnă. Bugetul pentru anul fiscal 2015-2016 reprezintă cel mai dur test de coeziune pentru coaliţia de guvernare din Marea Britanie, în contextul alegerilor generale din mai 2015.

Sursa : Ziarul Bursa - Miniştrii de finanţe din ţările membre ale Uniunii Europene (UE) ar putea conveni cu privire la negocierea acordurilor fiscale privind secretul bancar cu Elveţia şi Liech­tenstein fără să fie nevoie să termine actualizarea acordului privind impozitarea economiilor la nivelul blocului european, a declarat Luc Frieden, ministrul de finanţe din Luxemburg. "Mult întârziatul pact cu privire la impozitare are încă nevoie de multă muncă", a precizat domnia sa. Oficialul adaugă faptul că este posibil ca negocierea să continue, având în vedere că se poartă discuţii cu Andorra, San Marino şi Monaco. "În ceea ce priveşte acordul prezent, preconizez că şi Luxemburg şi Austria vor accepta", afirmă Luc Frieden.  Austria şi Luxemburg au blocat cele două acorduri fiscale, din cauza reticenţei de a pierde teren în problema schimbului automat de informaţii fiscale sau alte probleme privind secretele bancare. Ambele state au fost de acord să accepte schimbul de informaţii, impulsionând negocierile fiscale ale UE. Pentru Luxemburg, această decizie ar reprezenta un prim pas de îndepărtare de tradiţia secretului bancar, care l-a ajutat să se impună ca unul dintre principalele centre financiare mondiale. Dacă Luxemburg ar implementa aceste măsuri, va deveni posibilă realizarea schimbului automat de informaţii despre cetăţenii UE care deţin conturi în această ţară, în vederea combaterii evaziunii fiscale.  Frieden a spus că ţara sa ar putea susţine unele progrese cu privire la acordul privind impozitarea economiilor, chiar dacă nu îl poate finaliza. În schimb, ministrul de finanţe aus­triac, Maria Fekter, nu a făcut nicio declaraţie pe acest subiect, în cadrul vizitei sale la Bruxelles cu ocazia unei reuniuni a miniştrilor de finanţe din zona euro.  Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Emer Traynor, a declarat că problemele fiscale par a fi aproape de soluţionare. "Am văzut că, în ultimele săptămâni, Austria a trecut de la o poziţie intransigentă destul de puternică, la o poziţie de deschidere şi angajamente constructive", a spus Traynor. Ministrul de finanţe francez, Pierre Moscovici, se aşteaptă, de asemenea, la ajungerea la un acord: "Ceea ce am aştepta este ca toată lumea să fie de acord cu faptul că putem adopta principiul cuprins în directiva privind economiile. Totul se mişcă."  Germania, Franţa, Marea Britanie, Italia şi Spania au convenit să dezvolte un sistem de schimb de informaţii prin care să identifice mai uşor persoanele sau companiile care evită plata taxelor prin mutarea banilor în străinătate. Cele cinci guverne au transmis Comisiei Europene că speră ca sistemul să devină un şablon pentru o iniţiativă similară la nivelul UE, apoi la nivel global.  Franţa a condus solicitarea Europei de a adopta un cadru anti-evaziune fiscală similară FATCA (Foreign Account Tax Compliance Act US). Grupul care cuprinde şapte naţiuni, inclusiv Statele Unite, a promis, de asemenea, că va continua eforturile de combatere a fraudei fis­cale în timpul discuţiilor de săptămâ­na trecută. 

Uniunea Europeană este departe de a asigura o omogenitate economică şi socială în acest moment şi este posibil să apară ameninţarea unor plecări „în masă“ ale specialiştilor din ţările unde câştigurile sunt mai mici, fenomen care se conturează în cazul României în domeniul medical, potrivit lui Bogdan Olteanu, viceguvernator al BNR.   „Când ai o Uniune care presupune şi libertatea de mişcare şi libertatea de căutare a locurilor de muncă, ea presupune, de obicei, o anumită omogenitate socială şi economică. Uniunea Europeană este în acest moment departe de a asigura o omogenitate socială şi economică. Reprezintă un deziderat şi nu o stare de fapt. Dacă nu ne apropiem rapid de omogenitate, având această libertate a forţei de muncă, pentru ţările unde se plăteşte mult mai puţin va apărea o ameninţare. A şi apărut în domeniul medicilor, este posibil să apară şi în alte domenii, ameninţarea unei plecări în masă“, a declarat Olteanu la conferinţa „România în tabloul de bord al UE“. Este pentru prima dată când un oficial din BNR critică proiectul Uniunii Europene, prin prisma gradului de omogenitate economică şi a riscului plecării în masă a specialiştilor din anumite domenii.  În România aproximativ 40.000 de medici au drept de liberă practică, numărul acestora scăzând an de an. Datele Colegiului Medicilor citate de Consiliul Investitorilor Români arată că peste 14.000 de medici au plecat din ţară din 2007 până în prezent, iar anul trecut numărul acestora s-a ridicat la peste 2.400. Studii derulate de FIC şi CMR realizate în 2011 şi 2012 arată că 64% din studenţii uneia dintre cele mai mari universităţi de medicină din România, respectiv 60% din medici intenţio­nează să plece în străinătate.

George Soros consideră că Italia nu mai este 'stăpână pe propriul ei destin', apreciind că viitorul economic al acestei ţări depinde de deciziile administraţiei Uniunii Europene, după cum citează publicaţia La Stampa dupa o declaraţie făcută de el cu prilejul primirii premiului internaţional Tiziano Terzani la Udine.

În acest context, ziarul aminteşte că Soros pledează de mai mult timp pentru introducerea unor eurobligaţiuni universale şi pentru o integrare fiscală mai profundă a zonei euro. El continuă să facă lobby acestor deziderate în ciuda scepticismului afişate de autorităţile germane în această privinţă. Reducerea ratelor dobânzilor la obligaţiunile de stat în Italia va fi un fenomen temporar, consideră George Soros, apreciind că pe viitor preţul de finanţare pe pieţele de credit pentru Italia va începe să crească din nou. 'În opinia mea, calmul care s-a instalat /pe piaţa obligaţiunilor din Italia/ în ultimele luni nu va dura mult timp. Europa este încă într-o situaţie foarte periculoasă, departe de un echilibru', a afirmat el, estimând că 'viitorul economic al Italiei nu mai depinde numai de acţiunile guvernului său'.

Comisia Europeană a aprobat luni noile norme ce reglementează activitatea agenţiilor de rating, prin care se încearcă creşterea transparenţei şi reducerea riscului apariţiei unor conflicte de interese, relatează agenţia de presă EFE, citată de AGERPRES.

Evaluărilor celor mai influente agenţii de rating, Moody's, Standard & Poor's şi Fitch, toate americane, au pus numeroase probleme unor ţări din zona euro în timpul crizei, scăzând credibilitatea acestor state şi împiedicând astfel finanţarea lor cu dobânzi rezonabile pe pieţele financiare internaţionale. Noile norme nu prevăd crearea unei entităţi europene, dar instituie un regim de rotaţie între agenţii. Astfel, emitenţii produselor financiare structurate care plătesc agenţiile de rating pentru evaluarea acestor produse vor fi obligaţi să schimbe agenţia de rating la fiecare patru ani.  Având în vedere complexitatea instrumentelor financiare structurate şi rolul acestora în criza financiară, noua reglementare obligă emitenţii acestora să ceară evaluarea lor de cel puţin două agenţii de rating.  Pentru combaterea riscului conflictelor de interese, agenţiile de rating vor fi obligate să anunţe public dacă vreuna dintre entităţile pe care le evaluează deţine peste 5% din capitalul respectivei agenţii de rating sau din drepturile de vot în cadrul acesteia. De asemenea, societăţile emiţătoare de produse financiare nu vor avea dreptul să deţină peste 5% din capitalul sau din drepturile de vot în mai mult de o singură agenţie de rating.

În plus, investitorii vor putea să ceară agenţiilor de rating despăgubiri dacă suferă o pierdere ca urmare a acţiunii acesteia.

Cât priveşte calificativele asupra datoriilor suverane, agenţiile de evaluare financiară vor fi obligate să le revizuiască la fiecare 6 luni, în loc de 12 luni cum se procedează în present.