Modelul economic si social european "nu este sustenabil", a declarat premierul conservator al Ungariei, Viktor Orban, intr-un interviu publicat marti si in care apara politica neconventionala a guvernului pe care il conduce, scrie AFP.

"Modelul economic si actual nu este sustenabil. La noi, in Ungaria, acest model nu a functionat in realitate niciodata. Criza ne-a afectat cand eram in curs de introducere a modelului occidental al statului providential", a explicat acesta, intr-un interviu acordat cotidianului austrian Kurier.

"De asta trebuie sa ne gasim propriile noastre raspunsuri", a adaugat el.  Politica economica "neortodoxa" a guvernului de la Budapesta a atras in mai multe randuri critici din partea institutiilor internationale, care o considera mult prea axata pe masuri punctuale. Guvernul a introdus o multitudine de noi taxe, in special in ce priveste activitatea grupurilor externe, si a nationalizat fortat fondurile private de pensii. In opinia lui Orban, Ungaria este in curs de construire a unui "model de succes". El a dat drept exemplu rata inflatiei, care a atins in martie cel mai redus nivel din 1974 (2,2%).  Acest recul este insa legat de scaderea cu 10% a preturilor la gaze si electricitate, impusa de guvern si al carei cost trebuie suportat de distribuitori.

"Avem totusi o problema, este cresterea economica", a recunoscut acesta.  Tara a incheiat anul 2012 in recesiune (-1,7%) si va inregistra in acest an, in cel mai bun caz, o stagnare a economiei.

Ungaria este criticata de Comisia Europeana pentru recenta modificare a Constitutiei, care a ingradit in special prerogativele Curtii Constitutionale legate examinarea pe fond a legilor.

Criticii ii reproseaza lui Viktor Orban si partidului sau, FIDESZ, ca se foloseste de majoritatea de doua treimi pe care o detine in parlament pentru a modifica dupa bunul plac Constitutia, astfel incat sa-si intareasca controlul asupra statului.

"Am castigat o majoritate de doua treimi in alegeri libere. Aceasta posibilitate este deschisa tuturor", a raspuns Orban. Urmatoarele alegeri legislative vor avea loc in 2014. "Dar daca ei (opozitia) nu sunt in masura" sa obtina o asemenea majoritate, "atunci nu vor putea modifica fundamentele regimului pus in practica de noua constitutie", a adaugat acesta.

Guvernatorul German al Greciei  - Horst Reichenbach si "delegaţia troicii" au încheiat un acord cu autorităţile grecesti în legătură cu politicile economice şi financiare necesare pentru continuarea programului de bail-out, se arată într-un comunicat comun al Comisiei Europene, Băncii Centrale Europene (BCE) şi Fondului Monetar Internaţional (FMI), relatează Bloomberg.

Autorităţile elene au negociat în ultima lună cu creditorii internaţionali măsurile necesare îndeplinirii obiectivelor de care depinde primirea următoarelor tranşe de ajutor.

Potrivit comunicatului, statele din zona euro ar putea aproba în curând furnizarea Greciei a unei noi tranşe de 2,8 miliarde de euro.

Ministrul de Finanţe, Iannis Stournaras, a declarat luni că acordul include concedierea a "mai multor mii" de angajaţi din sectorul public, astfel încât să poată fi angajaţi tineri mai bine pregătiţi.

El a arătat că 200.000 de persoane au părăsit deja sectorul de stat în perioada 2009-2012.

Premierul Antonis Samaras a declarat luni că guvernul a convenit concedierea a 15.000 de angajaţi din sectorul de stat până la sfârşitul lui 2014, iar dintre aceştia 4.000 vor fi înlocuiţi cu oameni mai tineri.

Poul Thomsen, negociatorul şef al FMI pentru programul cu Grecia, s-a arătat încântat de faptul că acordul prevede angajarea tinerilor. La peste trei ani de la declanşarea crizei datoriilor în Grecia, ţara rămâne dependentă de împrumuturile din zona euro şi FMI, pentru plata pensiilor şi salariilor. Pentru a primi ajutorul de 240 de miliarde de euro, Grecia trebuie să respecte ţintele economice, inclusiv reducerea personalului de stat.

Perspectivele economice sunt în mare parte neschimbate faţă de evaluarea prevedentă, iar redresarea ar putea începe anul viitor, după şase ani de recesiune, potrivit comunicatului.

Piraeus Bank Grecia a vândut astăzi subsidiara ATE Bank din ţara noastră unor investitori români, pentru aproximativ 10 milioane de euro, conform surselor de presă.

Ioan Niculae, patronul InterAgro, este unul dintre investitorii români care va avea acţiuni la noua bancă cu capital autohton, a declarat acesta..... Falimentul unei bănci din zona euro va genera, din 2015, pierderi atât acţionarilor, deţinătorilor de obligaţiuni, cât şi deponenţilor care au conturi de peste 100.000 de euro la instituţiile respective, potrivit concluziilor reuniunii informale a miniştrilor de finanţe din Uniunea Europeană (Ecofin), desfăşurată sâmbătă la Dublin - Irlanda.
O astfel de măsură privind impunerea pierderilor ar putea intra în vigoare după crearea uniunii bancare europene, respectiv după ce autorităţile de reglementare din UE obţin puteri în acest sens prin adoptarea procedurilor de rezoluţie bancară. Conform Ecofin, cadrul legislativ în materie ar trebui să intre în vigoare în 2015, cu trei ani mai devreme decât era prevăzut iniţial.
Dicuţiile privind uniunea bancară au dominat reuniunea Ecofin de săptămâna trecută, acestea fiind orientate pe înfiinţarea schemei de salvare a băncilor. Europa nu mai vrea ca salvarea instituţiilor de credit să fie făcută cu banii contribuabililor, povara urmând să treacă la investitorii privaţi - acţionari, deţinători de obligaţiuni şi deponenţi cu conturi mari. Într-o astfel de situaţie, fondurile UE ar fi folosite în ultimă instanţă pentru o bancă în colaps.
Conform Irish Examiner, Michel Barnier, comisarul european pentru piaţă internă, va propune stabilirea unei ierarhii în privinţa celor care vor participa la salvarea băncilor: mai întâi acţionarii, apoi deţinătorii de obligaţiuni negarantate, cei de obligaţiuni garantate, deponenţii cu peste 100.000 de euro, iar în ultimă instanţă se va apela la banii din fondul de salvare al UE.  

În pofida pieţelor financiare solide şi a revenirii încrederii în rândul companilor şi consumatorilor pe pieţele emergente, indicatorii de ansamblu ai creşterii economice abia s-au mişcat faţă de mijlocul anului 2011. În ultimii aproape doi ani, încercările de revigorare a activităţii economice au fost oprite repetat de date macroeconomice slabe şi criza din zona euro.  "Indicatorii arată că economia globlă este incapabilă de creştere accelerată şi se confruntă cu riscul unei opriri bruşte. Singurul lucru bun care poate fi spus despre activitatea economică slabă este că a atins nivelul minim în unele economii cheie", a declarat Eswar Prasad, cercetător la Brookings Institution.  Dovezile privind menţinerea presiunilor la nivelul economiei globale va determina o atmosferaă mai pesimistă la reuniunea de săptămâna următoare a FMI şi Băncii Mondiale. Directorul executiv al FMI, Christine Lagarde, a avertizat deja despre noile riscuri ale unei economii mondiale cu trei viteze, în care unele ţări au o evoluţie bună, altele îşi revin, iar altele au încă probleme.  Indicii folosiţi de FT şi Brookings Institution combină date despre activitatea economică, variabile financiare şi indicatori ai încrederii dintr-un număr mare de ţări.  Faţă de evoluţia din mjoritatea statelor dezvoltate economic, SUA ies în evidenţă pozitiv, notează FT, însă chiar şi în cea mai mare economie a lumii indicatorii privind activitatea şi încrederea rămân la niveluri mult reduse faţă de normal.  Încetinirea multor economii emergente, înregistrată anul trecut, pare că va continua, în contextul climatului extern dificil şi a posibilităţilor limitate de a susţine activitatea economică, a spus Prasad. Datele pentru China rămân solide şi indică o stabilizare a avansului economic.  În alte economii emergente, precum Argentina şi Brazilia în America Latină, persistă semnele unei alunecări către stagnare. La periferia zonei euro, indicatorii activităţii economice din Irlanda, Portugalia, Italia şi Spania vor rămâne sub mediile istorice, în pofida unei îmbunătăţiri uşoare în ultimele luni.

Germania respinge orice discuţii despre plata de reparaţii Greciei pentru distrugerile cauzate în Al Doilea Război Mondial, a declarat ministrul german de Finanţe, Wolfgang Schaeuble, la câteva zile după ce în presa elenă au apărut informaţii despre un raport "secret" întocmit de statul elen...  dupa principiul secret, secret, .... dar sa stim si noi...
"Chestiunea a fost încheiată cu mult timp în urmă. Plata unor reparaţii iese din discuţie. Consider că astfel de declaraţii sunt iresponsabile. În loc să amăgească oamenii în Grecia ar fi mai bine să le arate calea reformelor", a declarat Schaeuble, potrivit presei germane, preluate de cotidianul elen Kathimerini şi Mediafax.
O comisie de experţi a Ministerului de Finanţe de la Atena a întocmit un raport secret în care reparaţiile datorate de Germania erau estimate la 162 miliarde de euro. Informaţii din raport au apărut duminică în cotidianul elen To Vima.
Potrivit raportului Germania ar trebui să plătească Greciei 108 miliarde de euro pentru distrugeri cauzate infrastructurii şi 54 de miliarde de euro pentru împrumuturi luate cu forţa de regimul nazist de la Berlin de la banca centrală a Greciei în perioada celui de-Al Doilea Război Mondial.
Suma de 162 de miliarde de euro a fost înaintată şi la începutul anului de oficiali eleni din comisia constituită special de Ministerul de Finanţe de la Atena. Germania a respins, de asemenea, în trecut orice discuţie despre plata de despăgubiri.

Statul va trebui să utilizeze toate pasivele pentru recapitalizarea unei bănci în procedura de bail-in, excepţie făcând depozitele garantate (sub 100.000 euro), economiile şi activele clienţilor protejaţi de legea falimentului sau de dreptul civil şi datoriile către angajaţi, furnizori şi stat, relatează sursele de presă.
Procedura de bail-in (salvare cu resurse proprii) aplicată în Cipru, la Bank of Cyprus, este inclusă într-un proiect de directivă privind rezoluţia bancară, pregătit de Comisia Europeană încă din vara anului trecut, căruia i-au fost aduse mai multe amendamente în ultimele săptămâni, după soluţionarea crizei din Cipru printr-un acord care presupune restructurarea sectorului bancar.
Legislaţia europeană va stabili că în operaţiunile de bail-in nu vor mai putea fi exceptate depozitele constituite de alte bănci la instituţiile de credit intrate în procedură de rezoluţie, cu excepţia cazurilor în care utilizarea unei părţi a tuturor acelor sume ar pune în pericol stabilitatea financiară.
Autorităţile de rezoluţie vor mai putea alege să nu utilizeze o parte a depozitelor mai mari de 100.000 de euro constituite de populaţie, IMM sau companii, doar dacă prin măsurile adoptate vor putea acoperi toate pierderile potenţiale.
Proiectul va fi discutat în următoarele zile de miniştrii Finanţelor din UE.