luni, 25 martie 2013

Muncitorii români şi bulgari care se duc în Marea Britanie ar putea fi obligaţi să plătească, alături de alţi cetăţăţeni străini din Regat, o „garanţie” de aproximativ 1.000 de lire, ce le va fi returnată numai în momentul în care se vor întoarce în ţara natală, relatează The Telegraph.
Anunţul făcut de vice-premierul Nick Clegg este însă în contradicţie cu declaraţiile făcute de David Lidington, ministrul britanic pentru Europa, în timpul vizitei sale recente la Bucureşti. Lidington a încercat atunci să pună capăt tuturor speculaţiilor, precizând, la solicitarea gândul, că impunerea plăţii respective ar contraveni actualei legislaţii europene.
“Vreau să conlucrăm pentru a clarifica orice neînţelegere privind abordarea britanică a libertăţii de mişcare de pe piaţa europeană a muncii. Este un subiect important, care naşte îngrijorări fireşti, însă cred că relaţia noastră este prea valoroasă pentru a permite acestei chestiuni să devină problematică.”, a arătat Lidington. „Regatul Unit îşi va deschide piaţa muncii pentru muncitorii români şi bulgari începând cu 2014. Suntem obligaţi de tratatele europene să facem acest lucru şi nu intenţionăm să facem altceva.”, a adăugat oficialul.
Cu toate acestea, Nick Clegg a arătat acum că un set nou de reguli mai aspre va fi pregătit până în 2014, acesta urmând să ofere autorităţilor britanice un control mai bun asupra problemei imigranţilor.

duminică, 24 martie 2013

UPDATE: Delegaţia FMI în Cipru se opune planurilor guvernului cipriot Delegaţia FMI în Cipru, condusă de Delia Velculescu, a pus sub semnul întrebării planurile guvernului cipriot pentru sectorul bancar, ridicând noi obstacole în calea unui acord necesar pentru a evita intrarea ţării în colaps financiar, relatează sursele de presă. Velculescu afirmă că planul de a salva industria financiară a ţării trebuie să includă şi o divizare a Băncii Ciprului, pe lângă restructurarea Cyprus Popular Bank (Laiki) propusă de oficialii ciprioţi.
O nouă problemă apărută în discuţiile dintre Cipru şi Troica priveşte plata unor fonduri de 9 miliarde de euro accesate anterior de Cyprus Popular Bank de la BCE prin mecanismul de lichiditate de urgenţă.
Lars Seier Christensen, co-fondator si CEO Saxo Bank, considera ca decizia suprataxarii depozitelor bancare din Cipru este o grava incalcare a drepturilor fundamentale ale omului, ea putand insemna in cele din urma chiar sfarsitul zonei euro.
Persoanele care au depozite constituite in Cipru vor trebui sa plateasca o taxa suplimentara: statul va retine in plus un comision de 6,75% pentru depozitele pana in 100.000 de euro si 9,9% pentru depozitele de peste 100.000 de euro.

Guvernul cipriot se asteapta ca, in felul acesta, sa stranga foarte repede 5,8 miliarde de euro din cele 10 miliarde necesare “rascumpararii” Ciprului.
Desi la conferinta de presa autoritatile cipriote au declarat ca este “o exceptie”, nimeni nu poate garanta asta si nici reprezentantii guvernelor europene nu pot exclude asemenea masuri in alta parte.
“Este greu sa explici cuiva acum care sunt limitele pe care le au UE si Troika europeana cand criza incepe sa muste cu adevarat”, a mai spus Christensen. “Daca poti confisca 10% din banii cuiva, poti oricand confisca 25, 50 sau chiar pe toti. Cred ca vom vedea lucruri tot mai rele pe masura ce panica va creste, din dorinta de a pastra euro in viata”, adauga el.
Seful Saxo Bank considera ca ne aflam in fata unei decizii care schimba fundamental regulile jocului. Acesta considera ca piata va reactiona clasic: e o veste buna, practic, pentru aur si pentru zonele ramase in afara euro – Scandinavia, de exemplu. Pentru statele din zona euro, decizia aduce o subminare a increderii in piete, lucru care ii va afecta pe investitori pe termen lung.
“Acesta este socialism in stare pura – tot nu-mi vine sa cred ca s-a intamplat cu adevarat”, a concluzionat Lars Christensen.

Popular Bank, a doua bancă din Cipru şi una dintre cele mai ameninţate cu falimentul în zilele următoare din cauza expunerii sale la datoria greacă, a anunţat joi limitarea extragerilor zilnice de la ATM-uri la 260 de euro, informează AFP şi Reuters.
Toate băncile din ţară sunt închise de pe 16 martie, în aşteptarea unui plan de salvare a insulei aflate în pragul falimentului, iar cozile de aşteptare au fost deosebit de lungi joi la distribuitorii Popular Bank /Laiki în greacă/, pe fondul unor zvonuri de închidere sau de fuziune.
În timp ce responsabilii politici ai ţării încă participau la o reuniune la palatul prezidenţial pentru a discuta despre un Plan B după ce deputaţii ciprioţi au respins un plan draconic de salvare european la care s-a ajuns sâmbătă, aproximativ 200 de persoane manifestau în faţa Parlamentului.

'Nu vă atingeţi de Laiki', 'Acum Laiki Bank, iar apoi ce?', scandau protestatarii, inclusiv multe femei, în timp ce un important dispozitiv de poliţie bloca toate căile de acces în clădire.

Mulţi manifestanţi şi-au exprimat furia faţă de Germania şi cancelarul ei Angela Merkel, făcând-o responsabilă pentru condiţiile impuse în schimbul planului de salvare pentru insulă şi băncile ei în pragul falimentului, notează AFP.
Prima banca a ţării, Bank of Cyprus, a cerut joi liderilor politici ai insulei să ajungă urgent la un acord cu Eurogrupul asupra unui plan de ajutor pentru a evita ruinarea insulei.
SURSA: Agerpres

sâmbătă, 23 martie 2013

O veste excelenta ...Euro este o "aventura" care trebuie sa inceteze...

Seful puternicii biserici ortodoxe din Cipru, monseniorul Chrysostomos, care a pus la dispozitia statului averea acestui cult, se declara in favoarea unei iesiri ordonate a tarii din zona euro, scrie AFP. "Nu este usor, dar va trebui sa-o consacram tot atat timp cat si cel folosit pentru a intra in zona euro", considera acest inalt prelat, reputat pentru simtul ascutit al afacerilor si aflat in fruntea unei biserici care este cel mai mare proprietar imobiliar al insulei si unul dintre marii sai actori economici.
"Cu un astfel de comportament, euro nu poate rezista, nu spun ca se va prabusi maine, dar cu creierele care se afla la Bruxelles este sigur ca pe termen lung nu va rezista si cel mai bine este sa reflectezi la o modalitate de a scapa", a declarat acesta, intr-un interviu acordat cotidianului grec Realnews.
Monseniorul Chrysostomos a confirmat ca oferta sa de a ipoteca bunurile Bisericii pentru a strange fondurile necesare statului, prezentata miercuri presedintelui cipriot Nicos Anastasiades, ramane in vigoare.
"Presedintele cipriot a acceptat aceasta propunere (...) dar probleme legale trebuie rezolvate inainte (...) se lucreaza deja pentru a gasi formula adecvata pentru ca ea sa fie aprobata de Parlament si aplicata pentru a putea aduce bani", a explicat el.
Demnitarul ortodox a imputat "amatorismului" precedentului presedinte cipriot, comunistul Demetris Christofias, responsabilitatea crizei prin care trece insula, amenintata de faliment.
Guvernul cipriot este angajat intr-o cursa contracronometru pentru a incheia un acord inainte de ziua de luni cu partenerii europeni si a semna astfel un plan de salvare financiara, respins marti de parlament in prima sa forma, care prevedea o taxa exceptionala asupra tuturor depozitelor bancare.

In pragul "mortii" ...Comisia Europeana si "imbercilul sef " Ollie Rehn delireaza

Comisia Europeana (CE) a adoptat miercuri doua noi comunicari privind o serie de masuri pentru intarirea Uniunii Economice si Monetare (UEM) in scopul de a intari coordonarea politicilor economice si integrarea in zona euro, informeaza Agerpres.
Prima dintre aceste comunicari vizeaza coordonarea ex-ante a planurilor pentru reforme economice majore si contine o serie de optiuni privind modul in care pot fi organizate discutiile la nivelul UE privind reformele economice in statele membre inainte sa se ia deciziile la nivel national.
Motivatia din spatele propunerii CE este de a tine cont de efectele negative sau pozitive ale reformelor din alte tari din zona euro in procesul de luare a deciziilor.
Cea de a doua comunicare privind un instrument pentru convergenta si competitivitate prezinta optiuni pentru doua seturi de mecanisme, unul privind aranjamente contractuale cu statele membre de a intreprinde reforme specifice si celalalt privind acordarea de sprijin financiar pentru statele membre pentru a pune in practica aceste reforme.
Cele doua noi mecanisme completeaza structurile deja existente pentru supravegherea politicii economice si bugetare la nivelul UE, care a fost deja intarita prin Semestrul European si alte reforme.
"Aceste propuneri, si in special Instrumentul pentru convergenta si competitivitate, combina nevoia de mai multa disciplina la nivel national cu mai multa solidaritate la nivelul UE. Ele intaresc puterea monedei unice si vor ajuta la dezvoltarea competitivitatii, cresterii si a crearii de noi locuri de munca in Europa", a declarat presedintele CE, Jose Manuel Barroso, citat intr-un comunicat al executivului comunitar.
La randul sau, comisarul european pentru afaceri economice si monetare si euro, Olli Rehn, a declarat ca prin acesti pasi CE mareste cadrul de coordonare mai buna a reformelor structurale. "Scopul nostru este foarte clar: sa ajutam statele membre sa conceapa, sa decida si sa implementeze mai rapid reforme pentru crestere, competitivitate si crearea de locuri de munca", a adaugat Rehn.... N.R.idiotul asta oare stie unde este Cipru ????

CIPRU - DE ULTIMA ORA : Planul B pe care liderii Republicii Cipru îl dezbat în încercarea de a obţine asistenţă din partea UE prevede impunerea unei taxe de 15% pe depozitele bancare mai mari de 100.000 de euro, anunţă Televiziunea publică cipriotă.
În lipsa soluţiilor alternative, ideea impunerii unei taxe pe depozitele bancare pare să rămână de actualitate.

Parlamentul cipriot a respins marţi taxa pe depozite bancare, condiţie pentru primirea unui pachet de împrumuturi externe de la zona euro.
Statele din zona euro au decis să ajute Republica Cipru cu împrumuturi de 10 miliarde de euro, însă acestea sunt condiţionate de colectarea de către guvern a unor fonduri de 5,8 miliarde de euro prin taxarea depozitelor din băncile locale. Varianta iniţială a taxei prevedea un nivel de 6,75% pentru depozitele mai mici de 100.000 de euro şi 9,9% pentru cele peste acest prag. Ulterior, planul a fost modificat pentru a fi scutite de taxe depozitele sub 20.000 de euro.


Partidele politice din Cipru şi Banca centrală anunţaseră miercuri că vor discuta un Plan B, după respingerea în Parlament a taxei pe depozitele bancare, presa speculând că acesta ar putea implica rezervele financiare ale fondurilor de asigurări sociale şi un eventual sprijin din partea Bisericii

vineri, 22 martie 2013

Oamenilor li se ia proprietatea agonisită în ani sau decenii de munca. Demnitarii apuseni care le-au sugerat această soluţie partenerilor lor ciprioţi din subordinea proaspăt alesului preşedinte conservator şi-au urmărit interesele politice şi naţionale, dar au omis să înţeleagă ce semnal devastator transmite, social, financiar şi economic o asemenea măsură. Şi au mai păcătuit prin lipsă de claritate.
Rezultatul eforturilor lor e cu totul deplorabil. S-a produs un haos teribil, care a plonjat pieţele într-o enormă incertitudine, amplificându-se, totodată, nemulţumirile şi protestele multor europeni, precum şi prejudecăţile antigermane.
Toate acestea frizează iresponsabilitatea. Cu atât mai mult cu cât variile tentative de stabilizare a zonei euro şi de ieşire din criza izbucnită în 2008 s-au soldat şi cu alte erori monumentale, datorate, între altele, puternicelor idiosincrasii anticapitaliste. E vorba, de pildă, de anumite demersuri stângiste de felul introducerii taxei pe tranzacţii financiare, a aşa-numitei taxe Tobin.
Rezultatul acestei măsuri, departe de a lua de la bogaţi spre a le da săracilor, ar putea fi împovărarea conturilor mărunţilor clienţi ai băncilor, precum şi o extinsă fugă de capital soldată cu reducerea investiţiilor şi distrugerea de locuri de munca europene.
E adevărat că, dacă un stat (precum Ciprul) dă faliment, cetăţenii săi îşi pierd avutul, aşa cum şi-l pierd şi firmele sau oamenii de rând intraţi în insolvabilitate.
La fel de adevărat este şi faptul că bună parte din oligarhia rusă şi-a plasat imensele averi în conturi din bănci faimoase pentru lejeritatea cu care spală bani murdari. Bănci, situate într-o ţară celebră pentru taxele ei extrem de reduse.
 
Concluzie :
Nu mai vrem in U.E. nu mai vrem preturi raportate la euro - fiindca nu suntem platiti in euro ...nu mai vrem tilharii de la omv. apa nova, enel, sau altii care sa ne delapideze ...nu mai vrem in UE ...sa se organizeze un referendum cu acest subiect, astfel incit sa putem vota si noi raminerea sau iesirea din UE ....daca raminem in aceasta "uniune" vom ajunge pe drumuri, fara proprietati, pribegi in tari straine si fara loc pe care sa-l numim acasa ...ne vor termina ca popor, ca neam si ca tara barbarii germanici !!! VREM AFARA DIN UE -acum !!!!