duminică, 13 ianuarie 2013

Angela Merkel ( ovreica asta de Angela Kasner - Merkel - in timpul școlii și al facultății a fost membră activă a organizației de tineret socialiste Freie Deutsche Jugend (FDJ), ulterior ofiter STASI, va reusisă obţină un al treilea mandat consecutiv la alegerile legislative ce vor avea loc în toamnă. Partidul său, Uniunea Creştin Democrată (CDU), devansează net Partidul Social Democrat (SPD) în sondaje, iar actualul cancelar a atins recorduri de popularitate nemaintâlnite în cazul vreunui şef al guvernului german de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial. Dar ea este acuzată de adversarii săi că gestionează problemele ţării de pe o zi pe alta, fără să aibă un program şi o viziune politică. Gerhard Schroder a lansat o reformă vastă şi dureroasă a pieţei muncii, ceea ce l-a constrâns în anul 2005 să convoace alegeri anticipate, pe care le-a pierdut.
'Stilul politic al doamnei Merkel nu ar fi permis niciodată aplicarea unei agende 2010', cum a fost denumită lista reformelor sociale promovate de fostul cancelar, conchide acesta din urmă, care a criticat recent şi lipsa reformelor economice în Franţa.
Împovărată de o birocraţie infernală şi rigidizarea progresivă a structurilor economice, Uniunea Europeană nu mai poate rezista mult timp în forma sa actuală. Autorităţile europene nu au reuşit până în prezent decât să păstreze status-quo-ul din sistemul financiar, acoperindu-l cu un val de lichiditate fără precedent.
În raportul "Actualizare din anul 2012 a tabloului de bord privind ajutoarele de stat" al Comisiei Europene se arată că ajutoarele acordate sectorului financiar în 2011 au totalizat 714,7 miliarde de euro, echivalentul a 5,7% din PIB-ul UE. În perioada 2008 - 2011, instituţiile financiare din UE au fost susţinute cu 1,616 trilioane de euro, din care 1,174 trilioane au fost alocate prin programe de lichiditate, iar 442 miliarde de euro au fost utilizate pentru recapitalizarea băncilor. Surpriza raportului o constituie, însă, lista ţărilor care au acordat cele mai mari ajutoare: Marea Britanie (cu 19% din total), urmată de Irlanda (16%) şi Germania (16%).  Creşterea accelerată a tensiunilor sociale în ţările de la periferia zonei euro, marcate tot mai des de autoimolări, va face şi mai dificil de justificat apelul politicienilor pentru sacrificiul populaţiei printr-o austeritate fără sfârşit, în condiţiile în care "ajutoarele" acordate sistemului financiar se numără cu trilioanele.   Acum se încearcă "suspendarea" crizei până la alegerile din Germania. Dar poate guvernul de la Madrid să-şi facă datoria de bun cetăţean european?.....Într-un articol recent de la Bloomberg se arată că "ordinul invizibil al lui Rajoy măreşte datoria publică extrabilanţieră a Spaniei". Premierul spaniol a eliminat, în ultimele ore din 2012, plafonul de garantare a pierderilor "generate" de producătorii de energie.
Bloomberg scrie că datoriile statului faţă de producătorii de energie se ridică la circa 20 de miliarde de euro, dar acestea nu sunt incluse în datoria publică oficială.
De unde vin cele 20 de miliarde? Din politica înţeleaptă a ultimilor zece ani: populaţia nu a plătit preţul integral către furnizorii de electricitate, astfel fiindu-i ascunse adevăratele cos-turi ale tranziţiei către energia verde. Diferenţa a fost "reportată", dar acum a venit şi scadenţa.
De ce este ordinul invizibil? Pentru că a fost ascuns într-o lege al cărei subiect este stabilirea drepturilor pentru o anumită categorie de pensionari.  Abisul din finanţele publice nu pare să înspăimânte, însă, prea tare piaţa obligaţiunilor guvernamentale ale Spaniei. Aşa să fie oare? Nici pe departe. Dincolo de aparenţa unei relative stabilităţi se află achiziţiile masive ale obligaţiunilor spaniole de către Fondul de Rezervă al Asigurărilor Sociale.   Despre raidul asupra acestui fond declanşat de autorităţile spaniole a scris recent Wall Street Journal. Informaţiile prezentate de cotidianul financiar american arată că "cel puţin 90% din cele 65 de miliarde de euro ale fondului au fost investite în obligaţiuni guvernamentale", iar guvernul a început să retragă şi direct sume importante pentru o serie de plăţi urgente.

sâmbătă, 12 ianuarie 2013

Falanga germana ( popor de barbari predestinati ucigasi) incearca de ani buni - cam la 20 de ani sa - si extinda puterea in Europa ....20 de ani de la "weimar" = razboi, 20 de ani de la unificarea germaniei = al 4-lea Reich ! Nu se intreaba nimeni de ce aceasta incercare de distrugere a celui mai ortodox (crestin) popor al europei? (Grecia).... si nici de ce Spania- catolica prin excelenta ca si Portugalia de altfel sunt sub asediul barbarilor germanici? ...stie careva vre-un stat "protestant" sub asemena asediu economic????...de ce Ungaria si Cehia (tari protestante = barbarice si ele) nu sunt supuse scrutinului "comunitatii Europene"?...v-ati fript iobagilor din momentul in care ati adus ardeleni (singurii iobagi - slugi - din neamul romanesc) la putere, care v-au vindut grofilor si stapinilor anglo-saxoni ...cit despre basescu ....am ceva indoieli asupra loialitatii acestui tilhar fata de oricine - este posibil ca tot ce face sa fie " o aparenta" de supunere oarba, daca nu cumva il au astia la mina cu ceva grav, sau isi apara gingavele retardate ca orice parinte !
Reteta germana ? ...o gasiti in pactul ribbentrop - molotov = toata europa trece sub cizma germana iar resursele si capacitatile energetice in turbinca ruseasca - vezi pactul euroasiatic incheiat recent de putin si acolitii sai (reintegrarea URSS ) ...de fapt euro a fost inventat pentru a facilita preluarea resurselor si capacitatilor energetice de catre rusi, indatorarea tarilor crestine si preluarea administrativa  a europei de catre nemti (neam necrestin si barbaric) - deuchland uber alles ! arbeit macht frei ...va urez "succesuri" multiple !!!!

vineri, 11 ianuarie 2013

 "Bombele" fiscale ale Guvernului care explodeaza in doar zece zile. Masuri fiscale cu impact major si care nu au fost discutate in prealabil cu medioul de afaceri au fost anuntate astazi de Guvern prin proiecte de ordonanta. Acestea au fost supuse dezbaterii publice, dar ar urma sa intre aproape sigur in vigoare, in conditiile in care au fost incluse in proiectul de buget facut public astazi de Guvern. Termenul de la care prevederile ar urma sa fie implementatet este 1 februarie, scrie EVZ.

Ce hopuri au de trecut concesiunile celor patru autostrazi noi. Peste cinci ani, Romania ar trebui sa aiba construiti nu mai putin de 700 de kilometri de autostrazi in concesiune. Vazuta de Guvern ca un soi de panaceu la lipsa cronica de bani la buget, concesionarea concomitenta a patru tronsoane importante de autostrazi va fi insa dificila. Nu mai putin de patru proiecte importante de autostrazi ce urmeaza a fi realizate in sistem de concesiune (concesionarul finanteaza, construieste, apoi colecteaza timp de 30 de ani taxele de autosᅡtrada) au fost scoase la licitatie in ultimele doua luni de catre conducerea Companiei Natioᅡnale de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania cu binecuvantarea Ministerului Transporturilor, informeaza Romania Libera.

Bugetul de stat pe anul 2013: Guvernul porneste aspiratorul de bani. Veniturile bugetare sunt estimate sa creasca in acest an cu aproape 6 miliarde de lei. Banii in plus vor fi obtinuti prin aplicarea unor taxe noi, urgentarea incasarilor din accize si impozitarea veniturilor din agricultura. Abia acum, cand proiectul bugetului de stat iese la lumina, putem intelege de ce premierul Victor Ponta a prezentat recent ''Bugetul cetateanului'' fara sa indice sursa veniturilor. De fapt, Guvernul pregatise un pachet de masuri fiscale prin care introduce si taxe noi, si impozitarea in agricultura, iar accizele care se majoreaza de regula la 1 iulie vor creste, in 2013, de la 1 aprilie. Practic, toate acestea vor functiona ca un aspirator de bani. Integral in Adevarul.
Zona euro ramane va ramane un pol de incertitudine din punct de vedere macroeconomic si in 2013, potrivit analistilor, in contextul in care cresterea economica nu va depasi 0,5%, iar cererea externa va fi slaba.

Ca urmare, Romania va fi vulnerabila avand in vedere ca Uniunea Europeana este principalul partener economic. Cererea externa redusa va avea impact asupra mecanismului exporturi. investitii in industrie (motorul economiei in Romania), precizeaza analistul Broker Cluj Andrei Radulescu.

Rozalia Pal, economistul sef al Garanti Bank, avertizeaza ca securitatea financiara a zonei euro este un alt risc care trebuie luat in calcul.

"Acoperirea nevoilor de finantare a tarilor problematice din zona euro care sunt cazuri inca nerezolvate si care ar putea afecta si finantarea noastra externa",

joi, 10 ianuarie 2013

PENTRU A DISTRUGE DEFINITIV ECONOMIA ROMANIEI, in sedinta din 7 ianuarie 2013, Consiliul de administratie al Bancii Nationale a Romaniei a hotarat sa mentina rata dobanzii de politica monetara la nivelul de 5,25 la suta pe an, se arata intr-un comunicat emis luni de BNR. De asemenea, CA al BNR a mai decis gestionarea adecvata a lichiditatii din sistemul bancar si mentinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor in lei si in valuta ale institutiilor de credit. Decizia nu este o surpriza, fiind asteptata de jucatorii din piata.
"BNR va monitoriza atent evolutiile interne si ale mediului economic international, astfel incat, prin utilizarea adecvata a instrumentelor de care dispune, sa asigure realizarea si mentinerea stabilitatii preturilor pe termen mediu si a stabilitatii financiare", mai precizeaza comunicatul BNR
Teoretic, dobanzile practicate de bancile comerciale ar trebui sa fie mai mari cu 1, 2, sau 3 trei procente decat rata dobanzii de politica monetara stabilita de Banca Nationala. Desi banca centrala poate controla ratele dobanzilor pe termen scurt, economia reala este influentata cu precadere de ratele dobanzilor pe termen mediu si lung practicate de bancile comerciale. Nivelul acestora din urma depinde de cel al ratei dobanzii de politica monetara, dar si de asteptarile privind inflatia, perspectivele privind cresterea economica etc.
In general, dobanzi mai reduse stimuleaza investitiile si consumul in defavoarea economisirii, in timp ce dobanzi mai ridicate stimuleaza economisirea, inhiband pe termen scurt consumul si investitiile. Astfel este influentata cererea agregata din economie. Oferta agregata are o capacitate de ajustare la nivelul cererii agregate limitata la un orizont scurt de timp. Pe termen lung, oferta depinde in principal de dinamica factorilor fundamentali precum capacitatile de productie, forta de munca si gradul de inzestrare tehnologica si prin urmare se ajusteaza mai lent si pe termen mai indelungat, neputand fi influentata prin intermediul politicii monetare. In aceste conditii, pe termen scurt/mediu, politica monetara poate afecta numai decalajul dintre nivelul efectiv al activitatii economice si cel sustenabil pe termen lung.
Dintre canalele de transmisie a politicii monetare, cele mai importante sunt: canalul ratelor dobanzilor practicate de institutiile financiare; canalul creditului; canalul cursului de schimb; canalul efectelor de avutie si bilant; canalul anticipatiilor agentilor economici privind inflatia.(sursa hotnews)