Preţul mediu al petrolului Brent a urcat în acest an la 111,5 dolari pe baril, de la 110,9 dolari pe baril în 2011, când a fost stabilit recordul anterior. Referinţa a închis la cel puţin 100 dolari pe baril în aproape toate şedinţele de tranzacţionare din acest an, cu excepţia câtorva zile în timpul verii.

În luna ianuarie, ministrul saudit al petrolului, Ali Naimi, a declarat că Arabia Saudită, cel mai mare producător de ţiţei din lume, vrea să menţină preţurile peste 100 de dolari pe parcursul întregului an.

Preţurile record şi creşterea producţiei OPEC la începutul anului a asigurat venituri istorice pentru producătorii din cadrul organizaţiei, de 1.052 miliarde dolari în termeni nominali, în urcare cu 2,5% faţă de 2011, potrivit Energy Information Administration, agenţia de statistică din cadrul Departamentului american pentru Energie. Acum 10 ani, veniturile anuale ale OPEC nu depăşeau 200 miliarde de dolari.

Veniturile uriaşe au fost însă distribuite inegal în interiorul cartelului. Iranului i-a revenit o parte mult mai redusă din câştig din cauza sancţiunilor economice impuse de Statele Unite şi aliaţii din Europa de Vest, în urma cărora producţia de petrol a ţării a scăzut la minimul ultimilor 32 de ani. În primele 11 luni, Iranul a încasat 6,5% din veniturile totale nete ale OPEC, faţă de 9-10% în deceniul trecut.

Criza din Iran a ajutat Arabia Saudită, Irakul, Kuweitul şi Emiratele Arabe Unite să vândă mai mult petrol. Libia a reuşit de asemenea să revină la normal în privinţa exporturilor de petrol, după războiul civil de anul trecut.

Fondul Monetar Internaţional estimează că Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite au nevoie ca preţul petrolului să se menţină peste pragul de 80 dolari pe baril pentru a-şi putea finanţa bugetele. Acum 10 ani, aceste state îşi puteau asigura cheltuielile cu preţuri de numai.

Ca urmare a scăderii cotaţiilor la petrol şi produse petroliere Gazprom intenţionează să scadă preţul cu care vinde gaze în Europa. Teoretic, acest lucru ar fi benefic pentru România având în vedere că aproximativ un sfert din necesarul de gaze al României este asigurat de ruşi. În practică, însă, gazul se scumpeşte cu 8% anul acesta, prin decizie a Autorităţii de Reglementare în Energie pentru că România trebuie să liberalizeze treptat piaţa de gaze până la momentul în care preţul gazului intern va converge către cel de import. În momentul de faţă, Romgaz vinde gazul pentru populaţie la un preţ situat între 130 şi 150 de dolari în timp ce Gazprom ne cere un preţ de circa 430 de dolari pe mia de metri cubi, care urmează să scadă până la circa 370 de dolari pe mia de metri cubi.
Preşedintele ANRE este categoric: Nu vor exista ieftiniri timp de mulţi ani de acum înainte. Cel puţin până în 2017 când, conform angajamentelor asumate în faţa UE şi FMI, trebuie să se finalizeze deschiderea totală a pieţei.
“Până acum preţul gazului a fost ţinut politic jos. Profitul pe care-l face Romgaz provine de la vânzarea gazului către marii consumatori industriali, nu către populaţie. Dacă ar rămâne doar cu ceea ce vinde către populaţie, Romgaz ar face pierderi. Preţul gazului din intern trebuie să crească. Chiar dacă, prin absurd, Gazprom ar ieftini gazele cu 50%, preţul gazului la populaţie tot ar urca pentru că asta presupune liberalizarea pieţei”, a explicat Nicolae Havrileţ, preşedintele ANRE.
În completare, Havrileţ a mai precizat că este firesc ca un bun naţional să se vândă la un preţ cât mai mare pentru că „banii se întorc în PIB”. Mai mulţi bani pe gaz înseamnă mai mulţi pentru investiţii”, afirmă oficialul citat.
România are ca termn 2017 pentru liberalizarea completă a pieţei de gaze. Până atunci vor fi scumpiri graduale pentru populaţie şi altele mai severe pentru consumatorii industriali.

Totuşi, şi Bulgaria urmează un calendar propriu de liberalizare a pieţei însă acest lucru nu a împiedicat guvernul bulgar să decidă o ieftinire de 10% a gazului de la 1 ianuarie.

Ţara noastră are un consum intern de circa 12-13 miliarde de metri cubi de gaze din care 3 miliarde provin de la ruşi. Gazprom este, practic, singurul furnizor extern de gaz pentru România. Prin conducta Arad-Szeged vin anumite cantităţi de gaze din Ungaria însă foarte mici.

Valoarea activelor deţinute de cei mai bogaţi 100 de oameni din lume a fost calculată de Bloomberg în funcţie de cotaţiile bursiere şi datele disponibile la 31 decembrie. Cele mai bune sectoare pentru sporirea averii au fost anul trecut retailul şi telecomunicaţiile, cu creşteri medii de circa 20%. Dintre cei 100 de bogaţi incluşi în indicele Bloomberg pentru anul 2012, doar 16 au înregistrat scăderi ale averilor.

"Anul trecut a fost foarte bun pentru miliardari. În 2013 vor continua să caute oportunităţi de investiţii la nivel global, nu neapărat în SUA, care să le asigure un avantaj", a afirmat miliardarul John Catsimatidis, proprietar al companiei Red Apple Group.  Spaniolul Amancio Ortega, fondatorul retailerului Inditex, a înregistrat cea mai mare creştere a averii, de 22,2 miliarde de dolari, sau 63%, la 57,5 miliarde de dolari. Evoluţia a fost susţinută de creşterea acţiunilor Inditex cu 66,7% anul trecut.

Top zece este completat de Warren Buffett, cu 47,9 miliarde de dolari (+12%), Ingvar Kamprad (IKEA), cu 42,9 miliarde de dolari (+16,6%), Charles Koch, cu 40,9 miliarde de dolari (+20,9%), David Koch, cu 40,9 miliarde de dolari (+20,9%), Larry Ellison (Oracle), cu 39,3 miliarde de dolari (+19,4%), Bernard Arnault, cu 28,8 miliarde de dolari (+39%), şi Alwaleed bin Talal Al Saud, cu 28,7 miliarde de dolari (+65,2%).

Cinci dintre primii zece cei mai bogaţi oameni din lume - Bill Gates, Warren Buffett, Charles Koch, David Koch şi Larry Ellison - sunt americani. Printre cei care au pierdut în 2012 se află şi fondatorul Facebook Mark Zuckerberg. Averea şefului Facebook a coborât cu 5,2 miliarde de dolari anul trecut, în contextul unui declin de 30% al acţiunilor companiei care operează reţeaua de socializare.

Viitorul preşedinte Xi Jinping ar – ce va prelua funcţia in acest an..

PIB-ul Chinei va creşte până la 8,1%, faţă de 7,7% în 2012. În acelaşi timp, cresc şi riscurile implicate de majorarea creditelor acordare de instituţiile financiare alternative şi de băncile „subterane”, un default al acestora putând provoca „pierderi majore” economiei, arată un studiu Standard Chartered Plc. Alt pericol îl reprezintă şi faptul că, luaţi de valul creşterii economice, autorităţile locale ar putea cădea în autosuficienţă şi vor întârzia adoptarea măsurilor necesare relansării consumului intern şi a restructurării companiilor de stat ineficiente. „Dacă China va încerca să susţină creşterea prin adăugarea de datorii suplimentare şi prin investiţii ineficiente, totul se va dovedi un balon de săpun”, spune David Loevinger, analist al TCW Group Inc, o firmă de investiţii ce manageriază active de 135 mld. dolari. Preşedintele Xi şi echipa sa moştenesc o economie mai îndatorată de cea pe care o preluae Hu Jintao în 2003. Datoriile guvernamentale, ale companiilor şi ale populaţiei au crescut anul trecut cu 15% până la 206% din PIB, faţă de 150% din PIB cât erau în 2003. Totuşi încrederea în economia chineză este la cele mai înalte cote pe fondul optimismului generat de speranţele că noul lider va impune măsurile necesare unei creşteri sănătoase. Consumul a crescut în luna noiembrie cel mai mult în ultimele nouă luni, vânzările de autoturisme au crescut la maximul ultimilor doi ani în Decembrie, iar profiturile companiilor chineze se vor majora cu în jur de 10% pe măsură ce economia prinde viteză. Cei care au pariat împotriva Chinei, mizând pe o încetinire a economiei asiatice, au pierdut, spune Ken Courtis, preşedinte fondator al Next Capital Partners şi fost vicepreşedinte pentru Asia al Goldman Sachs Group. „Această economie are încă în ea capacitatea de a obţine performanţe notabile pentru câţiva ani de acum încolo”, spune Courtis.(sursa capital)

Guverne adevarate - cu binele poporului in inima si suflet !!!

Ungaria a redus de la 1 ianuarie preturile gazelor naturale, electricitatii si energiei termice livrate populatiei cu 10%, iar o masura similara urmeaza sa fie aplicata cel tarziu in aprilie, a declarat joi o sursa guvernamentala citata de publicatia Magyar Hirlap, transmite Mediafax.

Obiectivul masurii, aprobata de Parlament in decembrie 2012, este ca fiecare gospodarie sa plateasca mult mai putin pentru energie, a aratat oficialul.

Initial, costul masurii ar fi trebuit suportat de furnizorii straini de energie, dar potrivit modificarilor aduse legislatiei costurile sunt impartite de un grup mai mare de operatori din industrie.

Potrivit unei analize a Portfolio, informatia publicata de Magyar Hirlap este surprinzatoare avand in vedere ca nici reducerea actuala de 10% a pretului energiei nu este justificata economic, intrucat nu a avut loc o scadere a costului materiilor prime.

In aceste conditii, o a doua decizie de acest fel ridica intrebarea daca nu va fi pusa in pericol aprovizionarea cu energie, in conditiile in care tendintele de pe piata mondiala nu indica o scadere a preturilor.

Premierul Viktor Orban si mai multi membri ai Parlamentului au declarat inainte de reducerea pretului energiei din ianuarie ca masura este "doar un prim pas". Orban a afirmat, cu prilejul mai multor reuniuni, ca Guvernul estimeaza ca este posibila o reducere a pretului energiei pentru populatie de 20%-40%.

Analistii avertizeaza insa ca aceste reduceri ar putea avea loc, de exemplu in cazul furnizarii de electricitate, in detrimentul segmentului de clienti corporatisti.

Reducerile, care pot fi considerate drept masuri de protectie sociala, ar putea alimenta asteptarile privind intentia guvernului de a nationaliza companiile furnizoare de energie, avand in vedere ca le vor fi erodate veniturile.

Si in Bulgaria gazele si energia termica s-au ieftinit de la 1 ianuarie cu 9,8%, respectiv 3-7%, potrivit Comisiei de stat pentru reglementarea in domeniul energiei si apei, citata de Novinite.com. Ministrul bulgar al Economiei, Energiei si Turismului, Delyan Dobrev, a promis in decembrie ieftinirea gazelor naturale de la 1 ianuarie 2013, datorita scaderii costurilor productiei interne si negocierii unui contract mai avantajos de livrare cu grupul rus Gazprom, care prevede o reducere cu 20% a pretului.

Negocierile dintre Pro TV şi Romtelecom au eşuat. În urma expirări în această noapte a contractului de retransmisie dintre cele două părţi, Romtelecom a dat următorul comunicat:

"Ca urmare a cererilor financiare nerezonabile exprimate de ProTV S.A. către Romtelecom, de creștere de 3 (trei) ori a costurilor de difuzare a celor 11 canale ale grupului (ProTV, ProTV International, ProTV HD, Acasă TV, Acasă Gold, Acasă HD, ProCinema, Sport.ro, Sport.ro HD, MTV Romania, VH1) pe platformele TV ale Romtelecom, negocierile dintre cele două părți au eșuat. Astfel, Romtelecom este forțata, începând de astăzi, 3 ianuarie, să retragă cele 11 canale din grila TV a abonaților Romtelecom. Canalul ProTV va fi transmis în continuare pe platformele IPTV și CATV, conform principiului must carry. Toate canalele grupului Pro TV S.A. continuă să fie disponibile la această dată pe platforma NextGen, companie deținută de Romtelecom.

Creșterea acestor costuri de către ProTV S.A., care nu sunt în concordanță cu realitățile pieței, ar fi implicat în mod automat costuri mai mari pentru abonamentele clienților Romtelecom, compromis pe care compania nu este de acord să-l accepte. Romtelecom și-a arătat toată deschiderea în timpul acestor negocieri, propunând grupului ProTV S.A. inclusiv constituirea unui pachet separat pentru aceste canale, disponibil pentru un cost suplimentar, însă și această variantă a fost declinată.