Investitorii străini nu vor mai avea dreptul să cumpere terenuri agricole în Ungaria, prevede o lege votată săptămâna trecută de parlamentul ungar şi calificată drept "istorică" de guvernul de la Budapesta, transmite AFP, conform Agerpres.
"În viitor, numai cetăţenii unguri vor putea să cumpere terenuri agricole în Ungaria", se precizează într-un comunicat emis de Ministerul Dezvoltării. "Constituţia garantează că pământul ungar este un tezaur naţional, o moştenire a noastră comună (...) şi îl protejează de speculatori", mai menţionează comunicatul, concluzionând că votul din parlament este o "decizie istorică" şi "începutul unei noi ere pentru agricultură".
Actul normativ prevede atât interdicţia pentru străini de a achiziţiona terenuri agricole ungare, cât şi angajamente pentru protejarea resurselor forestiere şi de apă ale ţării.
Executivul primului ministru conservator Viktor Orban susţine că terenurile agricole ale Ungariei trebuie protejate de bancheri şi de marii speculatori pentru a-i sprijini pe agricultorii şi proprietarii funciari mici şi medii.

 

În Monitorul Oficial, Partea I, nr. 856/18.12.2012, a fost publicat Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) nr. 1.951/2012, pentru modificarea şi completarea anexei nr. 1 la Ordinul preşedintelui ANAF nr. 1.294/2007 privind impozitele, contribuţiile şi alte sume reprezentând creanţe fiscale, care se plătesc de contribuabili într-un cont unic.

Actul normativ modifică poziţiile 7, 9, 22 şi 28 din Nomenclatorul obligaţiilor fiscale datorate la bugetul de stat, care se plătesc în contul unic 20.47.01.01 „Venituri ale bugetului de stat – sume încasate pentru bugetul de stat în contul unic, în curs de distribuire”, astfel:

- 7 „Impozit pe profit/plăţi anticipate în contul impozitului pe profit anual datorat/datorate de persoane juridice române, altele decât cele prevăzute la punctul 6, precum şi de persoanele juridice cu sediul social în România, înfiinţate potrivit legislaţiei europene”;

- 9 „Impozit pe profit datorat de persoane juridice străine, altele decât cele prevăzute la punctul 6, sau plăţi anticipate în contul impozitului pe profit anual datorate de către persoanele juridice străine care desfăşoară activitate prin intermediul unui sediu permanent în România”;

- 22 „Impozit pe veniturile din premii”;

- 28 „Vărsăminte din profitul net al regiilor autonome”.

Nomenclatorul va cuprinde două noi poziţii, respectiv 29 şi 30, care vor avea următorul cuprins:

- 29 „Impozit pe veniturile din jocuri de noroc;

- 30 „Dividende de virat de către societăţile şi companiile naţionale şi societăţile cu capital majoritar de stat”.

 Fondul Monetar Internaţional (FMI) cere Franţei moderaţie în privinţa salariilor, reformarea pieţei muncii şi mai multă concurenţă în sectorul serviciilor, în condiţiile în care economia, a doua ca mărime în Europa, a pierdut din cotă pe piaţa exporturilor şi are o perspectivă de creştere fragilă, transmite Bloomberg, citat de Mediafax. "Creşterea economică se menţine slabă, iar perspectiva pe termen scurt este expusă riscurilor de scădere", se arată în raportul anual al FMI referitor la Franţa. Principala provocare va fi consolidarea redresării, în paralel cu reducerea decalajului faţă de partenerii comerciali în privinţa competitivităţii şi protejarea stabilităţii financiare. FMI a analizat şi situaţia sectorului financiar, exprimând îngrijorări legate de dependenţa băncilor de finanţarea wholesale, care le plasează într-o poziţie vulnerabilă în cazul unei crize de lichidităţi sau de încredere în regiune. Economia franceză se află în pragul recesiunii, iar preşedintele Francois Hollande a avertizat că 2013 va fi un an foarte dificil, şomajul, aflat la maximul ultimilor 14 ani, fiind în creştere. FMI anticipează că economia Franţei va avansa anul viitor cu doar 0,4%, jumătate din ritmul prognozat de Guvern. Instituţia consideră că Executivul nu va reuşi să reducă deficitul bugetar la 3% din PIB, de la 4,5% în acest an.

Romanii oameni saraci ...hahahaha...Aproape 60.000 de români au fost aşteptaţi în acest an de Crăciun în hotelurile şi pensiunile din ţară, unde se estimează că vor cheltui pe cazare şi masă peste opt milioane de euro, potrivit Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR), relatează Mediafax.
"Cu toate că românii visează la destinaţii dintre cele mai diverse, de la ţările vecine şi până la plaje exotice, Crăciunul este sărbătoarea pe care preferă să o petreacă acasă. Cu toate acestea, aproape 60.000 de români aleg să meargă de Crăciun într-un hotel sau o pensiune", a declarat Dragoş Răducan, vicepreşedintele FPTR.
Din estimările federaţiei, cheltuielile cu cazarea şi masa vor depăşi 36 de milioane de lei (peste opt milioane de euro).
Cele mai solicitate structuri de cazare sunt pensiunile rurale, unde gradul de ocupare depăşeşte 80%, fiind aşteptaţi aproximativ 28.000 de turişti.

 

Pe de alta parte,... Suma necesară recapitalizării principalelor patru bănci din Grecia a urcat la aproape 28 miliarde de euro, după raportarea rezultatelor trimestriale ale grupurilor bancare elene, a relatat ieri site-ul ekathimerini.com, citat de Agerpres.
Astfel, Piraeus Bank a anunţat joi că necesităţile sale de recapitalizare se ridică la 7,3 miliarde de euro, după ce a înregistrat pierderi nete de 629 milioane de euro (833 milioane de dolari) în primele nouă luni din 2012. De asemenea, Piraeus a cerut încă 500 milioane de euro pentru banca recent achiziţionată, ATEbank. National Bank of Greece (NBG) va avea nevoie de 9,7 miliarde de euro, Alpha Bank de 4,6 miliarde de euro şi Eurobank Ergasias de 5,8 miliarde de euro. Astfel, nota de plată pentru recapitalizarea principalelor grupuri bancare elene se ridică la aproximativ 27,9 miliarde de euro.
Vineri, National Bank of Greece a anunţat că a înregistrat pierderi nete de 2,45 miliarde de euro în primele nouă luni din 2012, în timp ce pierderile Alpha Bank s-au ridicat la 711,8 milioane de euro.
De fapt, dependenţa băncilor locale de capitalul de stat depăşeşte 30 miliarde de euro, deoarece NBG, Eurobank, Alpha Bank şi Piraeus Bank au emis deja acţiuni preferenţiale în valoare de 4 miliarde de euro. Capitalizarea lor totală se ridică la 2,6 miliarde de euro.
În 2011, Banca Centrală a Greciei anunţase că instituţiile elene de creditare trebuie să menţină anul acesta un indice de bază de rang 1 (Core Tier 1 ratio) de minim 10%, peste cerinţele stabilite de Autoritatea Bancară Europeană (EBA), de 9%. Pentru a îndeplini aceste cerinţe, grupurile bancare elene au nevoie de 28 miliarde de euro până în 2014.
Guvernul de la Atena intenţiona să discute cu reprezentanţii FMI, UE şi BCE reducerea cerinţelor privind capitalul de bază Tier 1 pentru băncile din Grecia sub 10%, dar nu s-a ajuns la nici un acord. Cu toate aceste oficialii bancari eleni sunt optimişti şi cred că în următoarele luni vor exista iniţiative de reducere a cerinţelor privind capitalul.
Dacă acest lucru se va întâmpla şi condiţiile economice se vor îmbunătăţi, băncile ar putea să-şi majoreze cu succes capitalul, cu participarea sectorului privat, astfel încât să se menţină caracterul privat al băncilor.
Luna trecută, autorităţile de la Atena au dezvăluit termenii planului de recapitalizare a sectorului bancar, potrivit căruia băncile vor emite obligaţiuni convertibile şi acţiuni pentru a îndeplini un raport al capitalului de bază de minim 6%. Potrivit deciziei cabinetului de la Atena, băncile greceşti vor emite noi acţiuni cu un discount de 50% faţă de preţul mediu din ultimele 50 de zile dinaintea emiterii. Bondurile convertibile vor plăti un cupon anual de 7%, cu o creştere progresivă de o jumătate de punct pe an şi vor fi convertite în acţiuni după cinci ani. Fondul de Stabilitate Financiară al Greciei (HSFS) va cumpăra toate acţiunile şi bondurile convertibile emise de bănci şi va deveni ce mai mare acţionar la băncile greceşti. HFSF a injectat deja 18,5 miliarde de euro în primele patru mari bănci din Grecia.
Băncile din Grecia au termen până în aprilie 2013 pentru a obţine de pe piaţă fondurile necesare recapitalizării, astfel încât să-şi menţină independenţa administrativă, iar acţionarii lor să poată plăti ajutorul de stat în următorii cinci ani, pentru a recâştiga controlul complet asupra instituţiilor de creditare.
Capitalul băncilor greceşti s-a diminuat după pierderile uriaşe înregistrate în urma programului de restructurare a datoriilor Greciei şi a creşterii creditelor neperformante ca urmare a recesiunii prelungite. Grecia şi creditorii săi internaţionali au stabilit ca o parte din programul de sprijin în valoare de 130 miliarde de euro să fie destinat pentru consolidarea băncilor viabile. Principalele bănci din Grecia sunt prezente şi pe piaţa din România: National Bank of Greece (NBG), care este acţionar majoritar la Banca Românească, EFG Eurobank, care controlează Bancpost, Alpha Bank, Piraeus Bank şi ATE Bank.

"Tilharii Occidentali" sunt, de bună seamă uimiţi

"Tilharii Occidentali" sunt, de bună seamă uimiţi.... se intreaba daca noul guvern al Romaniei va continua cooperarea cu marii delapidatori ai economiei romanesti gen germania, franta, austria - asa numitele demicratii vwst - Europene... Poate chiar uluiţi, date fiind modul în care liderul PSD şi-a alcătuit executivul şi componenţa acestui cabinet...Guvernul de penali, de sfertodocţi şi de incompetenţi pus pe picioare în toată splendoara sa de către Victor Ponta n-a scăpat atenţiei observatorilor occidentali. Nici măcar atenţiei celor de stânga. În Süddeutsche Zeitung, Klaus Brill enumeră unele din podoabele cabinetului Ponta. PSD-istul Dragnea de pildă, cel bănuit de fraudă electorală. Acelaşi ziar scoate în evidenţă şi criticile de risipă şi clientelism USL-ist formulate de opoziţia de centru dreapta pe marginea mărimii ieşite din comun a guvernului Ponta II. Unul, de bună seamă, având multe guri de hrănit. Premierul plagiator riscă şi un nou conflict cu şeful statului. Cotidianul de stânga din capitala Bavariei relevă eventualitatea ca preşedintele să se opună validării noului cabinet din pricina puşcăriabililor din executiv. Referindu-se la Dragnea, ziaristul german evocă faptul că portofoliul Administraţiei şi Dezvoltării Regionale atribuit baronului PSD-ist de Teleorman include accesul la sume enorme. În speţă, „la contracte de stat şi la ample fonduri de promovare ale Uniunii Europene”. Süddeutsche Zeitung reia investigaţiile DNA şi suspiciunile presei româneşti, privind cumpărarea de voturi, de către Dragnea, precum şi fraudarea referendumului de demitere a preşedintelui, când au votat „nu doar morţi ci şi deţinuţi şi militari care se aflau în acel moment în Afganistan”. Prestigiosul cotidian de stânga nu-l uită nici pe liberalul Relu Fenechiu, omul trimis în judecată pentru prezumtiva escrocare, în licitaţii aranjate, a Electricii Moldova, întreprindere căreia pare să-i fi vândut transformatoare vechi, revopsite la preţ de piese noi. În fine, ziarul nu uită să consemneze aspectul probabil cel mai uimitor pentru observatorii occidentali. Şi anume, faptul că premierul a admis el însuşi că a inclus în cabinet indivizi precum Dragnea şi Fenechiu, cercetaţi penal. În context, ziarul îl citează pe premierul plagiator, care invocă prezumţia de nevinovăţie câtă vreme cei doi n-au fost condamnaţi. După care Süddeutsche Zeitung scrie: „În alt punct Ponta a ascultat de un avertisment al Comisiei Europene, neincluzând în cabinet pe cei patru miniştri acuzaţi de ANI de incompatibilitate şi conflict de interese”. SURSA: DEUTSCHE WELLE

 

Ajutoarele de stat acordate sectorului financiar din Uniunea Europeană s-au ridicat la 1.600 de miliarde de euro de la începutul crizei, în octombrie 2008, până la sfârşitul anului trecut, potrivit unui document publicat vineri de Comisia Europeană, relatează AFP.

Suma reprezintă 13% din PIB-ul Uniunii, potrivit tabloului de bord privind ajutoarele de stat pe 2011. Marea majoritate a acestora /67%/ a fost formată din garanţii de stat pentru finanţarea băncilor. Anul 2011 a fost ultimul în care CE a aplicat norme temporare în ceea ce priveşte ajutoarele de stat pentru a ajuta economia reală în vreme de criză. Acest tip de ajutor, acordat întregii economii, s-a ridicat la 48 de miliarde de euro în 2011, adică 0,037% din PIB-ul UE, mai mic cu 50% faţă de anul precedent, se arată în documentul Comisiei.

Aceasta reflectă, pe de o parte, o utilizare redusă a acestor ajutoare de către întreprinderi, iar pe de altă parte, constrângerile bugetare care afectează majoritatea statelor, potrivit CE.  Totalul ajutoarelor care nu sunt legate de criză s-a micşorat, ajungând la 64,3 miliarde de euro în 2011, adică 0,5% din PIB-ul european. Este vorba de 'o tendinţă de scădere pe termen lung', a explicat Antoine Colombani, purtător de cuvânt al comisarului european pentru concurenţă, Joaquin Almunia. Aceste ajutoare reprezentau 2% din PIB-ul UE în anii '80, a subliniat purtătorul de cuvânt. La sfârşitul lui iunie 2012, circa 85% din totalul ajutoarelor ilegale, adică cele care contravin normelor europene privind concurenţa, au fost rambursate autorităţilor de către beneficiarii lor. Este vorba de o sumă de peste 13,5 miliarde de euro, precizează documentul.

Saxo Bank, specialistul în transactionări online multi-asset și investiții, lansează astăzi, ca în fiecare an, cele 10 predicții șocante pentru anul ce urmează. Este exercițiul periodic pe care îl face Saxo Bank pentru a lansa un avertisment asupra evenimentelor extreme care se pot produce atât pe piața financiară, cât și pe scena politică, ceea ce înseamnă că probabilitatea lor de a se întâmpla cu adevărat este foarte mică, dar nu trebuie să le subestimăm nicio secundă. Din aceste predicții veți afla, de exemplu, că Germania va începe să accepte împărțirea poverii datoriei europene, lucru care, coroborat cu alți factori de cpnstrângere, ar putea provoca o cădere a indicelui DAX până în jurul valorii de 5.000. Apoi, că prețul aurului va scădea până în jurul valorii de 1.200 USD per uncie din cauza revenirii economiei americane și a unui dolar mai puternic, în pofida supraîndatorării Rezervelor Federale.

Italy - Berlusconi, who announced this month he will again lead his People of Freedom party (PDL) in a national election expected in February, said on a talk-show on state broadcaster RAI that the ECB should become a lender of last resort for the currency bloc.

"If Germany doesn't accept that the ECB must be a real central bank, if interest rates don't come down, we will be forced to leave the euro and return to our own currency in order to be competitive," Berlusconi said in comments reported by Italian news agencies Ansa and Agi.

The 76-year-old media tycoon has made similar remarks in the past about the possibility of Italy, or even Germany, leaving the euro, but has often at least partially rectified them later, Reuters reported.

Berlusconi is already campaigning hard for the election with a spate of television interviews in an attempt to close the wide gap with the centre-left Democratic Party which is polling at above 30pc, some 14 points above the PDL.

Berlusconi was forced to resign as prime minister in November last year as Italian bond yields surged at the height of the euro zone debt crisis