Ajutoarele de stat acordate sectorului financiar din Uniunea Europeană s-au ridicat la 1.600 de miliarde de euro de la începutul crizei, în octombrie 2008, până la sfârşitul anului trecut, potrivit unui document publicat vineri de Comisia Europeană, relatează AFP.

Suma reprezintă 13% din PIB-ul Uniunii, potrivit tabloului de bord privind ajutoarele de stat pe 2011. Marea majoritate a acestora /67%/ a fost formată din garanţii de stat pentru finanţarea băncilor. Anul 2011 a fost ultimul în care CE a aplicat norme temporare în ceea ce priveşte ajutoarele de stat pentru a ajuta economia reală în vreme de criză. Acest tip de ajutor, acordat întregii economii, s-a ridicat la 48 de miliarde de euro în 2011, adică 0,037% din PIB-ul UE, mai mic cu 50% faţă de anul precedent, se arată în documentul Comisiei.

Aceasta reflectă, pe de o parte, o utilizare redusă a acestor ajutoare de către întreprinderi, iar pe de altă parte, constrângerile bugetare care afectează majoritatea statelor, potrivit CE.  Totalul ajutoarelor care nu sunt legate de criză s-a micşorat, ajungând la 64,3 miliarde de euro în 2011, adică 0,5% din PIB-ul european. Este vorba de 'o tendinţă de scădere pe termen lung', a explicat Antoine Colombani, purtător de cuvânt al comisarului european pentru concurenţă, Joaquin Almunia. Aceste ajutoare reprezentau 2% din PIB-ul UE în anii '80, a subliniat purtătorul de cuvânt. La sfârşitul lui iunie 2012, circa 85% din totalul ajutoarelor ilegale, adică cele care contravin normelor europene privind concurenţa, au fost rambursate autorităţilor de către beneficiarii lor. Este vorba de o sumă de peste 13,5 miliarde de euro, precizează documentul.

Saxo Bank, specialistul în transactionări online multi-asset și investiții, lansează astăzi, ca în fiecare an, cele 10 predicții șocante pentru anul ce urmează. Este exercițiul periodic pe care îl face Saxo Bank pentru a lansa un avertisment asupra evenimentelor extreme care se pot produce atât pe piața financiară, cât și pe scena politică, ceea ce înseamnă că probabilitatea lor de a se întâmpla cu adevărat este foarte mică, dar nu trebuie să le subestimăm nicio secundă. Din aceste predicții veți afla, de exemplu, că Germania va începe să accepte împărțirea poverii datoriei europene, lucru care, coroborat cu alți factori de cpnstrângere, ar putea provoca o cădere a indicelui DAX până în jurul valorii de 5.000. Apoi, că prețul aurului va scădea până în jurul valorii de 1.200 USD per uncie din cauza revenirii economiei americane și a unui dolar mai puternic, în pofida supraîndatorării Rezervelor Federale.

Italy - Berlusconi, who announced this month he will again lead his People of Freedom party (PDL) in a national election expected in February, said on a talk-show on state broadcaster RAI that the ECB should become a lender of last resort for the currency bloc.

"If Germany doesn't accept that the ECB must be a real central bank, if interest rates don't come down, we will be forced to leave the euro and return to our own currency in order to be competitive," Berlusconi said in comments reported by Italian news agencies Ansa and Agi.

The 76-year-old media tycoon has made similar remarks in the past about the possibility of Italy, or even Germany, leaving the euro, but has often at least partially rectified them later, Reuters reported.

Berlusconi is already campaigning hard for the election with a spate of television interviews in an attempt to close the wide gap with the centre-left Democratic Party which is polling at above 30pc, some 14 points above the PDL.

Berlusconi was forced to resign as prime minister in November last year as Italian bond yields surged at the height of the euro zone debt crisis

Aşa cum arsenalele nucleare sunt capabile să asigure o "distrugere mutuală garantată", la fel de garantată este şi distrugerea economiilor prin deprecierea voită a monedelor naţionale. Ce fel de avantaj competitiv mai poate asigura o monedă depreciată intenţionat, dacă toată lumea face la fel?
Şi totuşi, în lipsa unor alte idei, "devalorizările competitive" par gata să fie accelerate, în ciuda numeroaselor avertismente istorice. Autorităţile din economii mai mult sau mai puţin dezvoltate caută noi căi de manipulare a indicilor preţurilor de consum, astfel încât să ascundă efectele noilor valuri monetare.
Din nefericire, este prea târziu chiar şi pentru asemenea inginerii financiare şi statistice. Cu toate că şi-au pierdut elementul de noutate, "primăverile" arabe sunt gata să "înflorească" din nou, după cum arată intensificarea violenţelor din Bahrain.
Accentuarea tensiunilor sociale este determinată, mai ales, de creşterea accelerată a preţurilor, pe fondul unor regimuri monetare construite in jurul ratei de schimb fixe a monedelor locale faţă de dolarul american. Iar nemulţumirile nu sunt izolate doar la nivelul lumii arabe, ci se extind din Asia până în America Latină.
Semnalele privind adevăratele intenţii ale autorităţilor americane au apărut de mai mult timp. Kyle Bass, fondatorul Hayman Capital Management, declara în cadrul conferinţei AmeriCatalyst, în urmă cu un an, că "ideea actuală a guvernului (n.a. american) este să depăşim criza prin exporturi, iar când l-am întrebat pe un oficial al administraţiei Obama cum se va realiza acest lucru, dacă nu se permite deflaţia salariului nominal, el mi-a răspuns că vor omorî dolarul".
Ben Bernanke, preşedintele Federal Reserve, a dovedit că este gata să joace rolul călăului, mai ales dacă ţinem cont de declaraţiile sale admirative la adresa politicilor promovate de Franklin D. Roosevelt. "Cele mai eficiente acţiuni ale sale au fost reabilitarea sistemului bancar şi deprecierea monedei pentru promovarea unei politici monetare relaxate", a declarat Bernanke încă din 1999, în cadrul unei conferinţe de la Princeton.

Premierul tehnocrat al Italiei, Mario Monti, i-a prezentat demisia, vineri seară, preşedintelui Giorgio Napolitano, informează AFP, citat de Mediafax. În cursul şedinţei de guvern, Monti a anunţat că va merge la sediul Preşedinţiei pentru a-i prezenta demisia sa şi cea a întregului Cabinet. Mario Monti, premierul tehnocrat care a condus Italia în ultimele 13 luni, este un politician echilibrat, în vârstă de 69 de ani, recunoscut pentru competenţa economică, fiind opusul pasionalului Silvio Berlusconi, acuzat de subminarea credibilităţii ţării prin scandaluri şi procese, comentează AFP. Mario Monti, supranumit şi "cardinalul", şi-a creat o reputaţie de om competent şi independent, în timpul celor zece ani cât a fost comisar european, în perioada 1994-2004. Amator de mers cu bicicleta, Monti recunoaşte că nu este "prea sociabil". "Chiar dacă nu mi le amintesc şi nu le spun prea bine, îmi plac mult bancurile. Berlusconi are un adevărat talent în a le spune", declara el, în 2005, într-unul dintre rarele sale interviuri. Numit senator pe viaţă de către preşedintele italian Giorgio Napolitano, el a fost lăudat de directoarea Fondului Monetar Internaţional, Christine Lagarde. "Este un om de mare calitate, cu care am avut întotdeauna un dialog fructuos şi extrem de călduros", a declarat ea. Născut la 19 martie 1943, la Varese (nord), Mario Monti devine celebru la prestigioasa Universitate Bocconi din Milano, cunoscută pentru cea mai bună facultate de Economie din Italia. Şi-a continuat studiile în Statele Unite, la Universitatea Yale, pe care a absolvit-o în 1965, unde studiază cu James Tobin, laureat al Premiului Nobel, creatorul unui proiect de taxare a tranzacţiilor care îi poartă numele. În 1970, începe să predea la Universitatea din Torino, pe care o părăseşte în 1985 pentru a deveni profesor de economie politică la Bocconi, unde ocupă succesiv posturile de director al Institutului de Economie Politică, rector şi preşedinte, în 1994. În 1994, a fost propus de primul Guvern al lui Berlusconi într-un post de comisar european. Jacques Santer, preşedintele Comisiei Europene din perioada respectivă, îi încredinţează postul de comisar pentru Piaţa Internă. În 1999, Guvernul de stânga al lui Massimo D'Alema îl confirmă la Comisie, unde primeşte de la preşedintele acesteia, compatriotul său Romano Prodi, mult râvnitul post de comisar pentru Concurenţă, lucru care confirmă imaginea sa de neimplicare politică. După încheierea mandatelor la Bruxelles, Monti revine la activitatea academică şi semnează editoriale în Corriere della Sera, un cotidian de referinţă în Italia.

Grupul BCR va disponibiliza 1.600 de salariaţi în următoarele 12-18 luni, reprezentând 17,5% din totalul angajaţilor, pentru a reaşeza modelul la noile realităţi economice, dar va continua creşterea prin stimularea tranzacţiilor bancare şi concentrarea pe lei, anunţă preşedintele băncii, Tomas Spurny. Astfel, vor fi închise peste 60 de sucursale neprofitabile, iar numărul salariaţilor va scădea de la 9.100 la 7.500, informează Mediafax.

Preşedintele executiv al BCR a precizat că în urma crizei modelul de business s-a modificat, iar sustenabilitatea afacerii presupune în acest moment o reducere a costurilor, ţinta fiind de 250 milioane de lei în următorii doi ani. El a arătat că strategia de dezvoltare pentru următorii cinci ani a fost aprobată recent, aşa încât planul de restructurare nu a fost încă negociat cu cele trei sindicate din bancă. „Oricine este înţelept va vedea că cel mai important este cum le asiguri un viitor bun celor 7.500 de oameni care rămân în bancă”, a spus Spurny.

Deşi a recunoscut că a venit în BCR pentru a restructura banca, Spurny spune că nu este un „profesionist” al restructurării sau un adept exclusiv al unor asemenea măsuri, arătând că în Ungaria sau Slovacia a avut o strategie de investiţii, iar banca pe care a construit-o în Slovacia are în prezent o cotă de piaţă de 15%.

El a amintit că Erste a investit în România circa 9,3 miliarde de euro, echivalentul a jumătate din împrumuturile atrase de la instituţiile financiare internaţionale, şi se plasează astfel drept cel mai mare susţinător privat al economiei româneşti.

Spurny susţine că BCR va reveni pe creştere în a doua parte a anului viitor, şi estimează că 2013 va fi un an greu pentru sistem, cu un avans modest, de numai o cifră, în linie cu creşterea PIB. Oficialul BCR estimează însă o revenire mai puternică a afacerilor începând cu 2014, cu rate de 3,5-4-6% pe partea de retail şi de 7-9% pe segmentul corporate.

Guvernul Ponta a amanat cu un an vanzarea unor pachete minoritare de actiuni ale companiilor de stat, contrar intelegerii cu Fondul Monentar International, ridicand astfel semne de intrebare in ceea ce priveste angajamentul de a incheia un nou pact cu institutia financiara internationala, scrie Reuters.Astfel, guvernul a amanat pana la finele lui 2013 termenul limita pentru vanzarea unor pachete minoritare la companiile de stat, printre care Romgaz, Nuclearelectrica, CFR Marfa, Transgaz sau Tarom. Premierul Victor Ponta a tinut sa reasigure investitorii, afirmand ca doreste sa reinnoiasca actualul acord cu FMI, in valoarea de 5 mld de euro, si care expira la inceputul lui 2013, dar deciziile de amanare a listarii s-ar putea dovedi un obstacol.
Potrivit unui proiect de lege adoptat in sedinta de marti si citat de Mediafax, Guvernul a decis ca termenul in care procedurile de admitere la tranzactionare trebuie finalizate sa fie din nou amanat, de la 31 decembrie 2012 la 31 decembrie 2013.
Potrivit angajamentelor cu Fondul Monetar International, Guvernul ar fi trebuit ca pana la finele acestui an sau inceputul anului viitor sa plaseze pe piata de capital pachete de actiuni ale companiilor Complexul Energetic Hunedoara, Complexul Energetic Oltenia, Elcen Bucuresti, CFR Marfa, Tarom, Hidroelectrica, Romgaz si Nuclearelectrica. Listarea Hidroelectrica este intrerupta, intrucat compania a intrat in insolventa. Listarea pe bursa a companiilor este prevazuta si in Legea 247/2005 privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei.
Ponta a propus de asemenea impartirea ministerului de Finante in doua, propunand in nou cabinet un ministru pentru Buget si unul pentru Finante, idee ce ar putea complica discutiile cu FMI, scrie Reuters. Leul s-a devalorizat cu 0,2% fata de euro miercuri, in conditiile in care si alte monede regionale au scazut in comparatie cu moneda unica europeana.
"Este un semnal foarte prost pentru investitori, care asteapta progrese in reformarea sectorului de stat, in special privatizari", a afirmat economistul Raiffeisen Ionut Dumitru. FMI a criticat in mod regulat Romania pentru esecul in incercarea de a vinde sau reforma sistemul de stat supradimensionat si ineficient, care este vazut drept o frana a relansarii economiei.
Leul a avut cea mai slaba performanta in cadrul economiilor emergente din UE in acest an, din cauza situatiei politice volatile din Romania, in special in urma tentativei esuate al USL-ului de a-l suspenda pe presedintele Basescu din functie, atragand acuzatii internationale de subminare a statului de drept, noteaza Reuters.
Romania a reusit sa-si reduca deficitul bugetar, care se va situa cel mai probabil sub 3% din PIB in acest an, dar FMI a devenit mai critic in privinta esecului de a realiza reforme profunde si de a atrage banii europeni.
Pana in prezent, s-a reusit o singura listare a unui pachet minoritar de actiuni, in cazul Transelectrica, care a adus venituri de 38 milioane euro.
"Cred ca FMI va gasi o cale de a ajunge la un program. Dar ma intreb cat de angajati sunt", a afirmat economistul Barclays Capital Daniel Hewitt. (hotnews)