Premierul tehnocrat al Italiei, Mario Monti, i-a prezentat demisia, vineri seară, preşedintelui Giorgio Napolitano, informează AFP, citat de Mediafax. În cursul şedinţei de guvern, Monti a anunţat că va merge la sediul Preşedinţiei pentru a-i prezenta demisia sa şi cea a întregului Cabinet. Mario Monti, premierul tehnocrat care a condus Italia în ultimele 13 luni, este un politician echilibrat, în vârstă de 69 de ani, recunoscut pentru competenţa economică, fiind opusul pasionalului Silvio Berlusconi, acuzat de subminarea credibilităţii ţării prin scandaluri şi procese, comentează AFP. Mario Monti, supranumit şi "cardinalul", şi-a creat o reputaţie de om competent şi independent, în timpul celor zece ani cât a fost comisar european, în perioada 1994-2004. Amator de mers cu bicicleta, Monti recunoaşte că nu este "prea sociabil". "Chiar dacă nu mi le amintesc şi nu le spun prea bine, îmi plac mult bancurile. Berlusconi are un adevărat talent în a le spune", declara el, în 2005, într-unul dintre rarele sale interviuri. Numit senator pe viaţă de către preşedintele italian Giorgio Napolitano, el a fost lăudat de directoarea Fondului Monetar Internaţional, Christine Lagarde. "Este un om de mare calitate, cu care am avut întotdeauna un dialog fructuos şi extrem de călduros", a declarat ea. Născut la 19 martie 1943, la Varese (nord), Mario Monti devine celebru la prestigioasa Universitate Bocconi din Milano, cunoscută pentru cea mai bună facultate de Economie din Italia. Şi-a continuat studiile în Statele Unite, la Universitatea Yale, pe care a absolvit-o în 1965, unde studiază cu James Tobin, laureat al Premiului Nobel, creatorul unui proiect de taxare a tranzacţiilor care îi poartă numele. În 1970, începe să predea la Universitatea din Torino, pe care o părăseşte în 1985 pentru a deveni profesor de economie politică la Bocconi, unde ocupă succesiv posturile de director al Institutului de Economie Politică, rector şi preşedinte, în 1994. În 1994, a fost propus de primul Guvern al lui Berlusconi într-un post de comisar european. Jacques Santer, preşedintele Comisiei Europene din perioada respectivă, îi încredinţează postul de comisar pentru Piaţa Internă. În 1999, Guvernul de stânga al lui Massimo D'Alema îl confirmă la Comisie, unde primeşte de la preşedintele acesteia, compatriotul său Romano Prodi, mult râvnitul post de comisar pentru Concurenţă, lucru care confirmă imaginea sa de neimplicare politică. După încheierea mandatelor la Bruxelles, Monti revine la activitatea academică şi semnează editoriale în Corriere della Sera, un cotidian de referinţă în Italia.

Grupul BCR va disponibiliza 1.600 de salariaţi în următoarele 12-18 luni, reprezentând 17,5% din totalul angajaţilor, pentru a reaşeza modelul la noile realităţi economice, dar va continua creşterea prin stimularea tranzacţiilor bancare şi concentrarea pe lei, anunţă preşedintele băncii, Tomas Spurny. Astfel, vor fi închise peste 60 de sucursale neprofitabile, iar numărul salariaţilor va scădea de la 9.100 la 7.500, informează Mediafax.

Preşedintele executiv al BCR a precizat că în urma crizei modelul de business s-a modificat, iar sustenabilitatea afacerii presupune în acest moment o reducere a costurilor, ţinta fiind de 250 milioane de lei în următorii doi ani. El a arătat că strategia de dezvoltare pentru următorii cinci ani a fost aprobată recent, aşa încât planul de restructurare nu a fost încă negociat cu cele trei sindicate din bancă. „Oricine este înţelept va vedea că cel mai important este cum le asiguri un viitor bun celor 7.500 de oameni care rămân în bancă”, a spus Spurny.

Deşi a recunoscut că a venit în BCR pentru a restructura banca, Spurny spune că nu este un „profesionist” al restructurării sau un adept exclusiv al unor asemenea măsuri, arătând că în Ungaria sau Slovacia a avut o strategie de investiţii, iar banca pe care a construit-o în Slovacia are în prezent o cotă de piaţă de 15%.

El a amintit că Erste a investit în România circa 9,3 miliarde de euro, echivalentul a jumătate din împrumuturile atrase de la instituţiile financiare internaţionale, şi se plasează astfel drept cel mai mare susţinător privat al economiei româneşti.

Spurny susţine că BCR va reveni pe creştere în a doua parte a anului viitor, şi estimează că 2013 va fi un an greu pentru sistem, cu un avans modest, de numai o cifră, în linie cu creşterea PIB. Oficialul BCR estimează însă o revenire mai puternică a afacerilor începând cu 2014, cu rate de 3,5-4-6% pe partea de retail şi de 7-9% pe segmentul corporate.

Guvernul Ponta a amanat cu un an vanzarea unor pachete minoritare de actiuni ale companiilor de stat, contrar intelegerii cu Fondul Monentar International, ridicand astfel semne de intrebare in ceea ce priveste angajamentul de a incheia un nou pact cu institutia financiara internationala, scrie Reuters.Astfel, guvernul a amanat pana la finele lui 2013 termenul limita pentru vanzarea unor pachete minoritare la companiile de stat, printre care Romgaz, Nuclearelectrica, CFR Marfa, Transgaz sau Tarom. Premierul Victor Ponta a tinut sa reasigure investitorii, afirmand ca doreste sa reinnoiasca actualul acord cu FMI, in valoarea de 5 mld de euro, si care expira la inceputul lui 2013, dar deciziile de amanare a listarii s-ar putea dovedi un obstacol.
Potrivit unui proiect de lege adoptat in sedinta de marti si citat de Mediafax, Guvernul a decis ca termenul in care procedurile de admitere la tranzactionare trebuie finalizate sa fie din nou amanat, de la 31 decembrie 2012 la 31 decembrie 2013.
Potrivit angajamentelor cu Fondul Monetar International, Guvernul ar fi trebuit ca pana la finele acestui an sau inceputul anului viitor sa plaseze pe piata de capital pachete de actiuni ale companiilor Complexul Energetic Hunedoara, Complexul Energetic Oltenia, Elcen Bucuresti, CFR Marfa, Tarom, Hidroelectrica, Romgaz si Nuclearelectrica. Listarea Hidroelectrica este intrerupta, intrucat compania a intrat in insolventa. Listarea pe bursa a companiilor este prevazuta si in Legea 247/2005 privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei.
Ponta a propus de asemenea impartirea ministerului de Finante in doua, propunand in nou cabinet un ministru pentru Buget si unul pentru Finante, idee ce ar putea complica discutiile cu FMI, scrie Reuters. Leul s-a devalorizat cu 0,2% fata de euro miercuri, in conditiile in care si alte monede regionale au scazut in comparatie cu moneda unica europeana.
"Este un semnal foarte prost pentru investitori, care asteapta progrese in reformarea sectorului de stat, in special privatizari", a afirmat economistul Raiffeisen Ionut Dumitru. FMI a criticat in mod regulat Romania pentru esecul in incercarea de a vinde sau reforma sistemul de stat supradimensionat si ineficient, care este vazut drept o frana a relansarii economiei.
Leul a avut cea mai slaba performanta in cadrul economiilor emergente din UE in acest an, din cauza situatiei politice volatile din Romania, in special in urma tentativei esuate al USL-ului de a-l suspenda pe presedintele Basescu din functie, atragand acuzatii internationale de subminare a statului de drept, noteaza Reuters.
Romania a reusit sa-si reduca deficitul bugetar, care se va situa cel mai probabil sub 3% din PIB in acest an, dar FMI a devenit mai critic in privinta esecului de a realiza reforme profunde si de a atrage banii europeni.
Pana in prezent, s-a reusit o singura listare a unui pachet minoritar de actiuni, in cazul Transelectrica, care a adus venituri de 38 milioane euro.
"Cred ca FMI va gasi o cale de a ajunge la un program. Dar ma intreb cat de angajati sunt", a afirmat economistul Barclays Capital Daniel Hewitt. (hotnews) 

Clasificarea universitatilor in Romania - Amintim ca universitatile din Romania au fost clasificate pentru prima oara in istorie dupa criterii europene in cursul anului trecut, iar rezultatele clasificarii au fost publicate pe 6 septembrie 2011. Toate universitatile particulare au fost clasificate in ultima categorie valorica, iar principala consecinta a acestei clasificari o reprezenta acordarea unui "buget mult marit" universitatilor din prima categorie si, respectiv, a unui buget foarte mic celor mai slabe universitati.

Pe 19 iunie 2012, ministrul interimar de atunci al Educatiei, Liviu Marian Pop, a anuntat ca a contestat in justitie rezultatele clasificarii universitatilor si a ierarhizarii programelor de studii.

La inceputul lunii septembrie 2012, Expert Forum avertiza printr-o analiza ca evaluarea si clasificarea universitatilor risca sa fie anulate, in conditiile in care "la doar 2 saptamani de la instalare, Guvernul Ponta a actionat, prin Ordonanta de Urgenta nr. 21/2012, prin care, pentru anul universitar 2012-2013, cheltuirea fondurilor publice in universitati se face independent de evaluare si clasificare. Mesajul politic transmis prin OUG 21/2012 este asadar de sustinere netransparenta a mediocritatii, din fonduri publice".

Pe 1 octombrie, ministrul Ecaterina Andronescu declara ca "MECTS are doua procese privind clasificarea universitatilor, deschise de institutii nemultumite de categoria in care au fost incluse. Noi nu putem merge in instanta si sa dovedim ca locul unde au fost plasate respectivele instiutii este corect, intrucat nu avem criteriile care au stat la baza clasificarii. In acest context, am putea fi nevoiti sa facem o noua evaluare si un nou clasament".

Asociatia Universitatilor Particulare din Romania, a carei presedinta era anul trecut Corina Dumitrescu - prima propunere a premierului Victor Ponta la sefia Ministerului Educatiei - a atacat atunci in instanta rezultatele acestei clasificari. In luna noiembrie 2011, Ministerul Educatiei a castigat in prima instanta procesul cu Asociatia Universitatilor Particulare din Romania, iar decizia instantei a fost atacata cu recurs.

Comisia Europeana lanseaza o noua clasificare internationala a universitatilor din Europa si din lume, la care sunt asteptate sa participe 500 de universitati, anunta executivul european printr-un comunicat de presa. Noua clasificare "multidimensionala" va califica universitatile in cinci domenii distincte:

• reputatia pentru cercetare
• calitatea predarii si invatarii
• orientarea internationala
• succesul transferului de cunostinte (de exemplu, parteneriate cu intreprinderile si intreprinderile nou-infiintate)
• angajamente regionale

Comisia Europeana anunta ca universitatile sunt invitate sa se inscrie pentru noua clasificare in prima jumatate a anului 2013, iar primele rezultate sunt asteptate la inceputul anului 2014. Clasificarea U-Multirank va fi lansata oficial la o conferinta care va avea loc intre 30 si 31 ianuarie la Dublin sub presedintia irlandeza a Uniunii Europene.

Androulla Vassiliou, comisarul european pentru educatie, a declarat ca "aceasta va fi o clasificare moderna si sofisticata, ilustrand intreaga diversitate a invatamantului superior. Clasificarile internationale existente au inca tendinta sa acorde prea multa importanta reputatiei pentru cercetare".

Comisia Europeana a selectionat un consortiu independent care sa efectueze clasificarea, se arata in comunicatul de presa remis HotNews.ro. Centrul pentru invatamant superior (CHE) din Germania si Centrul pentru studii politice de invatamant superior (CHEPS) din Tarile de Jos vor conduce initiativa. Acestea vor colabora cu parteneri printre care se numara Centrul pentru studii stiintifice si tehnologice de la Universitatea Leiden (CWTS), editura stiintifica Elsevier, fundatia Bertelsmann si firma de software Folge 3.

Consortiul va colabora, de asemenea, cu parteneri din clasificarea nationala si cu organizatii ale partilor interesate pentru a compila date exacte, explica executivul european.

Comisia de la Veneţia a transmis primului-ministru Victor Ponta o recomandare de schimbare a procedurii de demitere a şefului statului, astfel încât referendumul naţional să fie înlocuit prin pronunţarea unei instanţe judecătoreşti.

Instanţa europeană sugerează posibilitatea schimbării procedurii de suspendare, astfel încât decizia cu privire la rămânerea sau nu în funcţie a preşedintelui României să nu mai revină alegătorilor chemaţi la referendum. Suspendarea iniţiată de Parlament ar trebui să fie urmată de pronunţarea unei instanţe judecătoreşti, astfel încât procedura de demitere să treacă din sfera electorală în cea juridică, potrivit rtv.net.

Comisia Europeana pentru Democraţie prin Drept (Comisia de la Venetia) a adoptat vineri avizul cu privire la masurile luate de Guvernul si Parlamentul României în ceea ce priveşte alte instituţii ale statului si cu privire la Ordonanţa de Urgenta pentru amendarea Legii 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, precum şi vizând Ordonanţa de Urgenţă pentru amendarea Legii 3/2000 privind organizarea referendumului, aviz solicitat de secretarul general al Consiliului Europei şi de prim-ministrul Victor Ponta. Guvernul informează vineri, intr-un comunicat de presa, ca a luat nota de adoptarea avizului şi că salută totodată "formularea de către Comisia de la Veneţia a unui set de propuneri de revizuire a Constituţiei României, având drept scop consolidarea cadrului constituţional".