HEIL....al patrulea reich

Deputaţii germani au aprobat astăzi, cu o largă majoritate, măsurile adoptate recent de zona euro pentru salvarea Greciei de la faliment. Potrivit agențiilor internaționale, 473 de membri ai Bundestag-ului (camera inferioară a parlamentului german) au votat în favoarea ajutorului, 100 de parlamentari s-au pronunţat împotrivă şi 11 s-au abţinut. Rezultatul votului nu a fost o surpriză întrucât opoziţia (Partidul Social-Democrat - SPD şi Partidul Verzilor) a anunţat înaintea şedinţei că va vota alături de coaliţia majoritară condusă de cancelarul Angela Merkel (CDU, CSU şi Partidul Liber-Democrat-FDP).

”Nimeni nu profită de zona euro mai mult decât germanii, atât din punct de vedere economic, cât şi politic”, a spus astăzi dimineaţă ministrul de finanţe german Wolfgang Schaeuble, recomandându-le deputaţilor să se pronunţe pentru acordarea unui nou împrumut Greciei, scrie Agerpres.

RBS România este a treia instituţie bancară care decide să părăsească Bursa de Valori Bucureşti, anul acesta, după "exit"-urile răsunătoare ale grupurilor ING şi UniCredit. "RBS România nu va mai oferi clienţilor săi servicii de brokeraj pe piaţa de capital", ne-au declarat reprezentanţii băncii. Situaţia este cu atât mai gravă cu cât, în piaţă, circulă informaţia că şi alte bănci le urmează celor trei, iar unii dintre brokerii independenţi se pregătesc să îşi închidă porţile. "RBS România şi-a revizuit de curând oferta de produse şi servicii în lumina noii sale strategii de business care a fost anunţată public în martie 2012 către clienţi, angajaţi, precum şi către publicul larg prin intermediul mass-media", ne-au declarat reprezentanţii RBS România, adăugând: "Pe viitor, banca se va concentra pe furnizarea de produse şi servicii premium către companii de top internaţionale şi locale de dimensiuni mari, precum şi către clienţi instituţionali. Astfel, RBS România va vinde sau va ieşi din segmentele sau din activităţile care nu se încadrează în direcţia orientată pe servicii dedicate clienţilor persoane juridice, o abordare consecventă cu strategia Grupului RBS. Segmentele vizate includ activităţile de retail şi pe cele comerciale realizate operaţional prin intermediul sucursalelor. În consecinţă, RBS România nu va mai oferi clienţilor săi servicii de brokeraj pe piaţa de capital. Acestea nu reprezintă o activitate principală, ci au o importanţă redusă în portofoliul de produse al băncii, nefiind parte a poziţionării actuale sau viitoare a băncii în România".

Mii de romani au dat bancile in judecata si au castigat, iar de victoria lor ar putea beneficia incepand cu anul viitor toti romanii afectati de abuzurile din contractele de credit. Conform noului articol 13 din Legea nr.193/2000 privind clauzele abuzive din contractele incheiate intre comercianti si consumatori, care urmeaza sa fie modificat prin Legea nr.76/2012 de punere in aplicare a noului Cod de procedura civila, "instanta, in cazul in care constata existenta clauzelor abuzive in contract, obliga profesionistul (banca - n.red.) sa modifice toate contractele de adeziune in curs de executare, precum si sa elimine clauzele abuzive din contractele preformulate, destinate a fi utilizate in cadrul activitatii profesionale". Cu alte cuvinte, bancile sunt obligate sa elimine comisioanele abuzive constatate de instanta intr-un caz din toate contractele de acelasi tip ale institutiilor respective. Mai mult, acestea ar putea fi obligate sa ramburseze clientilor costurile percepute in acest mod in trecut.

Reprezentanţii Zonei Euro au discutat săptămâna aceasta la Paris despre posibilitatea de a şterge parţial datoria Greciei în 2015, o măsura considerată inevitabilă de FMI şi BCE, în condiţiile actuale, relatează în ediţiile de astăzi Welt am Sonntag şi Der Spiegel, citate de AFP, potrivit surselor de presă.
Welt am Sonntag informează, fără a cita surse, că în cursul unei reuniuni cu uşile închise desfăşurate luni la Paris, la care au participat ministrul german de Finanţe Wolfgang Schauble şi creditorii publici ai Grecia (Zona Euro, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional), s-a discutat posibilitatea renunţării la unele cerinţe financiare în 2015. Potrivit ziarului Die Welt, eliminarea parţială a datoriei Greciei ar viza să încurajajeze guvernul elen să îşi îndeplinească angajamentele asumate în schimbul celui de al doilea program de ajutor.

BCE trebuie să supervizeze toate băncile din zona euro, a afirmat, ieri, preşedintele Băncii Centrale Europene Mario Draghi, adăugând că acele state ale UE care nu folosesc moneda comună trebuie să aibă posibilitatea de a participa la o supervizare comună, transmit Reuters şi Bloomberg, preluate de Agerpres.  "Pentru a menţine stabilitatea financiară, Comitetul de supervizare va trebui să-şi impună controlul asupra tuturor băncilor din ţările participante. Toate statele membre, şi cele care nu au adoptat euro, trebuie să aibă posibilitatea de a participa la o supervizare comună", a afirmat Mario Draghi, într-un discurs rostit la Frankfurt.  În mod ideal, baza legală pentru o supervizare comună bancară în zona euro ar trebui să intre în vigoare în ianuarie 2013, a explicat şeful BCE.  Unii observatori au sugerat că existenţa aceleiaşi instituţii a deciziilor de politică...   Noul program al BCE dedicat achiziţionării obligaţiunilor a ajutat la restabilirea încrederii în zona euro, a apreciat Mario Draghi, dând asigurări că este pregătit să înceapă achiziţiile când va fi necesar.
Din această vară, perspectivele zonei euro au devenit din ce în ce mai pesimiste, iar sistemul financiar era fragmentat, determinând BCE să adopte măsuri, împreună cu guvernele, care au îmbunătăţit situaţia de pe pieţe. "Din acest motiv, pot să spun astăzi că avem o revenire a încrederii în perspectivele zonei euro. Revenirea încrederii este justificată. Ţinând cont că revenirea încrederii este legată şi de anunţul privind planul de achiziţionare a obligaţiunilor, vreau să asigur pieţele financiare că suntem pregătiţi să implementăm acest program, dacă şi când va fi necesar", a afirmat Mario Draghi, în discursul rostit la Frankfurt. Acesta a adăugat că guvernele trebuie să adopte în continuare reforme şi să facă eforturi pentru o mai strânsă uniune financiară şi economică.
Şi Benoit Coeure, membru al Comitetului executiv al Băncii Centrale Europene, a declarat, luni, că autoritatea unică de supervizare bancară a Europei trebuie să reglementeze atât băncile din zona euro, cât şi pe cele din întreaga Uniune Europeană. Autoritatea unică de supervizare bancară a Europei nu trebuie limitată la nivelul zonei euro, deoarece este necesară pentru această regiune dar este oportună pentru UE ca întreg, a explicat Coeure.

Premierul Marii Britanii, David Cameron, a negat că propunerea de a reduce bugetul comunitar, făcută la summitul UE ar fi izolat Marea Britanie de restul statelor membre UE. "Marea Britanie nu a fost singură împotriva tuturor", a spus David Cameron, citat de AFP...."Proiectul prezentat pur şi simplu nu era suficient de bun. Nu era suficient de bun pentru Marea Britanie, dar nici pentru Germania, Suedia, Olanda, Finlanda şi Danemarca", a spus el. Summitul Consiliului European dedicat bugetului multianual al Uniunii Europene s-a încheiat vineri după-amiază, fără a se ajunge la un acord, anunţă surse din cadrul Preşedinţiei semestriale a Consiliului UE. Reuniunea şefilor de stat şi de guvern din cele 27 de state membre UE începuse joi seara, la Bruxelles, fiind dedicată în principal bugetului multianual al Uniunii pentru perioada 2014-2020. "Şefii de stat şi de guvern s-au despărţit fără a ajunge la un acord", afirmă o sursă oficială. Liderii europeni reluaseră vineri dimineaţă lucrările, după o serie de întrevederi bilaterale care au avut loc joi şi au fost urmate de summit. Dar nu au reuşit să depăşească divergenţele privind bugetul plurianual şi distribuirea fondurilor. Premierul Marii Britanii, David Cameron, declara vineri dimineaţă că nu existau "progrese suficiente".