Industrializarea, urbanizarea si modernizarea a schimbat radical scara valorica demografica. De la familia extinsa, care oferea membrilor ei stabilitate si siguranta, s-a trecut la familia in care independenta membrilor a trecut pe primul plan. Cei mai afectati sunt batranii. Inainte, locul lor era in familie, astazi tot mai des ei se confrunta cu izolarea, abandonul, institutionalizarea.- Lent, fara sa atraga atentia, dar inevitabil, populatia tarilor europene sufera in prezent o a doua evolutie majora: aparitia unei noi grupe "varsta a patra" ("cei mai batrani dintre batrani", de peste 80 de ani) cu pondere mare, in continua crestere.
- Ultimii 22 de ani s-au caracterizat prin continuarea scaderii numerice a populatiei cu aproape 1,9 milioane de locuitori. Schimbarea comportamentului demografic al cuplurilor fata de propria reproducere, cresterea mortalitatii precum si migratia externa, au facut ca populatia Romaniei sa se reduca constant.
- Structura pe varste a populatiei poarta amprenta caracteristica a unui proces de imbatranire demografica, datorat in principal scaderii natalitatii, care a determinat reducerea absoluta si relativa a populatiei tinere (0-14 ani). In paralel, cresterea sperantei de viata a determinat cresterea numarului si ponderii populatiei varstnice (de 65 ani si peste).
- Asistam la reducerea ponderii populatiei tinere, de 0-14 ani, de la 23,7% (in 1990) la 15,0% (in 2012) si cresterea ponderii celei varstnice, de 65 ani si peste, de la 10,3% (in 1990) la 15,0% (in 2012). Populatia adulta, de 15-64 ani, a crescut constant de la 66% (in 1990) la 70% (in 2012).
- Pentru prima oara in ultimele patru decenii, la 1 ianuarie 2012 ponderea populatiei populatiei tinere este egala cu ponderea populatiei varstnice (15,0%).
Efectele procesului de imbatranire vor apare in timp, determinand perturbatii la nivelul populatiei scolare, populatiei fertile si populatiei in varsta de munca.
Populatia varstnica nu poate fi privita ca o entitate omogena, ea incluzand subgrupa de varstnici "mai tineri" (65-74 ani), subgrupa de varstnici "mai batrani" (75-84 ani) si longevivii (85 ani si peste).
Populatia varstnica nu poate fi privita ca o entitate omogena, ea incluzand subgrupa de varstnici "mai tineri" (65-74 ani), subgrupa de varstnici "mai batrani" (75-84 ani) si longevivii (85 ani si peste).










