marți, 13 noiembrie 2012

Marea Britanie se îndepărtează de restul continentului. Prin adoptarea unei poziţii radicale, crede el, Londra "ruinează orice şansă de compromis" şi provoacă "disperare" în ţările din centrul şi estul Europei, care beneficiază de aşa-numitele fonduri de coeziune. Saryusz-Wolski mai adaugă că Marea Britanie se autoizolează, o poziţie pe care va ajunge probabil să o regrete mai târziu. Mulţi lideri europeni vor ca Londra să se hotărască, mai degrabă mai devreme decât mai târziu: fie să se dedice proiectului european, fie să-l părăsească definitiv. Confuzia privind rolul Londrei în UE ar putea afecta negativ întregul proiect european, mai spun criticii. "Cred că efectele negative afectează atât Londra cât şi UE, pentru că accentuează neînţelegerile interne în mijlocul unei crize, moment în care noi ar trebui să transmitem pieţelor semnale de armonie şi convingerea că bugetul Uniunii este un instrument de ieşire din actuala criză", adaugă Saryusz-Wolski.....
Pentru mulţi europeni, Marea Britanie a adoptat deja o poziţie dură. În ultimele săptămâni, primul ministru de la Londra a ameninţat de mai multe ori că va bloca prin veto discuţiile privind bugetul Uniunii. Cameron a adus în discuţie şi varianta organizării unui referendum prin care britanicii să decidă cu privire la relaţia ţării lor cu UE. Pentru mulţi eurosceptici radicali din partidul lui David Cameron, poziţia şefului de guvern nu este îndeajuns de fermă. Ei consideră că actualele evoluţii din blocul comunitar, marcate de criza economică, sunt o ocazie bună pentru ca Marea Britanie să se desprindă de Uniune.....Într-un vot anterior în Camera Comunelor, guvernul condus de Cameron a fost învins după ce 50 de parlamentari conservatori s-au aliat iniţiativei opoziţiei de a cere tăierea cheltuielilor autorităţilor comunitare de la Bruxelles. Votul nu are caracter obligatoriu, dar sporeşte presiunile asupra lui Cameron, de la care se aşteaptă o poziţie fermă la dezbaterile din noiembrie privind bugetul Uniunii.

luni, 12 noiembrie 2012

Ehilibrul puterii economice se va răsturna semnificativ în următorii 50 de ani

Economiile din zona euro vor ceda în faţa unor ţări cu o populație mai tânără, precum Indonezia şi Brazilia. “Ehilibrul puterii economice se va răsturna semnificativ în următorii 50 de ani”, potrivit OECD.... Economiile din zona euro vor ceda în faţa unor ţări cu o populație mai tânără, precum Indonezia şi Brazilia. “Ehilibrul puterii economice se va răsturna semnificativ în următorii 50 de ani”, potrivit OECD.... „Criza economică pe care am văzut-o în ultimii cinci ani se va încheia, dar lumea copiilor şi a nepoţilor noştri va fi poate net diferită de a noastră”, a spus secretarul general al OCDE, Angel Gurria. Potrivit OECD, creşterea franceză ar urma s-o depășească pe cea din Germania, +1,3%, între 2011 şi 2030, respectiv +1%, între 2030 şi 2060. În general, distanţa existentă în prezent între nivelul de viaţă de pe pieţele emergente şi cel al economiilor avansate ar urma să se diminueze în 2060, se mai arată în document. Până la sfârșitul acestui an, economia chineză va depăși PIB-ul zonei euro a potrivit OECD, acesta fiind de altfel doar începutul unei schimbări uriașe. Potrivit OECD, economiile din China și India ar fi mai mari decât puterea economică a SUA, Japonia și zona euro a celor 17 membri, luate împreună. China și India ar reprezenta 39% din producția globală, comparativ cu 34% pentru SUA, Japonia și zona euro. Se prevede așadar ca, pe cont propriu, China să concureze SUA pentru a deveni cea mai mare economie din lume până în 2030 cel mai tarziu.În raport se mai arată, de asemenea, că, pentru încă opt ani de acum în colo, China va avea cea mai mare rată de creștere înainte de a fi depășită de India și Indonezia. Cea de-a cincea mare putere economică mondială, după SUA, China, Japonia și India, Germania, va fi depășită până în 2060 de Brazilia, Indonezia, Mexic, Rusia și Franța, ceea ce înseamnă că partea Germaniei din producția globală va scădea la doar 2.0%, față de 4,8% în acest moment.

duminică, 11 noiembrie 2012

Misiunea FMI de evaluare va reveni la Bucureşti la mijlocul lunii ianuarie, când se va face ultima analiză a acordului în derulare şi se vor negocia condiţiile noii înţelegeri, care va fi aprobată, cel mai probabil, în luna februarie, a declarat ministrul Finanţelor Publice, Florin Georgescu.
"Încheiem în ianuarie acordul actual şi, probabil, în februarie vom avea un nou acord cu Fondul Monetar Internaţional, Comisia Europeană şi Banca Mondială. Acest nou acord va asigura responsabilizarea tuturor actorilor", a spus Florin Georgescu, potrivit Mediafax.
Ulterior, ministrul Finanţelor a precizat că misiunea FMI va reveni la Bucureşti în jurul datei de 15 ianuarie, când va fi cert că este finalizat bugetul pentru anul viitor, indiferent de cine va forma noul guvern.  El a explicat că, în funcţie de rezultatul negocierilor, misiunea din ianuarie va pleca la Washington şi cu parametrii noului acord, care ar urma să fie aprobat în boardul FMI în a doua parte a lunii februarie.  Acordul încheiat în primăvara anului trecut cu FMI urma să fie finalizat în luna martie 2013, iar închiderea lui anticipată sugerează că vor fi preluate în următoarea înţelegere majoritatea condiţiilor neîndeplinite de partea română, în principal privind reformele structurale, mai ales programul de privatizări şi de introducere a managementului privat.
O echipă de experţi ai FMI, condusă de şeful misiunii Fondului în România, Erik de Vrijer, se află la Bucureşti în perioada 6-14 noiembrie pentru discuţii cu autorităţile române despre evoluţiile economice recente, perspectivele economice, politica fiscală şi monetară şi reformele structurale.
Preşedintele Traian Băsescu a declarat, joi, la începutul întrevederii cu delegaţia FMI, Comisiei Europene şi Băncii Mondiale, că a discutat cu premierul Victor Ponta şi cu guvernatorul BNR Mugur Isărescu şi s-a decis încheierea unui nou acord cu FMI pentru "încă un an sau doi".  Pe fondul alegerilor parlamentare care vor avea loc în 9 decembrie, cea de-a şaptea evaluare a programului convenit prin acordul stand-by cu FMI a fost amânată.
* Erste: Un nou acord cu FMI ar consolida încrederea investitorilor
Încheierea unui nou acord cu FMI ar consolida încrederea investitorilor într-o perioadă de altfel dificilă, reprezentând "o veste bună" pentru pieţele financiare, notează analiştii băncii austriece Erste într-un raport transmis vineri.
"În viziunea noastră, un nou acord cu FMI, UE şi Banca Mondială reprezintă o veste bună pentru pieţele financiare, deoarece va întări încrederea investitorilor, în vremuri dificile", se spune în raport.
* Georgescu: Fondurile din privatizare vor fi investite în companii strategice din energie şi transport
Veniturile obţinute din următoarele privatizări vor fi investite în companii de stat strategice din domeniul energetic şi de transport, unde România are resurse neexploatate, a declarat vineri, ministrul Finanţelor Publice, Florin Georgescu.
Georgescu a afirmat că privatizarea, "bine gândită şi bine pusă în practică", va fi una dintre priorităţile Guvernului, concomitent cu restructurarea companiilor de stat şi eficientizarea acestora.
Ministrul Finanţelor a arătat că spre deosebire de fluxurile intrate în România înainte de criză, care au dus uneori la dezechilibre şi o îndatorare excesivă a populaţiei, fondurile din privatizare vor fi direcţionarte către obiective cu valoarea adăugată.
"Vor fi investiţii direcţionate către agenţi economici de mare importanţă strategică şi economică, din domeniul energetic şi transporturi, unde avem resurse neexploatate", a spus Gerogescu.
Potrivit ministrului Finanţelor, restructurarea sectorului de stat va trebui acompaniată de eficientizarea sectorului privat şi întărirea disciplinei financiare.
"În raportul piaţă - stat dorim reguli clare, puţine, nu multe, stimulative, cu aplicare fermă, care să asigure şi stimularea investiţiilor, cum spuneam, dar şi disciplina financiar-economică la nivelul tuturor actorilor, fie ei de stat sau privaţi", a continuat Gerogescu. El a arătat că în România este necesară îmbunătăţirea raportului între libertăţi şi responsabilităţi.

sâmbătă, 10 noiembrie 2012

Economia greacă va înregistra un avans al Produsului Intern Brut în 2014, punând capăt celor şase ani de recesiune, potrivit prognozelor de toamnă ale Comisiei Europene, preluate de Agerpres.
Oferind o prognoză mai optimistă decât autorităţile de la Atena, executivul comunitar estimează că economia Greciei se va contracta cu 4,2% în 2013, dar va creşte cu 0,6% în 2014. De asemenea, piaţa muncii ar urma să atingă cel mai scăzut nivel în 2013, când rata şomajului va ajunge la 24%, urmând ca în 2014 să cunoască o uşoară îmbunătăţire graţie scăderii ratei şomajului până la 22%.

Cu toate acestea, Comisia Europeană avertizează că revenirea economică se va materializa doar dacă Grecia va continua procesul de consolidare bugetară convenit cu creditorii internaţionali. ”Revenirea se bazează pe implementarea riguroasă şi la timp a programului de ajustare”, se arată într-un comunicat al executivului comunitar.

vineri, 9 noiembrie 2012

Leul si-a inceput cea de-a doua saptamana de apreciere, desi volumul tranzactiilor nu se remarca prin consistenta si nici vrestile economice nu recomanda entuziasmul in fata monedei locale. Banca Centrala a cotat marti un euro la 4,51 lei , nivel care nu a mai fost atins din septembrie 2012. Chiar daca in mod direct BNR nu opereaza in zona politicului, prin interventii pe curs (in directia aprecierii sau devalorizarii leului) poate influenta decizia alegatorilor. Intra in text si vezi cum a evoluat leul in preajma alegerilor parlamentare anterioare. Sursa datelor: BNR
In 2000, tendinta leului a fost de depreciere, cu micile fluctuatii evidente. Castigatorii alegerilor legislative au fost cei de la PSD. La inceputul lunii in care au avut loc alegerile, au existat episoade de depreciere consistente, dupa care leul a inceput sa se mai intareasca in fata euro, dar din graficul de mai sus veti observa trendul evident...MISHU NEGRITOIU - "Sunt două niveluri pentru adoptarea euro. Unul tehnic şi unul politic. Cel mai bun moment este când eşti gata, este răspunsul politic. Tehnic, dacă ai în vedere şi mecanismul ERM, dacă ai în vedere şi negocierile cu partenerii europeni, deschiderea acestor discuţii, care nu a avut loc, probabil va lua cinci-şase ani adoptarea euro din momentul în care începe să se discute despre asta. Noi nu am început să discutăm despre asta", a afirmat Negriţoiu, după o conferinţă la BNR.
El a arătat că amânarea adoptării euro este mai vizibilă acum, în special după un anunţ "oficial sau semioficial, dar nu este o surpriză că 2015 nu era un termen realist".
"Adoptarea euro pentru România, ca specific, este o soluţie pentru problemele pe care le avem noi în economie şi mai ales pentru problema euroizării economiei. Faptul că se adoptă acum sau mai târziu nici asta nu este foarte rău. Cel mai important este menţinerea obiectivelor politice pe care le-am avut de corectare a indicatorilor macroeconomici şi de aşezarea unor politici sănătoase care să susţină creşterea şi dezvoltarea. Eu am perceput că înainte obiectivul 2015 era tocmai o ancoră de menţinere a acestor obiective de politică economică", a spus Negriţoiu

joi, 8 noiembrie 2012

Englezii ar vota in numar foarte mare în favoarea unei retrageri a ţării lor din Uniunea Europeană (UE), în cadrul unui eventual referendum asupra acestui subiect, a relevat joi un sondaj al Institutului YouGov, care confirmă o prevalenţă a euroscepticismului în Marea Britanie, relatează AFP.
Dacă li s-ar oferi opţiunea să rămână sau să se retragă, 49% dintre britanici afirmă că ar vota pentru o retragere din UE, în timp ce 28% s-ar pronunţa în favoarea rămânerii. Aproximativ 17% s-au declarat indecişi.
Acelaşi sondaj, realizat în Germania de către acelaşi institut, în aceeaşi perioadă, oferă rezultate diametral opuse. Aproxiamtiv 57% dintre germanii chestionaţi sunt în favoarea rămânerii ţării lor în UE, 25% afirmă că vor o retragere, iar 9% se declară nehotărâţi.
În Franţa, 43% afirmă că vor să rămână în uniune, 32% vor retragerea, iar 10% se declară nedecişi.
Viziunile şi ale unora şi ale altora sunt mai puţin depărtate în ceea ce priveşte perspectivele europene, locuitorii celor trei ţări având opinii sumbre. Cei mai pesimişti sunt francezii (66%), urmaţi de britanici (65%) şi germani (54%).
"Decalajul marcat asupra sentimentului britanicilor şi germanilor în raport cu apartenenţa ţărilor lor la UE subliniază importanţa provocării cu care se confruntă David Cameron şi Angela Merkel, care urmează să încerce să ajungă la un acord cu privire la bugetul european", în cadrul unui summit extraordinar la Bruxelles, în parioada 23-24 noiembrie, a relevat Joe Twyman, director pentru Studii Politice şi Sociale în cadrul YouGov.
Aceste date privind Marea Britanie, Germania şi Franţa sunt incluse în ultimul barometru EuroTrack, realizat de către YouGov, cu privire la situaţia opiniei publice în Marea Britanie, Germania, Franţa, Danemarca, Suedia, Finlanda şi Norvegia.
În cadrul acestui sondaj au fost chestionaţi 1.637 de britanici, 1031 de francezi şi 1.018 germani, în perioada 19-28 octombrie.