Leul si-a inceput cea de-a doua saptamana de apreciere, desi volumul tranzactiilor nu se remarca prin consistenta si nici vrestile economice nu recomanda entuziasmul in fata monedei locale. Banca Centrala a cotat marti un euro la 4,51 lei , nivel care nu a mai fost atins din septembrie 2012. Chiar daca in mod direct BNR nu opereaza in zona politicului, prin interventii pe curs (in directia aprecierii sau devalorizarii leului) poate influenta decizia alegatorilor. Intra in text si vezi cum a evoluat leul in preajma alegerilor parlamentare anterioare. Sursa datelor: BNR

In 2000, tendinta leului a fost de depreciere, cu micile fluctuatii evidente. Castigatorii alegerilor legislative au fost cei de la PSD. La inceputul lunii in care au avut loc alegerile, au existat episoade de depreciere consistente, dupa care leul a inceput sa se mai intareasca in fata euro, dar din graficul de mai sus veti observa trendul evident...MISHU NEGRITOIU - "Sunt două niveluri pentru adoptarea euro. Unul tehnic şi unul politic. Cel mai bun moment este când eşti gata, este răspunsul politic. Tehnic, dacă ai în vedere şi mecanismul ERM, dacă ai în vedere şi negocierile cu partenerii europeni, deschiderea acestor discuţii, care nu a avut loc, probabil va lua cinci-şase ani adoptarea euro din momentul în care începe să se discute despre asta. Noi nu am început să discutăm despre asta", a afirmat Negriţoiu, după o conferinţă la BNR.

El a arătat că amânarea adoptării euro este mai vizibilă acum, în special după un anunţ "oficial sau semioficial, dar nu este o surpriză că 2015 nu era un termen realist".

"Adoptarea euro pentru România, ca specific, este o soluţie pentru problemele pe care le avem noi în economie şi mai ales pentru problema euroizării economiei. Faptul că se adoptă acum sau mai târziu nici asta nu este foarte rău. Cel mai important este menţinerea obiectivelor politice pe care le-am avut de corectare a indicatorilor macroeconomici şi de aşezarea unor politici sănătoase care să susţină creşterea şi dezvoltarea. Eu am perceput că înainte obiectivul 2015 era tocmai o ancoră de menţinere a acestor obiective de politică economică", a spus Negriţoiu

Englezii ar vota in numar foarte mare în favoarea unei retrageri a ţării lor din Uniunea Europeană (UE), în cadrul unui eventual referendum asupra acestui subiect, a relevat joi un sondaj al Institutului YouGov, care confirmă o prevalenţă a euroscepticismului în Marea Britanie, relatează AFP.

Dacă li s-ar oferi opţiunea să rămână sau să se retragă, 49% dintre britanici afirmă că ar vota pentru o retragere din UE, în timp ce 28% s-ar pronunţa în favoarea rămânerii. Aproximativ 17% s-au declarat indecişi.

Acelaşi sondaj, realizat în Germania de către acelaşi institut, în aceeaşi perioadă, oferă rezultate diametral opuse. Aproxiamtiv 57% dintre germanii chestionaţi sunt în favoarea rămânerii ţării lor în UE, 25% afirmă că vor o retragere, iar 9% se declară nehotărâţi.

În Franţa, 43% afirmă că vor să rămână în uniune, 32% vor retragerea, iar 10% se declară nedecişi.

Viziunile şi ale unora şi ale altora sunt mai puţin depărtate în ceea ce priveşte perspectivele europene, locuitorii celor trei ţări având opinii sumbre. Cei mai pesimişti sunt francezii (66%), urmaţi de britanici (65%) şi germani (54%).

"Decalajul marcat asupra sentimentului britanicilor şi germanilor în raport cu apartenenţa ţărilor lor la UE subliniază importanţa provocării cu care se confruntă David Cameron şi Angela Merkel, care urmează să încerce să ajungă la un acord cu privire la bugetul european", în cadrul unui summit extraordinar la Bruxelles, în parioada 23-24 noiembrie, a relevat Joe Twyman, director pentru Studii Politice şi Sociale în cadrul YouGov.

Aceste date privind Marea Britanie, Germania şi Franţa sunt incluse în ultimul barometru EuroTrack, realizat de către YouGov, cu privire la situaţia opiniei publice în Marea Britanie, Germania, Franţa, Danemarca, Suedia, Finlanda şi Norvegia.

În cadrul acestui sondaj au fost chestionaţi 1.637 de britanici, 1031 de francezi şi 1.018 germani, în perioada 19-28 octombrie.

BCR vrea să îşi majoreze capitalul de la 1,55 miliarde lei, la maximum 1,63 miliarde lei, prin emiterea a 770.769.000 acţiuni, cu valoarea nominală de 0,1 lei/titlu. Preţul de subscriere al fiecărei acţiuni este de 0,65 lei/titlu, din care 0,1 lei reprezintă valoarea nominală şi 0,55 lei prima de emisiune.
În cadrul Adunării Generale Extraordinare de pe 3 decembrie, acţionarii urmează să discute şi despre modificarea actului constitutiv al băncii, astfel încât Comitetul Executiv să poată decide desfiinţarea de sucursale şi agenţii fără aprobarea Consiliului de Supraveghere.
În cazul în care pe 3 decembrie nu se întruneşte cvorumul, AGEA va fi reprogramată pentru 4 decembrie.
BCR a înregistrat, în primele nouă luni din acest an, o pierdere netă de 762,5 milioane lei (172,1 milioane euro), pe fondul unor provizioane record, în timp ce în aceeaşi perioadă a anului trecut a avut un profit net de 67,6 milioane lei (16,1 milioane euro).
Nivelul provizioanelor din primele nouă luni a depăşit nivelul total din 2011. Astfel, cheltuiala netă cu provizioanele de risc pentru credite şi avansuri a totalizat, în primele nouă luni ale anului, 2,63 miliarde lei (594,7 milioane euro), în creştere cu 64% faţă de perioada similară a anului trecut şi cu 25% peste nivelul înregistrat în întregul an 2011. Costurile nete cu provizioanele de risc pentru împrumuturi şi plăţi în avans au s-au ridicat, anul trecut, la 2,1 miliarde de lei (508 milioane de euro). (sursa hotnews)

Comisia Europeană estimează că zona euro va înregistra o contracţie a Produsului Intern Brut de 0,4% în acest an şi un avans timid de 0,1% în 2013, potrivit noilor prognoze date miercuri publicităţii de executivul comunitar, transmite AFP, citată de Agerpres.

Comparativ, în luna mai a acestui an, Comisia Europeană estima că cele 17 state care au aderat la zona euro vor înregistra o contracţie a PIB de 0,3% în 2012 şi o creştere economică pozitivă de 1% în 2013.

În ceea ce priveşte Uniunea Europeană, Bruxelles-ul mizează pe un recul al PIB de 0,3% în acest an, urmat de o creştere de 0,4% în 2013. Situaţia ar urma să se îmbunătăţească abia în 2014 când se estimează o creştere de 1,6%.
"Europa traversează o perioadă dificilă de reechilibrare macroeconomică care va mai dura o perioadă. Europa trebuie să continue să combine politicile bugetare sănătoase şi reformele structurale pentru a crea condiţiile care vor permite o creştere sustenabilă şi să reducă şomajul", a afirmat comisarul european pentru afaceri economice şi euro, Olli Rehn.

De asemenea, în cazul marilor economii din zona euro estimările Comisiei sunt mai pesimiste decât cele ale guvernelor din ţările respective.

Pentru Germania, cea mai mare economie europeană, Bruxellesul mizează pe o creştere de 0,8% în 2012, la fel cât estimează şi autorităţile de la Berlin, şi pe o creştere de 0,8% în 2013, faţă de o creştere de 1% prognozată de guvernul german.

În cazul Franţei, Comisia prognozează o creştere de 0,2% în acest an, urmată de o creştere de 0,4% în 2013 şi 1,2% în 2014, în timp ce guvernul de la Paris mizează pe o creştere de 0,3%, 0,8% şi 2,0%.

Bugetul UE are trei surse principale de venit. Prima reprezintă 0,73% din venitul naţional brut al fiecărui stat membru, ceea ce reprezintă două treimi din bugetul UE. Se adaugă aşa-numitele resurse proprii tradiţionale, în special taxe vamale de import aplicate produselor provenind din afara UE, plus un procent din TVA armonizată percepută de fiecare ţară din UE. Criza economică ce domină Europa de câţiva ani a determinat state mari contributoare la bugetul Uniunii să facă presiuni pentru reducerea cotelor de participaţie ce le revin. .... surse guvernamentale ne-au declarat, recent, că „prin acţiunile pe care le întreprinde, Comisia Europeană lasă să se înţeleagă că nu mai are bani suficienţi pentru a finanţa toate programele pe care le derulează”. Potrivit acestora, cea mai grea situaţie se va înregistra în ţările membre UE, care au făcut parte din blocul socialist, pentru că aici se manifestă cele mai dure reacţii din partea autorităţilor de la Bruxelles.

In concluzie....Comisia Europeană dă semne că nu mai are suficiente fonduri ca să se achite de toate angajamentele luate şi caută soluţii pentru ca programele demarate să nu sufere de lipsa finanţării. România „a recepţionat” deja aceste semnale, trei programe operaţionale susţinute cu fonduri comunitare fiind presuspendate. Trebuie remarcat faptul că şi ţara noastră dă motive temeinice pentru astfel de decizii, prin neregulile făcute în derularea proiectelor. Comisarul european Dacian Cioloş a declarat că fondurile pentru agricultură nu sunt în nici un pericol.

Angela Merkel, nu câştigă suficient de mult, în condiţiile în care venitul brut al acesteia în calitate de cancelar ajunge la peste 17.000 de euro pe lună, transmite AFP. ”Consider că nu este normal ca un cancelar german să câştige mai puţin decât un director al unei bănci de mărime mijlocie!, a declarat Gabriel pentru ediţia de duminică a publicaţiei Frankfurter Allgemeine Zeitung. În luna mai, Angela Merkel şi miniştrii cabinetului său au decis prima mărime a salariilor lor din ultimii 12 ani. Veniturile cancelarului, miniştrilor şi secretarilor de stat vor creşte cu 5,7%, în trei etape, până în august 2013. Angela Merkel, aflată în funcţia de cancelar din noiembrie 2005, urmează să încaseze lunar, la jumătatea lui 2013, aproximativ 17.016 euro brut pentru funcţia de şefă a guvernului federal. De asemenea, ea obţine un venit brut de circa 23.000 de euro lunar ca deputat, potrivit presei germane. Candidatul social-democrat la funcţia de cancelar la alegerile din 2013, Peer Steinbrück, a recunoscut de curând că a ţinut conferinţe remunerate, fapt ce a stârnit critici aprinse în Germania.