....neincrederea si incertitudinile politice ...

Zona euro - principalul factor de risc. Conform celui mai recent raport cu privire la pietele financiare intocmit de Fondul Monetar, tarile din zona euro constituie in continuare principalul risc pentru stabilitatea pietelor globale in special pentru ca au crescut diferentele economice si financiare dintre centrul lor si periferie. Amplificarea acestui clivaj din interiorul zonei euro are consecinte dramatice, a subliniat Jose Vinals, seful departamentului pentru pietele de capital al FMI. Potrivit lui "neincrederea si incertitudinile politice au generat o masiva retragere de capital din tarile situate la periferia zonei euro". E vorba de un proces in sine neobisnuit pentru un spatiu monetar unitar. In plus, acest fenomen a determinat "cresterea masiva a costurilor procurarii de credite proaspete deopotriva pentru tarile in cauza, pentru bancile lor, pentru persoanele particulare si intreprinderi". Iar aceasta scumpire a creditelor a provocat aparitia unei "periculoase spirale economice descrescatoare", scrie Deutsche Welle.

 Banca Comercială Romană (BCR) va opri temporar sistemul informatic care gestionează operaţiunile cu carduri in această noapte, intre ore 01:00 a.m si 05:00 a.m., anunţă banca printr-un comunicat de presă.
Fluctuaţiile disponibilităţii din reţeaua de ATM, MFM, POS şi carduri BCR vor fi generate de derularea unor procese specifice ce privesc îmbunătăţiri aduse sistemului informatic BCR.

Banca Naţională a României (BNR) va lansa în circuitul numismatic un set de monetărie cu anul de emisiune 2012, cu medalie din argint, dedicat aniversării a 100 de ani de la începerea construirii clădirii Muzeului Etnografic Românesc, astăzi Muzeul Naţional al Ţăranului Român (MŢR), anunţă BNR printr-un comunicat remis redacţiei.
Setul de monetărie va conţine monedele româneşti aflate în circulaţie: 1 ban, 5 bani, 10 bani, 50 bani şi comemorative de 50 bani, Aurel Vlaicu, Mircea cel Bătrân şi Neagoe Basarab, precum şi o medalie din argint.Tirajul aprobat al emisiunii este de 1.000 de exemplare....Prin dezvoltarea unui mediul favorabil pentru holdinguri, ţara noastră ar putea atrage investiţii străine, păstra capitalul pe plan local şi ar putea beneficia de efecte secundare de antrenare pe verticală în sectoare precum serviciile profesionale şi bancare, imobiliare şi HORECA, este de părere Gabriel Biriş, vice-preşedintele Forţei Civice, care propune optimizarea actualului cadru legislativ pentru atragerea acestor formate de business în ţara noastră.
Cum avem deja o cotă de impozit pe profit rezonabilă şi am semnat un număr semnificativ de convenţii privind evitarea dublei impuneri, prima măsură care se impune este cea de exceptare a câştigurilor de capital de la impozitul pe profit, a explicat Gabriel Biriş.
"Este o iluzie că putem colecta impozit pe profit din câştigurile de capital când am semnat aproape 100 de convenţii de evitare a dublei impuneri care, în majoritate, prevăd taxarea acestor câştiguri în ţările respective, iar în general este destul de uşor să-ţi reduci participaţiile pentru a nu plăti impozitul", a declarat domnia sa, subliniind că ulterior se poate permite şi consolidarea fiscală la nivelul holdingurilor.

Datoria publică acumulată de ţările bogate se apropie de nivelurile atinse în perioade de război şi constituie cea mai mare ameninţare la adresa economiei globale, a avertizat vineri directorul general al Fondului Monetar Internaţional, Christine Lagarde, transmite AFP, potrivit Agerpres.

Directorul FMI a adăugat că povara datoriilor lasă guvernele la mila pieţelor financiare şi trebuie să fie redusă.

'Cel mai mare obstacol la adresa creşterii va fi fără îndoială imensa moştenire creată de datoria publică care a atins, în medie, 110% din Produsul Intern Brut în ţările dezvoltate, un nivel similar cu cel din perioadele de război', a declarat Christine Lagarde la reuniunea anuală a Fondului Monetar Internaţional şi Băncii Mondiale. 'Acest lucru lasă guvernele expuse la modificările bruşte de încredere... aşa cum vedem să se întâmplă în zona euro. În plus, limitează acţiunile guvernelor, în special atunci când este vorba de construirea infrastructurii pentru secolul 21 în timp ce menţin politicile sociale ale secolului 20', a adăugat Lagarde.

Potrivit estimărilor publicate săptămâna aceasta de FMI, datoria publică a ţărilor dezvoltate ar urma să treacă de 110% din PIB în acest an pentru a ajunge la 113% în 2013. În cazul Japoniei, datoria publică a ajuns ls 236,6% din PIB în 2011.

Directorul FMI a apreciat că reducerea datoriei publice este vitală, adăugând însă că acest lucru va fi incredibil de dificil fără creştere economică. În acest sens, Christine Lagarde a subliniat că trebuie găsit ritmul adecvat de reducere a deficitelor.

Mecanismul European de Stabilitate (MES), fondul permanent de salvare a zonei euro, a intrat luni în vigoare după prima reuniune a consiliului guvernatorilor, format din miniştrii de Finanţe din zona euro, la Luxemburg. Ca şi predecesorul său, FESF, este un fond destinat luptei împotriva datoriilor suverane, prin reducerea dobânzilor la împrumuturile contractate de state. MES cumpără datoriile statelor de pe piaţa primară, dar şi de pe cea secundară, acolo unde se tranzacţionează titlurile aflate în circulaţie. MES poate fi ajutat în aceste operaţiuni de Banca Centrală Europeană. Începând din 2013, MES va putea sa participe şi la recapitalizarea băncilor din zona euro aflate în dificultate. MES ar fi trebuit să intre în vigoare pe 1 iulie 2012, însă Curtea Constituţională din Gernania a amânat acest moment şi nu a dat lumină verde Mecanismului decât în luna septembrie. Abia pe 12 octombrie, MES va primi o tranşă de 32 de miliarde de euro, în baza căreia va putea împrumuta 150 de miliarde de euro. MES va deveni cu adevărat operaţional abiat în 2014, atunci când va avea un capital de 500 de miliarde de euro. Capitalul va fi format din capitalul vărsat de statele zonei euro, în raport de ponderea economiilor naţionale. Aceste sume se vor adăuga la datoria publică a statelor respective, însă sumele împrumutate de MES nu se vor adăuga acestei datorii, spre deosebire de cele oferite până acum de FESF. Mecanismul european este cotat de agenţiile de rating cu AAA şi se poate împrumuta de pe pieţe la cea mai bună dobândă. Chiar dacă liderii UE au putut învăţa din eşecurile de până acum, MES nu are o capacitate de împrumut decât de 700 de miliarde de euro, faţă de cele 1.000 de miliarde pe care unii experţi şi-ar fi dorit-o. Astfel, MES nu poate face unui potenţial faliment al Italiei, ţară care ar avea nevoie de un împrumut de cel puţin 600 de miliarde de euro. Marile slăbiciuni ale MES sunt necesitatea consultării Bundestagului pentru orice majorare a capitalului său, eventualitatea de a nu putea finanţa decât băncile care vor începe să aibă probleme abia în 2013, nu şi băncile spaniole ameninţate în acest moment. Modul de funcţionare al MES este destul de greoi, presupunând două consilii (al miniştrilor de Finanţe şi al băncilor naţionale), în care Franţa şi Germania au drept de veto. “MES este o soluţie iluzorie. Nu este în niciun fel mijlocul de refacere a competitivităţii în ţările aflate în dificultate. El nu atacă rădăcina răului, care constă în eterogenitatae zonei euro”, spune Jean Pierre Chevenement, fost ministru în mai multe cabinete socialiste din Franţa.

Lansarea MES constituie o etapă istorică în construcţia uniunii monetare....

United Europe = Weimar Rerpublic

Banca Centrală Europeană arată că o restructurare a datoriei Greciei pe care o deţine (obligaţiuni) îi este imposibilă din punct de vedere legal, potrivit declaraţiilor făcute de Jörg Asmussen, membru al conducerii instituţiei..... "Nu putem prelungi maturitatea obligaţiunilor greceşti şi nici nu putem reduce ratele dobânzilor", a afirmat Asmussen.

"Lansarea MES constituie o etapă istorică în construcţia uniunii monetare, zona euro este astfel prevăzută cu un scut permanent şi eficace", a declarat şeful Eurogroup, Jean-Claude Juncker, într-o conferinţă de presă. Miniştrii de Finanţe din zona eură s-au reunit în această după-amiază la Luxemburg, în calitate de guvernatori ai MES şi în prezenţa preşedintelui Băncii Centrale Europene (BCE), Mario Draghi, pentru semnarea actului de naştere al acestui instrument financiar permanent, care va înlocui actualul Fond European de Stabilitate Financiară. MES va deveni complet operaţional atunci când statele vor vărsa contribuţiile, urmând să ajungă la o capacitate de împrumut de circa 200 de miliarde de euro până la sfârşitul acestei luni, dintr-un total de 500 de miliarde de euro. Agenţia Fitch Ratings a acordat MES ratingul maxim triplu A, care îi permite să obţină finanţare la dobânzi avantajoase. MES are o importanţă strategică, pentru că va putea să recapitalizeze direct băncile din zona euro, fără să crească îndatorarea statelor. Condiţia este ca europenii să creeze un mecanism comun de supraveghere bancară, până la începutul lui 2013. Posibilitatea recapitalizării directe a băncilor interesează în primul rând Spania, care a obţinut în iunie o linie de credit de până la 100 de miliarde de euro, din partea zonei euro, pentru susţinerea instituţiilor financiare.(sursa mediafax)

Într-un interviu apărut cu câteva ore înainte de deschiderea, duminică, a conferinţei anuale a partidului său conservator la Birmingham (centrul Angliei), Cameron a declarat că va bloca bugetul dacă acesta nu va corespunde interesului britanicilor. El a calificat drept "scandaloase" tentativele de creştere a bugetului total al UE la viitoarele negocieri pentru perioada 2014-2020. "În ceea ce priveşte acordul-cadru financiar multianual, nu este acceptabil să se preleveze cantităţi mari de bani de la contribuabilii ţărilor europene pentru a se alimenta un buget central în creştere", a declarat premierul britanic, care se confruntă cu sondaje nefavorabile, care pun în avantaj opoziţia laburistă. "De aceea vom lupta foarte dur împotriva acestei (măsuri), la fel cum ne vom lupta foarte dur şi nu vom încrucişa braţele, deloc, în privinţa rabatului britanic", a adăugat el. "Ar fi scandalos să vedem creşteri importante ale bugetului european în timp ce noi ne confruntăm cu tăieri în bugetul naţional", a insistat el. Potrivit lui, Partidul Liberal-Democrat, partener minoritar al coaliţiei de guvernământ, este de acord cu această linie politică. David Cameron sugerează, de asemenea, stabilirea a două bugete separate, unul pentru cele 17 state membre euro şi unul pentru celelalte zece ţări, printre care se numără şi Marea Britanie. Duminică, un sondaj al institutului YouGov indică o diferenţă de 14 puncte procentuale între Partidul Conservator şi laburişti. Potrivit acestui sondaj publicat de Sunday Times, Partidul Laburist obţine 45 la sută opinii favorabile, faţă de 31 la sută conservatorii şi 8 la sută Partidul Liberal-Democrat. Potrivit unui sondaj al Opinium Research apărut în aceeaşi zi în publicaţia The Observer, decalajul între cele două partide este de 11 puncte, cu 30 la sută pentru Partidul Conservator şi 41 la sută pentru laburişti. (sursa mediafax)