Toate cele 27 de state membre ale UE au drept de veto fata de planul uniunii bancare...

Liderii din zona euro s-au angajat in iulie sa adopte un sistem de supraveghere comuna a bancilor pana in ianuarei 2013, care va permite ca Mecanismul European de Stabilitate sa recapitalizeze bancile. Dezbaterile din Cipru au scos in evidenta si rezervele tarilor din afara zonei euro. Ministrul suedez de Finante, Anders Borg, a deschis discutiile cu o critica a mecanismelor de rezolvare a divergentelor intre membrii uniunii bancare si cei din afara ei. Tarile din afara zonei euro sunt nemultumite de termenii oferiti pentru cele care vor sa intre in sistemul de supraveghere al BCE, pentru ca ar trebui sa respecte deciziile institutiei fara sa poata sa ii influenteze oficial deciziile. "Nu putem accepta ca supravegherea sa fie facuta de BCE, in care nu putem deveni membri fara sa adoptam euro, iar bancile ar fi supravegheate de o institutie unde nu avem drept de vot. Evident este complet inacceptabil", a spus Borg. Vitor Constancio, vicepresedinte al BCE, a declarat ca banca poate decide sa dea unele drepturi de vot statelor care vor sa intre in uniunea bancara. Comisarul pentru domeniul financiar, Michel Barnier, responsabil cu planul pentru uniunea bancara, a insistat ca luna ianuarie este un termen "dificil dar realist si necesar". Cu toate acestea, doi diplomati implicati in discutii au spus ca se asteapta ca negocierile sa continue si anul viitor. Problema principala o reprezinta disputa franco-germana daca si cand fondurile europene de stabilitate ar trebui sa sustina direct bancile aflate in dificultate financiara, masura care ar reduce presiunile asupra guvernelor din Spania si Irlanda. Germania sustine ca BCE sa raspunda de monitorizarea bancilor mari, dar se opune gradului mare de centralizare propus de Comisia Europeana. Autoritatile de la Berlin resping si introducerea rapida a sistemului, prin care BCE ar trebui sa preia supravegherea tuturor bancilor pana in 2014.(sursa mediafax and WSJ.ro)

Propunerea Comisiei Europene privind supervizarea băncilor este "total inacceptabilă", (sursa hotnews)

Propunerea Comisiei Europene privind supervizarea băncilor este "total inacceptabilă", a declarat, sâmbătă, Anders Borg, ministrul suedez al finanţelor, la finalul celor trei ore de discuţii pe marginea acestui subiect avute în Cipru cu cei 27 de omologi ai săi europeni, informează AFP, potrivit Agerpres.   Propunerea prezentată, miercurea trecută, de Bruxelles plasează Banca Centrală Europeană (BCE) în centrul mecanismului de supervizare unic ce se va aplica la toate băncile din zona euro. Această propunere va provoca "discuţii lungi şi dificile", a atenţionat Anders Borg la ieşirea de la reuniune.   "Numeroase ţări care nu fac parte din zona euro găsesc această soluţie inacceptabilă", a avertizat ministrul suedez, exprimându-şi îngrijorarea că tratatul european garantează independenţa BCE.    Aceasta înseamnă că, în caz de litigiu, BCE nu va fi supusă deciziilor Autorităţii Bancare Europene (EBA), care se aplică celor 27 de ţări ale Uniunii Europene şi al căror rol este tocmai cel de a stabili regulile în sectorul bancar european.
"Orice idee, conform căreia noi vom fi supuşi supervizării din partea unei instituţii unde nu avem drept de vot şi unde utilizarea banilor contribuabililor noştri ar putea depinde de deciziile luate de o instituţie în care nu avem nicio influenţă, este total inacceptabilă", a insistat Andres Borg.
În opinia ministrului suedez propunerea în forma sa actuală este "o linie roşie", iar "calendarul prea scurt".   Ministrul german al finanţelor Wolfgang Schauble şi-a exprimat de asemenea dubiile în legătură cu posibilitatea ca supervizarea unică să funcţioneze începând din ianuarie.
Comisia Europeană cere ca supervizarea bancară unică să devină operaţională începând din ianuarie 2013. Această supervizare, decisă de liderii europeni în timpul unui summit de la sfârşitul lui iunie, este condiţia pentru ca fondul de salvare european, viitorul Mecanism European de Stabilitate (MES), să poată recapitaliza băncile fără a trece pe la autorităţile statelor membre.

Propunerea prezentată de către Comisia Europeană

Comisia Europeană cere ca supervizarea bancară unică să devină operaţională începând din ianuarie 2013. Această supervizare, decisă de liderii europeni în timpul unui summit de la sfârşitul lui iunie, este condiţia pentru ca fondul de salvare european, viitorul Mecanism European de Stabilitate (ESM), să poată recapitaliza băncile fără a trece pe la autorităţile statelor membre. Ministrul german al finanţelor, Wolfgang Schauble, şi-a exprimat de asemenea dubiile în legătură cu posibilitatea ca supervizarea unică să funcţioneze începând din ianuarie. „Este irealist”, a spus Schauble. Comisarul european pentru piaţă internă şi servicii, Michel Barnier, a recunoscut 'o „problemă juridică”. „Vom continua să muncim pentru a îmbunătăţi asocierea la vot în interiorul consiliului de supervizare pentru ţări din afara zonei euro care vor cere să fie acoperite de mecanism”, a spus Barnier, subliniind că reglementarea „este asigurată la nivelul celor 27 de ţări ale UE”. Propunerea prezentată de către Comisia Europeană plasează Banca Centrală Europeană în centrul mecanismului de supervizare unic, ce se va aplica la toate băncile din zona euro. Această propunere va provoca „discuţii lungi şi dificile”, a atenţionat Borg, la ieşirea de la reuniune, potrivit Agerpres.   Propunerea Comisiei Europene privind supervizarea băncilor este „total inacceptabilă”, a declarat, azi, ministrul suedez al Finanţelor, Anders Borg, la finalul unei reuniuni, în Cipru, cu omologi săi europeni.  Propunerea prezentată de către Comsiia Europeană plasează Banca Centrală Europeană în centrul mecanismului de supervizare unic, ce se va aplica la toate băncile din zona euro. Această propunere va provoca „discuţii lungi şi dificile”, a atenţionat Borg, la ieşirea de la reuniune, potrivit Agerpres.

Miniştrii de Finanţe din Zona Euro  urmează să inaugureze Mecanismul European de Stabilitate pe 8 octombrie şi să plătească două prime tranşe de 32 de miliarde de euro până la sfârşitul lunii respective, a declarat premierul luxemburghez Jean-Claude Juncker la sfârşitul întâlnirii.
"Nu avem acum timp de automulţumire, cum nu aveam nici acum şase luni, dar cred că ne îndreptăm în direcţia bună", a afirmat comisarul pentru Afaceri Economice şi Monetare Olli Rehn.
Oficialii europeni au arătat că Spania va prezenta noi reforme până la sfârşitul acestei luni, pe baza recomandărilor primite în luna iulie, care includ o posibilă majorare a vârstei de pensionare, o posibilă trecere de la taxe pe forţa de muncă la taxe pe consum şi dereglementarea profesiilor închise.
Ministrul spaniol al Economiei Luis de Guindos a promis "un plan de reforme pentru îmbunătăţirea creşterii economice şi a competitivităţii".
Spania a obţinut din partea zonei euro un ajutor de 100 de miliarde de euro pentru stabilizarea sectorului bancar şi vrea condiţii cât mai uşoare în schimbul unei linii de credit sau a unui program de împrumut, în cadrul căruia BCE să poată cumpăra obligaţiuni suverane şi să reducă astfel costul împrumuturilor ţării.
Miniştrii de Finanţe sunt în aşteptare şi în cazul Greciei, unde premierul Antonis Samaras are probleme în coaliţia guvernamentală, privind reducerea salariilor şi pensiilor, astfel încât să respecte cererea creditorilor.
Maria Fekter, ministrul austriac de Finanţe, a exclus acordarea unor fonduri suplimentare Greciei, dar a spus că statul elen ar putea primi un timp suplimentar pentru respectarea ţintelor deficitului bugetar.
Yannis Stournaras, ministrul elen de Finanţe, a confirmat faptul că se discută cu UE şi FMI despre o extindere a termenului de reducere a deficitului bugetar.

Agenţia de evaluare financiară Egan-Jones a redus vineri rating-ul Statelor Unite la ”AA-” de la ”AA”, considerând că decizia Fed-ului de a începe o nouă rundă de cumpărare de obligaţiuni în valoare de 40 de miliarde de dolari pe lună va duce la deprecierea dolarului şi la creşterea inflaţiei, notează Bloomberg.

Raportul dintre datoria publică şi PIB-ul Statelor Unite a crescut de la 66% în urmă cu şase ani, la 104% în prezent. Agenţia Egan-Jones a mai redus rating-ul SUA în aprilie. De atunci, randamentul obligaţiunilor suverane pe termen lung, respectiv dobânzile împrumuturilor cu o maturitate de 10 ani ale statului, au scăzut cu patru puncte de bază, la 1,86%.

Programul anunţat de banca centrală americană ”va alimenta bursele şi preţurile mărfurilor, însă în opinia noastră va dăuna economiei şi, prin extensie, va avea efecte negative asupra calităţii creditelor”, se arată în raportul Egan-Jones. ”Majorarea preţurilor mărfurilor va pune sub presiune profitabilitatea afacerilor şi va majora costurile pentru consumatori, reducând astfel puterea de cumpărare”, argumentează agenţia de rating.

Fed a anunţat joi a treia cea mai mare rundă de cumpărare de obligaţiuni din 2008. Banca centrală americană intenţionează să cumpere obligaţiuni garantate prin ipoteci în valoare de 40 de miliarde de dolari pe lună. Mai mult, Fed nu a stabilit nicio limită privind suma totală pe care o va plăti pentru aceste achiziţii.

Totodată, Rezerva Federală a decis să menţină dobânda cheie de politică monetară aproape de nivelul zero ”pentru o perioadă considerabilă de timp”.

SUA are un rating de Aaa din partea Moody's, AAA de la Fitch şi AA-plus de la Standards&Poor's. Toate cele trei rating sunt cu perspectivă negativă.

Presedintele executivului european, Jose Manuel Barroso, a anuntat miercuri noul pachet de propuneri ale Uniunii Europene (UE) in ceea ce priveste supraveghere bancara la nivelul zonei euro. Conform propunerilor Comisiei Europene, Banca Centrala Europeana (BCE) isi va spori responsabilitatile, ajungand treptat sa aiba rolul de supraveghetor al tuturor bancilor din zona euro. In prima faza, incepand cu iulie 2013, BCE va monitoriza doar bancile cele mai importante din zona euro, asa-numitele banci sistemice, urmand ca dupa ianuarie 2014 aceasta sa supravegheze toate bancile uniunea economica si monetara europeana. Le Figaro vorbeste despre o miscare federalista de mare amploare, explicand ca cele 17 tari din Zona Euro vor ceda catre BCE suveranitatea in ceea ce priveste controlul asupra bancilor private si publice.
In acelasi timp, printre propunerile Comisiei este prezent si un mecanism la care tarile din afara zonei euro pot sa adere in mod voluntar.
Presa internationala despre propunerile lui Barroso:EUObserver: BCE va deveni liderul suprem al uniunii bancare din 2013

Wall Street Journal: BCE va deveni politistul pietei bancareLe Figaro: Barroso impinge UE spre un sistem federal

Jose Manuel Barroso a subliniat totodată faptul că ţările din Uniunea Europeană trebuie să realizeze faptul că se află împreună în această criză şi trebuie să depună eforturi împreună pentru a ieşi din ea.

“Europa are nevoie de o nouă direcţie", a mai spus Barroso, adăugând că “ideile vechi nu vor mai funcţiona şi o uniune politică mai strânsă este necesară pentru a salva moneda euro".

Modificarea Tratatului UE : Crearea acestei federaţii a statelor-naţiune va cere, în final, un nou Tratat, ceea nu este uşor, dar o uniune monetară, economică şi politică poate fi începută sub tratatele actuale, dar poate fi dusă la bun sfârşit numai cu o schimbare a tratatelor, a spus oficialul european.