Peste 20 de metri au fost furaţi din covorul de iarbă aşternut recent pe un bulevard din Chişinău în vederea vizitei cancelarului german Angela Merkel, a anunţat şeful asociaţiei care se ocupă de spaţiile verzi, Eliferii Haruţă, în cadrul şedinţei de luni a primăriei, relatează PRO TV Chişinău.

Fâşiile de gazon au fost aşternute pe scuarul bulevardului, în locul postamentelor de beton extrase după îndepărtarea panourilor publicitare, în vederea vizitei cancelarului german la Chişinău.

Din cei 80 de metri de gazon, hoţii au furat 20 de metri.

Angela Merkel va sosi miercuri la Chişinău, unde va avea o întrevedere cu premierul Vlad Filat şi cu preşedintele Nicolae Timofti, dar şi cu liderii partidelor politice parlamentare. Cancelarul german va susţine un discurs public în incinta Palatului Republicii şi va participa la o ceremonie de depunere de flori la Monumentul lui Ştefan cel Mare.

Europarlamentarii Uniunii Social Liberale au trimis o scrisoare Presedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, si Comisarului UE pentru Justitie, Viviane Reding, in care solicita o pozitie oficiala privind modul in care mai multi cetateni romani sunt anchetati de catre procurorii Parchetului General si cei ai Directiei Nationale Anticoruptie in legatura cu votul de la referendumul pentru demiterea lui Traian Basescu, anunta biroul de presa al PSD.
Europarlamentarii USL acuza "un proces extrem de daunator care se desfasoara in mai multe zone din Romania in momentul de fata - un proces care ameninta principiul democratiei si dreptul la confidentialitate" si solicita liderilor europeni sa-si exprime pozitia fata de aceste evenimenet. In sprijinul acestor afirmatii acestia evoca faptul ca "presa relateaza despre caracterul abuziv al unora dintre actiunile organelor judiciare, care ar fi ajuns inclusiv sa forteze anumiti cetateni sa jure cu mana pe Biblie ca au votat o singura data in cadrul referendumului". De asemenea, europarlamentarii spun ca "exista indicii ca nu toti anchetatorii ar fi reprezentanti ai Parchetului si ai DNA, printre acestia aflandu-se si reprezentanti ai PDL, partidul care il sustine pe presedintele suspendat Traian Basescu".

Iata mai jos continutul acestei scrisori:

" Stimate Domnule Jose Manuel Barroso,
Stimata Doamna Viviane Reding,

Va adresam aceasta scrisoare cu scopul de a va aduce la cunostinta un proces extrem de daunator care se desfasoara in mai multe zone din Romania in momentul de fata ￢ un proces care ameninta principiul democratiei si dreptul la confidentialitate ￢ si pentru a va solicita o pozitie vizavi de acesta.

Procurorii Parchetului General si cei ai Directiei Nationale Anticoruptie, sub pretextul corect de a ancheta sesizarile privind presupuse fraude electorale, au demarat un adevarat proces de chestionare a cetatenilor cu drept de vot din mai multe judete din Romania. Presa relateaza despre caracterul abuziv al unora dintre actiunile organelor judiciare, care ar fi ajuns inclusiv sa forteze anumiti cetateni sa jure cu mana pe Biblie ca au votat o singura data in cadrul referendumului. De asemenea, exista mai multe alte aspecte care ridica semne de intrebare cu privire la legalitatea demersului intreprins de reprezentantii Parchetului General si ai Directiei Nationale Anticoruptie: anumitor cetateni cu drept de vot li se solicita sa precizeze si in ce mod au votat, incalcand astfel caracterul secret al votului; nu se asigura niciun fel de asistenta juridica pentru cei audiati, in conditiile in care nu li s-au adus invinuri oficiale; exista indicii ca nu toti anchetatorii ar fi reprezentanti ai Parchetului si ai DNA, printre acestia aflandu-se si reprezentanti ai PDL, partidul care il sustine pe presedintele suspendat Traian Basescu; in urma unor amenintari, oamenilor li se solicita sa semneze declaratii conform carora s-ar fi votat in locul lor.

In tot acest timp in care cetateni fara nicio vina sunt anchetati in legatura cu votul lor, reclamatii privind retineri ilegale de carti de identitate, care s-au efectuat numai pentru a impiedica votul in data de 29 iulie, raman nesolutionate.

Un argument in plus care sustine teza unui proces abuziv este dat de faptul ca aceste actiuni fara precedent in Romania se petrec in urma unui scrutin care a insumat cele mai putine nereguli din ultimii ani, un scrutin care s-a soldat doar cu o serie de incidente punctuale si nu cu suspiciuni de frauda.

In calitate de oficiali ai Comisiei Europene considerati ca este normal si conform principiilor Uniunii Europene ca oameni complet nevinovati sa fie hartuiti in acest mod de catre autoritatile judiciare si sa fie anchetati in legatura cu natura votului lor? Considerati ca este democratic ca oamenii sa se simta intimidati numai pentru ca au dat dovada de spirit civic si si-au exercitat dreptul de vot?

Daca apreciati ca participarea la vot trebuie stimulata in comunitatea noastra europeana si nu descurajata prin actiuni precum cele desfasurate in prezent in Romania, consideram ca aveti obligatia sa va pronuntati asupra acestui caz.

In opinia noastra, a reprezentantilor Romaniei in Parlamentul European, valorile democratice, libera exprimare si dreptul la confidentialitatea votului nu pot fi niciodata incalcate, indiferent de scopul final al autoritatilor.

O pozitie oficiala vizavi de acest subiect ar fi cea mai potrivita modalitate prin care sa demonstrati casi dumneavoastra impartasiti aceeasi opinie".

 Spania nu i-a solicitat, deocamdată, Uniunii Europene plata unei tranşe de urgenţă din ajutorul financiar destinat sectorului bancar al ţării, potrivit afirmaţiilor purtătorului de cuvânt al Comisiei Europene, Olivier Bailly.
"Comisia nu a primit nicio cerere de sprijin financiar de urgenţă de la autorităţile spaniole, care, în acest caz, înseamnă Banca Spaniei, ori de la vreo bancă anume", a spus Bailly.
Afirmaţiile lui Bailly vin după ce o sursă citată de agenţia Bloomberg declara că Spania va primi în scurt timp o tranşă de urgenţă din finanţarea de 100 de miliarde de euro acordată de guvernele din zona euro pentru recapitalizarea băncilor spaniole, întrucât Banca Centrală Europeană a impus anumite restricţii la operaţiunile de creditare. (sursa bursa)....Bursele europene au fluctuat ieri, după ce Statele Unite au anunţat cifre sub aşteptări pentru evoluţia producţiei industriale în regiunea New York.  Acţiunile "Fiat" SpA, cel mai mare producător auto din Italia, au consemnat un avans de 1,4%, la 4,26 euro, însă cele ale "Volkswagen" AG, cel mai mare constructor auto din Europa, au coborât cu 0,7%, la 133,45 euro. Titlurile "Renault" SA, a doua companie auto din Franţa, s-au depreciat cu 0,5%, la 37,08 euro.  Titlurile "Banco Santander" SA, cea mai mare bancă din Spania, au crescut cu 0,3%, la 5,41 euro, iar cele ale "Bankia" SA, bancă naţionalizată în luna mai, cu 5,4%, la 1,19 euro. Avansul a venit pe fondul speculaţiilor potrivit cărora Guvernul Spaniei ia în calcul solicitarea unui pachet de salvare financiară.  Acţiunile băncii britanice "Standard Chartered" Plc au urcat cu 4,7%, la 1.435 pence. Instituţia financiară a decis să plătească 340 de milioane de dolari statului New York ca să scape de acuzaţiile potrivit cărora a ascuns de autorităţile de reglementare detalii importante privind unele tranzacţii derulate cu Iranul, în valoare de 250 de miliarde dolari.  Titlurile "UniCredit" SpA, cea mai mare bancă din Italia, au crescut cu 1,4%, la 2,98 euro, iar cele ale "Intesa Sanpaolo" SpA, a doua instituţie de credit din ţară, cu 0,8%, la 1,11 euro.   Acţiunile producătorului danez de bere "Carlsberg" A/S au câştigat 1,6%, ajungând la 538 coroane, deşi compania a raportat un profit sub estimări pentru trimestrul al doilea din 2012, din cauza vremii neobişnuit de ploiase din Europa şi a majorării cheltuielilor cu publicitatea.  Acţiunile "Holcim" Ltd., al doilea producător mondial de ciment, au scăzut cu 0,6%, la 59,65 franci elveţieni. Compania a anunţat schimbări la nivelul conducerii, urmărind să introducă, de la 1 septembrie, "o structură mai flexibilă şi mai eficientă".
La ora 16.45 (ora României), indicele FTSE 100 al pieţei din Londra a scăzut cu 0,4%, la 5.839,97 puncte, DAX al Bursei din Frankfurt - cu 0,5%, la 6,941.09, FTSE MIB al celei din Milano a urcat cu 0,9%, la 14.656,87.

Se instaureaza ....

Comisia Europeană va propune luna viitoare ca Banca Centrală Europeană să supervizeze toate băncile importante din zona euro, inclusiv băncile de economii şi băncile cooperatiste, informează un articol publicat vineri în cotidianul german Handelsblatt, transmite Reuters, citat de Agerpres. Citând surse din interiorul Comisiei Europene, Handelsblatt susţine că executivul comunitar va propune ca autorităţile naţionale să supervizeze operaţiunile de zi cu zi, iar BCE ar urma să intervină numai acolo unde vede "riscuri periculoase". În cazul statelor din afara zonei euro, autorităţile naţionale de supervizare vor fi responsabile în continuare cu supervizarea băncilor. "Este greu de definit ce este o bancă importantă, ce este o bancă de importanţă sistemică, astfel încât trebuie să fim siguri că în uniunea bancară sistemul de supervizare va fi în măsură să acopere toate băncile", a declarat Stefaan de Rynck, purtătorul de cuvânt al Comisarului european pentru servicii financiare Michel Barnier, cel care elaborează propunerea. Proiectul Comisiei riscă însă să se lovească de opoziţia Germaniei, care vrea ca BCE să supervizeze doar cele mai mari 25 de bănci europene, exceptând însă casele de economii (Sparkassen) şi băncile cooperatiste (Genossenschaftsbanken) care asigură aproape 40% din finanţarea companiilor germane. "Nu văd necesitatea de a supune unei supervizări europene bănci care nu au o masă critică pentru stabilitatea sistemului financiar european şi nici activităţi internaţionale", a declarat parlamentarul german Michael Meister, unul dintre liderii CDU, partidul cancelarului Angela Merkel. La finele lunii iunie liderii Uniunii Europene au căzut de acord să înfiinţeze o autoritate unică de supervizare bancară în Europa. Comisia Europeană ar urma să-şi prezinte pe data de 11 septembrie propunerile privind înfiinţarea unui organism de supervizare bancară în zona euro.

Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii (MTI), Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale şi Inspectoratul General al Poliţiei Române (IGPR) vor demara discuţii privind extinderea implementării limitei de viteză de 70 kilometri pe oră în localităţi, se arată într-un comunicat de marţi al MTI. Potrivit reprezentanţilor ministerului, vor fi analizate proiectele de semnalizare rutieră pentru drumurile europene aflate spre finalul lucrărilor de reabilitare....Tronsoanele pe care se are în vedere ridicarea limitării de viteză sunt E 81 (Halmeu - Livada - Satu Mare), E 58 (Livada - Baia Mare - Dej), E 578 (Sărăţel - Reghin), E 581 (Bârlad - Albiţa) şi E 70 (Craiova - Caracal - Alexandria)."În anii care au trecut de la ridicarea limitei de viteză la 70 kilometri pe oră în localităţile de pe DN 1, între Bucureşti şi Predeal, şoferii români au dat dovadă de maturitate şi nu au abuzat, în marea lor majoritate, de această prevedere. Dacă în localităţi precum Comarnic, Azuga sau Buşteni se circulă în condiţii bune cu limita de 70 km/h, nu văd de ce nu am putea extinde această prevedere şi pe alte drumuri", susţine Ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Ovidiu Silaghi, citat în comunicat.MTI are în vedere implementarea acestei măsuri şi în alte coridoare de drum european, cum ar fi E 671 (Satu Mare - Timişoara), E 60 (Oradea - Braşov), E 81 (Satu Mare - Piteşti), E 58 (Dej - Suceava), E 85 (Suceava - Bucureşti), E 583 (Săbăoani - Iaşi), E 68 (Nădlac - Braşov), E 578 (Reghin - Chichiş) şi E 70 (Moraviţa - Craiova), mai precizează sursa citată.

Premierul Victor Ponta afirmă, într-un interviu acordat ziarului The Guardian, că este dispus "să coabiteze" cu preşedintele Traian Băsescu dacă acesta va respecta rolul pe care i-l conferă Constituţia, apreciind că, după 20 de ani de "timp pierdut", criza politică din România se apropie de finalPotrivit lui Victor Ponta, criza politică ce afectează România din mai se apropie de soluţionare, punând capăt la ceea ce el consideră 20 de ani de "timp pierdut", de la revoluţia care a condus la înlăturarea regimului comunist.

Ponta a precizat că, dacă încercarea de demitere a lui Traian Băsescu prin referendum va eşua, este pregătit să "coabiteze" cu preşedintele dacă acesta va respecta rolul conferit de Constituţie. "Aceasta probabil este cea mai mare criză din ultimii zece ani, dar toate instituţiile, inclusiv Curtea Constituţională, Parlamentul şi Guvernul au dovedit că sunt solide şi cred că partea cea mai grea a trecut. După această vară călduroasă, vom intra într-o situaţie de normalitate şi vom dovedi că toate angajamentele noastre europene vor fi respectate", a spus Ponta, respingând acuzaţiile privind o presupusă tentativă de lovitură de stat.
Potrivit datelor BNR, lucratorii romani din strainatate au trimis in tara 1,83 miliarde euro in primele sase luni din acest an, cu 10% mai mult decat in urma cu un an, desi criza s-a este din ce in ce mai pregnanta in Spania si Italia, destinatiile lor principale. Practic, banii transferati de "stranieri" catre cei de acasa sunt la maximul ultimilor trei ani, depasind cu 5,5% si sumele din primul semestru din 2010, cand s-au cifrat la 1,73 miliarde euro. Cel mai mic nivel al transferurilor semestriale ale munictorilor romani de afara s-a inregistrat anul trecut - 1,66 miliarde euro. In acest an de criza prelungita in zona euro, Romania trebuia sa se bazeze in principal pe banii gratis de la Uniunea Europeana, insa absorbtia lasa in continuare de dorit, situandu-se pe primele sase luni la doar 1,32 miliarde euro (cu tot cu prefinantari), in conditiile in care sunt din ce in ce mai multe proiecte incepute, iar tinta pentru acest an este de 6 miliarde euro, scrie Capital.ro