Comparati cu oferta BNR LA 5.45%

Dobanzile Germaniei, la noi minime: Investitorii platesc 80 euro pentru fiecare 100.000 imprumutati !!! Costurile de finantare ale Germaniei pe doi ani au scazut la un nou minim record, dobanda obligatiunilor germane cu scadenta in 2014 atingand -0,088% pe piata secundara, ceea ce ar insemna ca investitorii platesc 88 de euro pentru fiecare 100.000 euro imprumutati statului german, scrie Mediafax. Obligatiunile germane au trecut in atentia investitorilor in asteptarea raportului privind increderea consumatorilor din zona euro, analistii anticipand scaderea indicatorului la minimul ultimilor trei ani. Italia a programat pentru luni o runda de finantare de 5,5 miliarde euro, prin obligatiuni cu maturitatea intre trei si 10 ani, iar Franta se pregateste sa imprumute 7,3 miliarde euro. Randamentul obligatiunilor germane cu maturitatea la doi ani a scazut cu 0,05 puncte procentuale, la 0,083%, revenind usor de la un minim de 0,088%, cel mai redus nivel din 1990. Titlurile germane pe doi ani au randament negativ de 17 zile. Pietele sunt in urcare luni datorita speculatiilor privind noi masuri anticriza din partea oficialilor europeni, dupa ce presedintele BCE, Mario Draghi, a declarat ca va face tot ceea ce este necesar pentru a asigura supravietuirea monedei euro. Liderii de la Berlin, Paris si Roma s-au pozitionat in sprijinul sefului BCE, care incearca sa convinga guvernele si bancile centrale din zona euro sa adopte un plan de reducere a costurilor de finantare ale Spaniei si Italiei.

"Am ajuns într-un punct decisiv... Lumea se întreabă dacă zona euro va mai exista în câteva luni", a mai declarat Junker. "Acum trebuie să arătăm foarte clar că suntem extrem de hotărâţi să garantăm stabilitatea financiară a zonei euro, cu toate măsurile pe care le avem la dispoziţie", a mai explicat preşedintele Eurogrupului, care a mai adăugat că "nu mai este timp de pierdut". Declaraţiile sale vin după ce ministrul de Finanţe al Germaniei, Wolfgang Schaeuble, a exclus posibilitatea realizării oricăror noi concesii în legătură cu datoria publică a Greciei. "Nu văd să mai existe loc pentru noi concesii. Problema a apărut nu pentru că programul a avut scăpări, ci pentru că Grecia nu l-a implementat în totalitate", a declarat, duminică, Schaeuble. Cele trei partide membre ale coaliţiei de guvernământ din Grecia ar fi trebuit să reînceapă, luni, discuţiile pentru a decide implementarea unui nou mare pachet de măsuri de austeritate cerut de liderii europeni drept condiţie pentru continuarea finanţării.

... Sunteţi cetăţeni de rangul doi

Vocea Rusiei : „situaţia în care premierul ungar Viktor Orban s-a implicat în mod direct şi grosolan în bătălia politică de la Bucureşti poate avea mai multe explicaţii. Să le analizăm din punct de vedere logic. Probabil, se vor găsi persoane care vor crede în următoarea explicaţie: Orban, fiind un adept convins al valorilor democratice şi un fin cunoscător al dreptului constituţional român, nu a dorit ca maghiarii din România să valideze ’lovitura de stat dată prin referendum’. Această explicaţie nu poate să provoace altceva decât un zâmbet. Relaţia între Viktor Orban şi democraţia este una destul de complicată, fapt certificat de multiplele sancţiuni aplicate de forurile europene guvernului de la Budapesta. O explicaţie alternativă şi mult mai credibilă este că Viktor Orban a obţinut de la Traian Băsescu nişte promisiuni atât de importante încât liderul ungar a considerat necesar să-i ofere tot sprijinul posibil. Cine nu crede în posibilitatea unui asemenea aranjament cinic ar trebui să-şi amintească întreaga biografie politică a UDMR, care întotdeauna s-a ghidat după principii extrem de pragmatice în relaţie cu politicienii de la Bucureşti şi a sprijinit orice putere politică dispusă să ofere ’ceva în schimb’”, relevă Vocea Rusiei.„Experienţa referendumului arată că electoratul român nu va avea nici un cuvânt de spus în privinţa acestui proces de atomizare a statului în care trăieşte”. În încheierea comentariului său, Vocea Rusiei citează un comentator bucureştean, susţinând că acesta are dreptate atunci când scrie că „democraţia de tip nou nu funcţionează pe bază de majoritate, ci prin dictat politic extern. Până la urmă, votul vostru chiar nu mai contează. Dacă o fi contat vreodată. Sunteţi cetăţeni de rangul doi”.

ROMANIA -- Referendumul de duminică s-a închis de aproape 72 de ore. Cu toate acestea nimeni nu se declară învingător. Dincolo de declaraţiile de partid, nimeni nu a deschis şampania, nici un “I-am ciuruit!”, nici o demisie de onoare. Declaraţii neutre, prudente, chipuri gânditoare, îngrijorate. Practic, nici o tabără nu se declară învingătoare. DE CE?!Vă reamintim că prezenţa la vot a fost de 46,23% (8.455.336 persoane din cele 18.288.757 înscrise pe liste). Din persoanele care şi-au exprimat votul, 87,52% au votat PENTRU demitere (7.400.508 persoane), iar 11,15% au fost CONTRA demiterii (943.031 persoane). Biroul electoral central anunţa luni, la ora 14.00, că mai are de contorizat rezultatele din 4 PATRU!!!!!!! Secţii de votare, dar că rezultatele finale se vor da de abia MIERCURI, în jurul prânzului! Ce va face BEC timp de mai bine de 48 de ore?! Va contoriza datele de la patru secţii de votare?! Cine şi de ce are nevoie de un răgaz de două zile, până la anunţarea rezultatelor finale?! Pentru că, de abia după anunţarea rezultatelor finale de către BEC, poate să se pronunţe Curtea Constituţională (CCR) legat de validarea sau invalidarea referendumului. Poate între timp apar datele de la recensământul de anul trecut care să pună în evidenţă faptul că cei 8,455 milioane participanţi la referendum sunt de fapt mult mai mult decât decât jumătate plus unu din numărul electorilor români. Poate altceva…Dar, pentru un CEVA, BEC a a amânat rezultatele oficiale, având nevoie de 2 zile pentru a contoriza datele de la patru secţii de vot, după ce în 12 ore reuşise să contorizeze datele de la 18.544 secţii de vot. Tot pentru un oarecare CEVA, nici una din tabere nu se declară învingătoare!Legat de Curtea Constituţională, potrivit art. 47 din LEGEA Nr.47/1992, privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale “Plenul Curţii Constituţionale decide cu o majoritate de două treimi asupra valabilităţii referendumului “. Adică e nevoie de opinia a 6 din cei nouă judecători ai CCR. Iar potrivit unor surse 5 din cei nouă judecători sunt apropiaţi fostei Puteri. Ce se întâmplă dacă CCR invalidează referendumul sau nu reuşeşte să ajungă la o majoritate de două treimi, invocându-se atât cele 7,4milioane de voturi pentru demitere, cât şi participarea de 46,23%, cât şi prevederile Comisiei de la Veneţia care recomandă referendum fără cvorum?! Sau dacă invalidează referendumul DAR, nu se constată nici intrarea în vigoare a demiterii, nici încheierea interimatului, lucru juridic vorbind posibil. Dacă nu se va valida referendumul, cum Curtea a respins sesizarea PDL privind art. 3 din Hotărârea Parlamentului nr. 34 din 2012, articol care lasă Parlamentului o portiţă în cazul în care referendumul nu este validat, Parlamentul va stabili calea de urmat. Cităm din decizia de luna aceasta a CCR: „în situaţia în care Curtea Constituţională va stabili că nu au fost îndeplinite condiţiile de valabilitate stabilite de lege, Parlamentul României va lua act de hotărârea acesteia şi va decide asupra procedurii de urmat". Procedura de urmat poate însemna după unii jurişti luarea la cunoştinţă de decizia CCR şi respectarea acesteia, dar nu se exclude un nou referendum. Jucat de data aceasta după noi reguli, fără cvorum, aşa cum stabileşte noua lege a referendumului, pentru a se evita ciclicitatea imposibilităţii luării unei decizii ferme. Proces însă improbabil de a se petrece. Dar ce se întâmplă dacă CCR nu va ajunge la o decizie cu două treimi, referendumul nefiind nici validat, nici invalidat şi prin urmare nu se constată nici intrarea în vigoare a demiterii, nici încheierea interimatului. Ei bine, atunci răspunderea ajunge la Parlament, care “va decide asupra procedurii de urmat". (Articol preluat de pe ftr.ro)

Valoarea totala a cheltuielior pentru inovare in anul 2010 a fost de 3,77 miliarde lei, iar ponderea cea mai mare a cheltuielilor de inovare a reprezentat-o cheltuielile cu achizitii de masini, echipamente, software de 69,1%, se arata in analiza INS - "Inovarea in industrie si servicii in perioada 2008-2010".   Ponderea cheltuielilor de cercetare-dezvoltare in total cheltuieli de inovare a inregistrat o crestere in anul 2010 comparativ cu anul 2008. Astfel, daca in anul 2008 ponderea cheltuielior de cercetare-dezvoltare in total cheltuieli de inovare a fost de 14,1%, in anul 2010 s-a inregistrat o crestere cu 15,4 puncte procentuale, ajungand la o pondere de 29,5%. Principalele activitati inovatoare desfasurate de intreprinderi au fost activitati de cercetare proprie, activitati de cercetare preluata de la alte intreprinderi sau institutii, achizitionarea de masini, echipament si produse software, achizitionarea de alte cunostinte exterioare intreprinderii (licente, brevete, know-how, etc) precum si formarea profesionala pentru activitati inovatoare, introducerea pe piata a rezultatului inovarilor, activitati de design si alte activitati pregatitoare. Cheltuielile pentru inovare si repartizarea acestora sunt in stransa legatura cu strategia intreprinderii. Unele intreprinderi aloca sume mari pentru desfasurarea unor activitati de cercetare proprie sau externalizata, in timp ce alte intreprinderi, investesc in introducerea de tehnologie noua sau alte tipuri de achizitii. Toate aceste activitati conduc la inovare.

Persoanele fizice detin la bancile romanesti depozite de 120,7 miliarde lei (27,55 miliarde euro)

Persoanele fizice detineau la bancile romanesti depozite de 120,7 miliarde lei (27,55 miliarde euro) dupa primele sase luni ale acestui an, in urcare cu 11,5% comparativ cu perioada similara din 2011, potrivit datelor publicate de Banca Nationala a Romaniei (BNR). Astfel, la o populatie de 19 milioane de persoane, inseamna ca fiecare roman are in medie la banci 6.342 lei (1.448 euro).

Cotatiile monedei nationale fluctuau usor peste 4,6150 lei/euro la finalul sesiunii interbancare, leul fiind singura moneda din regiune care nu a reactionat pozitiv dupa ce presedintele BCE a spus ca institutia este pregatita sa faca orice pentru a proteja moneda unica, potrivit Mediafax.   In jurul orei 17:00, euro era cotat la 4,6155 - 4,6180 lei, usor peste nivelurile de la aceeasi ora de miercuri, de 4,6135 - 4,6165 lei/euro.  Primele operatiuni au fost realizate la 4,6210 lei/euro, iar in prima parte a sesiunii cursul a oscilat aproape de 4,62 lei/euro.  Ulterior, cotatiile au coborat usor, pe fondul unor vanzari de euro realizate de jucatori straini, pana la un minim de 4,6125 lei/euro, in timp ce valutele din regiune au consemat castigut de pana la 1,1%, dupa ce presedintele BCE, Mario Draghi, a declarat ca institutia este pregatita sa ia toate masurile pentru a proteja euro.  Totodata, el a indicat ca BCE este pregatita sa intervina pentru reducerea costurilor de imprumut aflate la niveluri nesustenabile in cazul unor tari. Banca se afla sub presiune din partea statelor zonei euro pentru a-si asuma un rol mai important in lupta impotriva crizei datoriilor. Presedintele BCE a subliniat progresele "extraordinare" ale liderilor europeni in ultimele sase luni, insa a avertizat ca rolul bancii centrale nu este de a actiona in locul acestora. Pe plan local, jucatorii asteapta rezultul referendumului care va avea loc duminica pentru demiterea presedintelui Traian Basescu.  Banca Nationala a Romaniei a anuntat joi referinte in crestere pentru euro si dolar, de 4,6205 lei/euro, respectiv 3,8098 lei/euro, insa cursurile nu au depasit recordurile istorice de marti. In sesiunea precedenta, referinta BNR pentru euro a coborat 2,11 bani, la 4,6186 lei/euro, iar cursul pentru dolar cu 3,03 bani, la 3,8040 lei/dolar.