Criza la Romani ...

Deprecierea Leului fata de Euro prinde firmele din România în plin avânt în ceea ce priveşte creditele în valută străină. La finele lunii aprilie 2012, soldul împrumuturilor în valută acordate persoanelor juridice era mai mare cu 16% faţă de de aprilie 2011. Soldul creditului neguvernamental era la 30 aprilie 2012 cu 9,8% mai mare faţă de aceeaşi dată din 2011, arată cifrele BNR. Faţă de martie 2012, creşterea a fost de doar 0,1%. Vestea bună este că băncile par să fi ieşit, pentru moment, din amorţeală însă vestea proastă este că majoritatea covârşitoarea a creditelor au fost acordate în valută străină ceea ce expune clienţii la un risc substanţial, materializat în ultime săptămâni în care leul a pierdut procente serioase în raport cu moneda europeană. Firmele au fost cele care au tras în sus creditarea. Soldul împrumuturilor în lei acordate populaţie a scăzut cu 2,3% în timp ce pe valută a crescut cu 11,4%. Surpriza vine însă din zona creditelor în valută pentru companii acolo unde vedem o creştere de 16% faţă de aprilie 2011, evoluţie comparabilă cu cele din perioada de boom.

Preşedintele Consiliului European, Herman van Rompuy, oferă o expresie fermă a garanţiilor suplimentare oferite Greciei

Comunicatul emis de preşedintele Consiliului European, Herman van Rompuy, oferă o expresie fermă a garanţiilor suplimentare oferite Greciei: "Ne vom asigura că fonduri structurale europene şi alte instrumente vor fi mobilizate pentru ca Grecia să fie reaşezată pe drumul creşterii economice şi a creării de noi locuri de muncă". Ca nuanţă a acestui consens, cancelarul Germaniei, Angela Merkel a insistat ca Grecia să respecte regulile convenite, în timp ce preşedintele Franţei, Francois Hollande, a pledat pentru mobilizarea cît mai urgentă a acestor fonduri, în aşa fel încît să se dea un semnal puternic de încredere alegătorilor greci. Liderii europeni speră, în acest fel, să-i determine pe greci să voteze în 17 iunie cu acele partide care susţin măsurile de austeritate şi care ar face posibilă menţinerea ţării în zona euro. Aceste fonduri nu sunt însă altceva decât fondurile structurale (gratuite) rămase neutilizate şi care, potrivit Comisiei Europene ar reprezenta, pentru perioada care se încheie în 2014, 80 de miliarde de euro....O parte însemnată a acestor sume de bani ar reveni teoretic României, care nu a reuşit să utilizeze decât foarte puţin. În plus, multe din fondurile deja utilizate sunt grevate de suspiciuni sau chiar fraude dovedite de organismele specializate. În aceste condiţii România are mari dificultăţi în a pleda pentru reportarea fondurilor neutilizate pentru perioadele următoare. Dacă unele ţări ca Spania sau Italia speră să poată împrumuta bani mai ieftin, Germania are serioase motive să creadă că, odată cu acest aranjament, va fi nevoită să plătească mai mult pentru împrumuturile sale, deoarece credibilitatea generală a acestor obligaţiuni ar putea scădea în raport cu credibilitatea ei actuală. Preşedintele Franţei a schiţat un proiect vast, potrivit căruia împrumurile obţinute cu ajutorul acestor eurobonduri ar putea fi utilizate pentru deschiderea unor şantiere în domeniul energiei şi noilor tehnologii. Din punctul de vedere al Germaniei şi al altor ţări ca Olanda şi Finlanda, ar fi de dorit însă ca, în prealabil, fiecare ţară să respecte cu stricteţe regula prudenţei bugetare, căci altfel există riscul ca eurobondurile să-şi piardă credibilitatea, adâncind şi mai mult criza datoriilor, notează Deutsche Welle.
Germania nu va "arunca cu bani într-o groapă fără fund", în acelaşi timp, pierzându-şi răbdarea cu Grecia, înaintea noilor alegeri din ţara elenă, potrivit ministrului de Interne german, Hans-Peter Friedrich, citat de Reuters....Membrul conservator al executivului german a afirmat că cea mai mare economie a Europei şi cel mai mare contribuitor la eforturile de salvare este bucuros să ajute Grecia, cu condiţia ca aceasta să-şi onoreze acordurile. "Oricine doreşte să vadă ajutor şi solidaritate de la noi, trebuie să accepte că noi avem aşteptări ca ţara să prezinte o anume seriozitate şi rezonabilitate", a mai declarat ministrul.

Guvernul României acţionează pentru a preveni dezangajările de fonduri...

România riscă să piardă fondurile structurale neutilizate, potrivit publicaţiei "Deutsche Welle". Ministerul Afacerilor Europene (MAE) face precizări în legătură cu informaţia difuzată ieri de publicaţie, informează un comunicat al MAE. Legislaţia comunitară în vigoare nu prevede posibilitatea realocării fondurilor structurale şi de coeziune între statele membre. Fondurile pierdute de un stat membru prin dezangajare (conform regulii n+2/n+3) se reîntorc la bugetul Uniunii Europene şi apoi se scad din contribuţia viitoare a statelor membre. România nu a pierdut până în prezent niciun euro prin dezangajări automate din totalul fondurilor structurale şi de coeziune de 19,2 miliarde de euro alocate pentru obiectivul "Convergenţă" în perioada 2007 - 2013. Guvernul României acţionează pentru a preveni dezangajările de fonduri la sfârşitul anului 2012 şi pe viitor.

La data de 18 mai 2012, rata proiectelor aprobate pentru ansamblul celor 7 programe operaţionale din România a fost de 82,1%, iar rata de contractare de 73,5%.  Proiectele depuse până la această dată au o valoare de aproape două ori mai mare decât suma alocată ţării noastre pentru exerciţiul bugetar 2007 - 2013.

 Preşedintele Consiliului de Administraţie al Bursei de Valori Bucureşti (BVB) a declarat că există dis-ponibilitate din partea Ministerului Finanţelor Publice (MFP) pentru renunţarea la propunerea de impozitare a fiecărei tranzacţii bursiere în urma căreia se înregistrează câştiguri. Domnia sa a participat, ieri, la o întâlnire cu secretarul de stat în MFP, Liviu Voinea şi cu preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Florin Pogonaru, pentru a discuta măsurile cuprinse în proiectul de modificare a Codului Fiscal care vizează piaţa de capital. "Am avut o întâlnire în urma căreia am reţinut că există disponibilitate din partea lor (n.r. MFP) să modifice propunerile. Să rămână prevederile de eliminare a declaraţiilor trimestriale, iar pasul major este să se plătească impozitul anual pe net, nu să se reţină la sursă, pe tranzacţie. Bursa de Valori Bucureşti a solicitat această întâlnire pentru a discuta pe tema modificărilor Codului Fiscal. Este necesară o deschidere mai mare şi de sprijin pentru investitorii de retail, mai ales în contextul ofertelor de vânzare pe care statul le va derula la companii precum Romgaz şi Hidroelectrica", a explicat Lucian Anghel. Curtea Constitutionala a decis, joi, ca este neconstitutional textul din Ordonanta de Urgenta a Guvernului numarul 15, din 8 mai 2012, referitor la sumele defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale si acordate unitatilor administrativ teritoriale, informeaza Mediafax.Curtea Constitutionala (CCR) a admis sesizarea Avocatului Poporului referitoare la neconstitutionalitatea articolului V, alineatul 1, teza I, din OUG 15/2012 privind stabilirea unor masuri financiare in domeniul asigurarilor sociale de sanatate si al finantelor publice - aceasta ordonanta fiind prima adoptata de catre Guvernul Ponta. "Sumele defalcate din taxa pe valoarea adaugata pentru echilibrarea bugetelor locale acordate unitatilor administrativ-teritoriale in anul 2012 prin Hotararea Guvernului 255/2012 privind alocarea unei sume din Fondul de rezerva bugetara la dispozia Guvernului, prevazut in bugetul de stat pe anul 2012, pentru unele unitati administrativ-teritoriale, pentru plata unor arierate aferente cheltuielilor curente si de capital, precum si pentru cofinantarea unor proiecte cu finantare externa nerambursabila, neutilizate pana la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta, se restituie de catre ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale la bugetul de stat, in contul din care acestea au fost incasate" - este textul declarat neconstitutional de catre CCR. In cadrul dezbaterilor s-a sustinut ca textul incalca articolul 120 din Constitutiei, care stipuleaza ca administratia publica din unitatile administrativ-teritoriale se intemeiaza pe principiile descentralizarii, autonomiei locale si deconcentrarii serviciilor publice. Mai mult, s-a aratat ca emitentul actului administrativ nu isi poate revoca propriul act pentru considerente de oportunitate, aceasta putandu-se face doar pentru motive de nelegalitate.

Membrii CNA au aprobat în unanimitate, în ședința de joi, modificarea avizului de retransmisie pentru platforma Digi a RCS&RDS, în sensul scoaterii televiziunilor Antena Group – Antena 1, Antena 2, Antena 3, Euforia TV şi Gsp TV – din ofertă, în urma solicitării companiei de telecomunicaţii. CNA a aprobat solicitarea RCS&RDS de scoatere a posturilor Antena Group de pe platforma sa de satelit, în termenul prevăzut de lege, după ce a acordat companiei de telecomunicaţii şi grupului media perioada legală pentru a negocia un nou acord de retransmisie. De asemenea, UPC a depus la CNA, pe 26 aprilie, o solicitare de scoatere a televiziunilor Antena 1, Antena 3, Euforia TV şi Gsp TV de pe platforma sa Focus Sat, întrucât acordul de retransmisie a acestor posturi a expirat. Şi în acest caz, membrii CNA au decis să amâne luarea unei decizii, cu respectarea termenului legal de 30 de zile de la primirea solicitării, pentru a da celor două companii posibilitatea să negocieze un nou acord.

Liderii europeni s-au reunit miercuri seara, la Bruxelles, pentru ceea ce presa a numit "Summitul cresterii economice". Daca pana acum austeritatea era cuvantul de baza la astfel de intalniri, de aceasta data se va discuta despre stimularea economiei. Este si primul summit european al lui Francois Hollande, iar analistii spun ca presedintele francez a schimbat balanta puterii in Uniune. Se contureaza deja o tabara care se opune masurilor de austeritate promovate in ultimii doi ani de cancelarul german.  In privinta Greciei, mare lucru nu se poate face inainte de alegerile din 17 iunie. Summitul informal va consta intr-un dineu al sefilor de state si de guverne din Uniunea Europeana si are rolul sa pregateasca reuniunea oficiala din 28-29 iunie, dedicata cresterii economice. "Ideea nu este, in acest stadiu, de a trage concluzii sau de a lua decizii, ci de a pregati politic, in cea mai buna maniera posibila, deciziile de la sfarsitul lui iunie", a explicat presedintele UE, Herman Van Rompuy, in scrisoarea de invitatie prezentata luni presei.

Van Rompuy a dat ca exemplu si subiecte mai dificile, precum taxa pe tranzactiile financiare, sau masuri pentru favorizarea mobilitatii fortei de munca in Europa. Eurobondurile sunt, in opinia lui Van Rompuy, "un subiect al viitorului, nu al prezentului", a spus o sursa diplomatica.  Un alt diplomat a spus ca in privinta Greciei nu se poate face mare lucru inainte de alegerile din iunie, care ar putea aduce la guvernare partide care se opun masurilor de austeritate din programul de salvare, cu riscul iesirii tarii din zona euro. La reuniune este abordata si problema Spaniei, unde situatia bancilor este din ce in ce mai grava.

Oficialii Uniunii Europene şi ai Fondului Monetar Internaţional efectuează, zilele acestea, o vizită la Lisabona, pentru cea de-a patra evaluare a programului de salvare destinat Portugaliei, în contextul incertitudinilor privind viitorul zonei euro. Miza evaluării este o tranşă de 4 miliarde euro din pachetul de 78 de miliarde euro pe care ţara trebuie să-l primească până în 2014, dacă îşi îndeplineşte ţintele fiscale.