Fragmentarea Europei - ungaria cel mai bun exemplu

Pe fondul extinderii uniunii, noţiunea consimţământului universal este văzută din ce în ce mai mult ca fiind impractică, cu semne că ar putea ceda. Legislatorii încearcă să găsească noi abordări care să permită grupurilor mai mici de ţări să adopte legi între ele însele, fără ameninţarea unui veto dacă toţi cei 27 de membri nu se pun de acord. Sub noile reguli, grupuri de cel puţin nouă state membre pot înainta cu legislaţia, dacă un acord mai general se împotmoleşte. Însă nu pot face asta decât după un proces îndelungat în care toţi membri chiar încearcă, dar nu reuşesc să se pună de acord. Până acum, s-a întâmplat cu două ocazii, dar altele pentru care acest principiu s-ar putea aplica răsar încet, dar sigur, în întreg sistemul. Mişcarea către grupuri mai mici reflectă o tendinţă de fragmentare a Uniunii Europene care se dezvoltă de ceva timp, insă a căpătat o însemnătate mai mare după spectaculara dispută de la summit-ul din decembrie, unde premierul britanic, David Cameron, a blocat modificarea tratatului după ce a eşuat în a obţine măsurile de protecţie pentru sectorul financiar al Londrei.

Agenţia de evaluare financiară Moody's a reconfirmat, astăzi, ratingul Baa3 atribuit României, cu perspectivă stabilă.

Moody : Ratingul României ar putea fi îmbunătăţit dacă prudenţa fiscală observată în ultimul an va putea fi susţinută pe termen mediu iar creşterea economică se va accelera de la nivelul înregistrat în ultimii doi ani. De asemenea, îmbunătăţirea gradului de absorbţie a fondurilor structurale ar fi un element pozitiv pentru rating. Pe de alta parte, o inversare a programului de consolidare fiscală combinată cu întârzieri în reformele structurale ar înrăutăţi indicatorii de credit până la un nivel care ar putea fi incomparabil cu actualul rating Baa3. Ratingul României ar avea de suferit numai dacă creştea economică, sectorul financiar sau refinanţarea datoriei s-ar înrăutăţi semnificativ comparativ cu prognozele actuale. În opinia Moody's, riscul de finanţare externă este oarecum contrabalansat de accesul României la fonduri internaţionale via acordul stand-by cu Fondul Monetar Internaţional şi a acordului de asistenţă financiară convenit cu Uniunea Europeană, precum şi graţie diferitelor facilităţi oferite de Banca Mondială.

"Da' destrama-te dracului mai repede de euro! Si-asa era o moneda falsa si slaba."

Speculaţiile în creştere privind destrămarea zonei euro şi colapsul monedei unice sunt alimentate zi de zi de lipsa unor strategii suficient de puternice care să combată criza în viitorul apropiat. Ultimul plan, hotărât la Summitul de la 9 decembrie de la Bruxelles, este un bun prim pas, însă este departe de a fi o soluţie completă, spun deopotrivă FMI, Banca Centrală Europeană şi pieţele. Faptul că planul cel mai recent al liderilor UE pentru combaterea crizei datoriilor propune numai soluţii pe termen lung şi nu atacă problemele urgente a fost cea mai mare dezamăgire pentru pieţe şi investitori. Acum însă, când şi această strategie stă să se prăbuşească, statele non-euro devenind tot mai puţin disponibile să blocheze bani pentru salvarea ţărilor din uniunea monetară, scenariul destrămării zonei euro este invocat tot mai des. "În ciuda eforturilor şi a discuţiilor, liderii din zona euro au terminat prin a ne lăsa să gândim că ceea ce era de neconceput în urmă cu câteva luni este astăzi posibil", titrează publicaţia franceză "Le Monde". Publicaţia franceză îşi continuă analiza trecând în revistă planurile făcute de companii pentru ca un astfel de scenariu să nu le prindă pe picior greşit.

Sistemul Bancar European se clatina

Sistemul bancar european se zguduie din temelii în ciuda eforturilor susţinute ale liderilor europeni de a face faţă crizei economice. Vestea că cea mai mare bancă din Letonia este la un pas de colaps i-a făcut pe mii de oameni să îşi retragă banii din conturile instituţiei. Nici bursele nu se simt prea bine. Pieţele financiare din întreaga lume au închis pe minus, considerând insuficiente măsurile adoptate la summitul UE de săptămâna trecută. Peste 10.000 de letoni şi-au lichidat depozitele de la banca suedeza Swedbank, în urma unui zvon potrivit căruia instituţia s-ar afla în dificultăţi financiare. Oamenii au luat cu golit bancomatele băncii, retrăgând aproximativ 40 de milioane de dolari. Directorul executiv al instituţie a caracterizat zvonurile ca fiind absurde. În scurt timp, poliţia a demarat o anchetă pentru a stabili persoana de la care au plecat zvonurile. În Letonia, răspândirea de informaţii false, care ameninţă stabilitatea sistemului bancar, este considerată infracţiune şi se pedepseşte cu doi ani de închisoare. Zvonurile privind presupusele probleme ale băncii suedeze au apărut la puţin tinp după ce agenţia Moody's a scăzut ratingul băncilor franceze Crédit Agricole, BNP Paribas şi Société Générale. Tot din cauza scepticismului agenţilor de rating, bursele din toată lumea au închis şedinţa de tranzacţionare pe roşu, catalogând ca insuficiente măsurile bugetare luate la summitul Ue de la sfârşitul săptămânii trecute

România a aderat la Pactul Zonei Euro. Cum comentezi?

Valentin Lazea, BNR: Contribuţia României la capitalizarea FMI este un preţ ce trebuie plătit. Contribuţia pe care o va avea România la creşterea capacităţii de finanţare a Fondului Monetar Internaţional este un preţ care trebuie plătit, iar românii trebuie să se obişnuiască cu ideea că beneficiile vin la pachet cu preţul, apreciază economistul-şef al BNR, Valentin Lazea. "Cred că ideea de bază este de a mări capacitatea de împrumut a fondului. Până la această decizie, Fondul avea disponibile circa 285 miliarde de euro bani buni de împrumutat. Cred că cu această decizie s-a crescut capacitatea de împrumut a fondului, fond care are şi capacitatea de multiplicare mult mai mare. El poate să împrumute şi de la guverne terţe bani şi să-i împrumute la cele care au nevoie. Faptul că România va contribui şi ea cu o câtime mică la această sumă este un preţ care trebuie plătit, pentru că de acum încolo trebuie să ne obişnuim că beneficiile vin la pachet şi cu preţul", a spus Lazea.

Franta si respectiv Anglia , Francois Mitterand, respectiv Margaret Thatcher, au incercat din rasputeri să împiedice reunificarea germană la sfirsitul anilor 80. (Bloomberg). Îngrijorările celor doi, conform cărora o naţiune extinsă s-ar dovedi o forţă irezistibilă, par acum să devina realitate. În timp ce criza financiară din Europa se intensifică, după doi ani, şi cu o datorie cu scadenţă în 2012 a zonei euro, atât pe termen lung şi pe termen scurt, evaluată la 1,1 trilioane de euro, cancelarul german Angela Merkel l-a forţat pe preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, în retragere şi l-a lăsat pe premierul Marii Britanii, David Cameron cum se spune, "out in the cold" in pragul iernii. Puterea Bundesrepublik a zguduit echilibrul franco-german ce stă la baza echilibrului de putere in europa postbelica. Contagiunea datoriilor şi creşterea economica precara au ridicat costurile franceze de împrumut la un nivel record al ultimilor 10 ani de existanta a monedei euro. "Suntem un lider împotriva dorinţei noastre," a declarat Wolfgang Ischinger, fost ambasador german în Marea Britanie şi Statele Unite. "Am încercat timp de 50 de ani să nu conducem. Germania va trebui să crească acum," a mai adăugat Ischinger... cu alte cuvinte, detchland uber ales !