Povara datoriilor din SUA a început deja să „şteargă“ următoarea generaţie de cumpărători de case şi maşini . Datoria masivă a Chinei reprezintă un risc .  Unii analişti consideră că datoriile companiilor ar reprezenta cel mai mare risc.

În ultimele luni, teama că am putea trăi din nou ceea ce s-a întâmplat în 1929 sau 1987 sau 2000 sau 2008 a devenit palpabilă, scrie The New York Times.

Acţiunile au scăzut cu 1,5% în acest an, după ce au atins maxime ameţitoare la începutul lunii octombrie. Fondurile de hedging au parte de cel mai prost an de la criză, iar datoriile gospodăriilor au atins recent un nou maxim record de 13.500 mld. $, în creştere cu 837 miliarde de dolari de la vârful anterior, care a precedat Marea Recesiune.

După un deceniu de dobânzi scăzute care au alimentat o creştere uriaşă a acţiunilor, imobiliarelor şi altor active, punctele de vulnerabilitate financiară nu sunt greu de identificat.

Unul dintre ele are legătură cu creditele acordate studenţilor din SUA.

Într-un climat în care „credite masive sunt acordate unor persoane care nu le pot rambursa“, după cum descrie Sheila Bair, fost şef al Federal Deposit Insurance Corporation, problema creditelor acordate studenţilor, aproape 20% dintre creditele respective au deja întârzieri de plată sau sunt în default. Procentul poate urca la 40% până în 2030, potrivit unui raport al Brookings Institution.

Regimul Dragnea, România şi căpitanul sufletului meu. Acum că măştile au căzut, după ce rezoluţia privind România a PE şi raportul MCV au strigat în fine, în gura mare, că, la Bucureşti, împăratul e gol, încotro pornim de aici? Şi sub conducerea cui? A Finlandei? A sosit ca pentru a compensa şirul de zile negre de marţi, dăruite de un PSD infatigabil, în ultimii şase ani, spre disperarea lor, milioanelor de români harnici şi oneşti. Pentru penali şi infractori, în schimb, memorabila zi, în care au căzut în fine şi măştile democraţiei mimate şi voalurile acoperind pudic hidoşenia şi tirania unei oligarhii antiromâneşti dându-se patriotică, deşi nu e de fapt decât o singură, imensă, trădare naţională, a sosit la pachet cu trei ceasuri rele şi alte trei negre. Căci, documentând clar şi sec faptele regimului Dragnea, patalamaua MCV n-a rămas singură la părinţi. Adevărul politizării justiţiei româneşti, al sabotării independenţei ei, al dezertării de la lupta împotriva marii corupţii şi al restaurării paradisului mitei şi nepotismului, care a fost atâta amar de vreme România, n-a rămas un secret nici pentru Parlamentul European, scrie Deutsche Welle.

Legea privind unele măsuri necesare pentru implementarea operațiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore, este o lege la care președintele PSD, Liviu Dragnea, a ținut expres să treacă de cele două camere ale Parlamentului.

„Impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore (...) se calculează prin aplicarea unuia sau unor procente de calcul, după caz, asupra veniturilor suplimentare obţinute din vânzarea gazelor naturale extrase din perimetrele offshore, aşa cum acestea sunt determinate potrivit Anexei nr. 2 care face parte integrantă din prezenta lege, impozit din care se deduce valoarea investiţiilor în segmentul upstream. Impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore ţine seama de preţul de referinţă stabilit de ANRM pentru calculul redevenţelor. Tranzacţiile desfăşurate sub preţul de referinţă se impozitează la preţul de referinţă. Procentele de calcul a impozitului se calculează pe baza preţurilor de vânzare a gazelor naturale practicate de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore pe baza grilei de preţuri ajustate anual începând cu 1 ianuarie 2019 cu indicele anual al preţurilor de consum, după cum urmează: 30% din venitul suplimentar pentru preţurile de până la 85 lei/MWh inclusiv, 15% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 85 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 100 lei/MWh, 30% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 100 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 115 lei/MWh”, se arată în actul normativ.

ATENTIE - Modificările adoptate de Parlamentul României la Codul penal și de procedură penală slăbesc eficiența sistemului judiciar penal în privința luptei împotriva corupției, crimelor cu violență și crimei organizate, se arată într-un comunicat transmis vineri de Comisia de la Veneția.
Comisia de la Veneția recomandă autorităților române să facă o reevaluare completă a tuturor amendamentelor aduse ambelor coduri, printr-un proces larg și eficient de consultare publică, pentru a veni cu propuneri legislative solide și coerente, care să beneficieze de un sprijin larg din partea societății românești, să țină cont de standarde de aplicabilitate, și să urmeze recomandările Curții Constituționale, mai precizează comunicatul. Comisia amintește faptul că pe 12 octombrie CCR a decis că peste 60 de articole din Codul de procedură penală sunt neconstituționale și este așteptată o decizie CCR și în cazul Codului penal. Comisia de la Veneția a adoptat, cu unele modificări, și opinia preliminară din luna iulie privind legile justiției. Opinia Comisiei critică faptul că aceste legi vor afecta eficiența, calitatea și independența sistemului judiciar.

Cu cine a facut Carmen copilul...????

How about dadyyyyy...???? cerem transparentaaa...

Ponderea dolarului în rezerva valutară s-a înjumătăţit faţă de 2008, în timp ce moneda europeană este la un nivel comparabil, de 65%. 
Banca Naţională păstrează rezervele valutare preponderent în moneda europeană, euro având în ultimul deceniu cea mai mare pondere, cuprinsă între 60 şi 80% din rezervele valutare, cu o tendinţă de scădere în ultimii doi ani.

O schimbare care se observă faţă de începutul deceniului este diminuarea ponderii dolarului în structura rezervei valutare, de la 32,6% în 2008 la 18,2% în 2017, conform datelor BNR. La sfârşitul anului 2017, rezervele valutare la BNR totalizau 33,5 mld. euro, în scădere cu circa 750 mil. euro faţă de finele lui 2016, dar peste nivelul din 2008, de circa 26 mld. euro.

Ponderea monedei europene în structura rezervei valutare a urcat de la 63% în 2008 până la un vârf de 79% în 2015, pentru ca apoi să urmeze o pantă descendentă, până la 65% la finele anului 2017.

Doi inspectori de la Inspecția Judiciară au descins vineri dimineață la secția Parchetelor Militare din cadrul Pachetului General, solicitând procurorilor tot dosarul penal care vizează violențele comise de jandarmi împotriva manifestanților la mitingul din 10 august, au declarat surse din cadrul Inspecției pentru G4Media.

”Pretextul a fost să-l audieze pe procurorul Corbu și să ia actele din dosarul violențelor din 10 august făcut de procurorul Bogdan Pârlog ca să-i verifice activitatea, însă inspecttorii de la IJ au luat la studiat tot dosarul. Nu doar li s-au comunicat actele procurorului Pârlog, dar li s-a predat tot dosarul să-l vadă câteva ore. Insistau sa li se pună la dispoziție toate documentele, să vadă unde s-a ajuns cu ancheta. Vizita a fost una neanunțată. Așa că au putut să-l liniștească cât de cât pe Dragnea. înainte de audierea lui la Parchet”, au declarat pentru G4Media.ro surse din cadrul Inspecției Judiciare.  La rândul său, purtătorul de cuvânt al Inspecției Judiciare, Alin Alexandru, a declarat pentru G4Media, referitor la control efectuat vineri la secția Parchetelor Militare, că ”lucrările Inspecției Judiciare au caracter confidențial”.

Potrivit unui expert în drept penal citat de G4Media, Inspecția nu avea nicio competență să verifice o lucrare de urmărire penală în curs și a comis infracțiunea de uzurpare a funcției. Reamintim că președintele PSD, Liviu Dragnea, a fost audiat ca martor vineri la Parchetul General în dosarul intervenției jandarmilor la protestul din 10 august, după ce acesta a afirmat într-o emisiune că mitingul a fost finanțat și din extern și că s-a încercat o lovitură de stat. 

Deoarece România nu a transpus în legislaţia naţională cea de-a patra directivă privind combaterea spălării banilor ar putea plăti o amendă de 2,5 milioane de euro, iar costurile pot creşte pe măsură ce întârzierile se prelungesc. "Spălarea banilor şi finanţarea terorismului au consecinţe asupra întregii Uniuni Europene. Nu putem lăsa nicio ţară din UE să devină veriga slabă. Din acest motiv, cerem ca toate statele membre să ia măsurile necesare pentru a combate spălarea banilor. Vom continua să monitorizăm foarte îndeaproape şi în mod prioritar punerea în aplicare a acestor norme de către statele membre", a declarat comisarul pentru justiţie, consumatori şi egalitate de gen, Vera Jourová. Termenul pentru transpunerea de către statele membre în legislaţiile lor naţionale a celei de-a patra directive privind combaterea spălării banilor a fost 26 iunie 2017.Între timp, în urma dezvăluirilor anchetei Panama Papers şi a atacurilor teroriste din Europa, Comisia a propus a cincea directivă privind combaterea spălării banilor, pentru a intensifica lupta împotriva spălării banilor şi a finanţării terorismului. Noile norme au intrat în vigoare la 9 iulie 2018, după publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, iar statele membre vor trebui să transpună în legislaţiile lor naţionale a cincea directivă privind combaterea spălării banilor până la 10 ianuarie 2020. În ceea ce priveşte a patra directivă privind combaterea spălării banilor, Comisia a iniţiat până în prezent proceduri de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor pentru necomunicarea măsurilor de transpunere împotriva a 20 de state membre: trei proceduri se află în etapa sesizării Curţii, nouă în etapa avizului motivat, iar opt în etapa scrisorii de punere în întârziere. Între timp, majoritatea statelor membre ale UE au adoptat legislaţia relevantă. În prezent, Comisia analizează cu atenţie dacă legislaţia respectivă transpune integral dispoziţiile celei de-a patra directive privind combaterea spălării banilor, înainte de a decide fie închiderea cazurilor, fie continuarea procedurilor de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor deschise împotriva unor state membre. AGERPRES

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a crescut joi, pentru a doua zi consecutiv, ajungând la nivelul de 3,31%, faţă de 3,29% cât a fost miercuri, informează Banca Naţională a României (BNR).

În plus, indicele ROBOR la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare lei cu dobândă variabilă, a înregistrat, joi, o nouă creştere, la nivelul de 3,44%, de la 3,43% cât a fost miercuri, când şi-a reluat evoluţia ascendentă după patru zile de scădere şi de stagnare.

Indicele ROBOR la 9 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase de către băncile comerciale de la alte bănci comerciale pentru o perioadă de nouă luni, a coborît, joi, la nivelul de 3,50%, comparativ cu 3,51% cât a fost stabilit miercuri.

De asemenea, indicele ROBOR la 12 luni a scăzut, joi, la 3,56%, comparativ cu nivelul de 3,57% de miercuri.

Luaţi de vârtejul banilor foarte ieftini, investitorii se întreabă deja de câţiva ani cum vor reacţiona pieţele lumii când  băncile centrale nu vor mai fi atât de ge­neroase. Cum fluxul de lichiditate este pe cale să se retragă, investitorii au la dispoziţie câteva luni pentru a se ajusta. 

Cele patru mari bănci centrale ale lumii - Rezerva Federală din SUA, Banca Centrală Europeană, Banca Ja­po­niei şi Banca An­gliei - au pom­pat în eco­nomia mondială aproxi­mativ 13 bi­lioa­ne de dolari începând cu anul de criză 2009, extinzându-şi puternic propriile bilanţuri de active financiare, scrie Reuters. În timp ce pieţele au ajuns, propulsate de aceşti bani ieftini, la înălţimi ameţitoare, mareea riscă să se retragă până la sfârşitul anului. Pentru prima dată din 2011 încoace, este de aşteptat ca în 2019 băncile centrale să absoarbă de pe pieţe mai mulţi bani decât pompează.

BCE va opri achiziţiile supli­men­tare de obligaţiuni la sfârşitul acestui an, iar, în timp ce îşi reduce bilanţul de aproape un an, banca centrală ame­ri­cană va accelera ritmul din octombrie, extrăgând 50 de miliarde de dolari pe lună de pe pieţe. Obligaţiunile în valoare de 470 de miliarde de dolari vor ieşi din bilanţ anul viitor.

După aproape un deceniu de tipărire de bani şi de rate de dobândă zero, schimbările de pe pieţe vor fi remarcabile.

Media internaţională se străduie din răsputeri să ne facă prizonierii iluziei că ceva de importanţă globală se întîmplă zilele acestea: "Marea întîlnire Putin-Trump". Epocală, piramidală, decisivă... ce mai... supercalifragilisticexpialidocious. În realitate, o simplă făcătură... e adevărat, cu dichis. Mai întîi, de unde vine dichisul? Păi, să vedem! Poate mai puţin aşteptat, prima sursă este chiar locul ales: Helsinki! De ce nu Washington? Să nu spună cineva că nu se putea. Bush l-a găzduit pe Putin la ranch-ul personal din Texas... de ce nu ar fi venit acelaşi Putin la Washington, într-o "vizită de lucru", ori chiar oficială (cu covor roşu), pentru Trump, un preşedinte mult mai îngăduitor cu "micile" năravuri kaghebiste ale marelui Putin, decît s-a arătat vreodată Bush. De ce nu la Moscova? Trump tot era în Europa, a mai fost pe acolo... s-a simţit bine... ba chiar a fost sedus... de... farmecul locului. De ce nu la Lochnagar, în Scoţia, unde s-a retras strategic acelaşi preşedinte al Statelor Unite, asaltat de manifestaţiile anti-Trump de la Londra, se găsea şi ceva whisky de cea mai bună calitate, ori la Bruxelles, ori undeva pe un vaporaş, ori pe un portavion, prin Mediterană, aşa... pe lîngă Malta şi seducătoarele, plinele de miez amintiri ale relaţiilor dintre URSS (epoca de aur a lui Putin!) şi Statele Unite? Ei bine, nu! La Helsinki! Mai era un simbol de dărîmat şi ceva mă face să cred că propunerea a venit nu de la Trump, care nu ştie despre Europa decît că este dincolo de Atlantic, ci de la bunul său amic Putin.  Helsinki este locul de unde a pornit "coşmarul lui Putin", cel mai important proces politico-diplomatic, multilateral, din epoca post-belică, unul care a adus la aceeaşi masă de negociere Statele Unite, URSS şi aproape toate ţările Europei, inclusiv Vaticanul! Aici, în 1977, a prins rădăcină deznodămîntul din 1989: sfîrşitul războiului rece, căderea zidului Berlinului, retragerea trupelor URSS din Germania, dizolvarea Tratatului de la Varşovia şi în cele din urmă dispariţia juridică a Uniunii Sovietice, apariţia Rusiei ca stat succesor şi independenţa altor 15 state din fostul "coridor sanitar" al URSS. Peste această istorie, legată de Helsinki, s-a aşternut deja uitarea, iar organizaţia moştenitoare, OSCE, este în cel mai bun caz ridicolă în totala ei irelevanţă şi incapacitate de a mai influenţa astăzi mişcările politice ale marilor actori, Rusia şi Statele Unite. Simbolul, însă, trebuia acoperit definitiv, îngropat sub drapajul noilor realităţi şi ale raporturilor de forţe din lume, care au permis Rusiei să schimbe locul învinsului, cu cel al unui semi-învingător care dictează, dacă nu toate, multe dintre regulile jocului de putere în noua lume care s-a născut. Multilateralul a murit - trăiască bilateralul (Rusia-SUA); orizontul păcii eterne s-a dizolvat, trăiască gestiunea mutuală a multirăzboaielor de calibre şi forme atît de diferite care se desfăşoară pe mai toată suprafaţa globului şi nu în ultimul loc, tocmai în Europa!!! Visul egalităţii diplomatice în probleme cruciale ale lumii, dintre "cei mari" şi "cei mici", a fost definitiv îngropat - trăiască condominionul sau marele triunghi geo-politic; ridicarea Germaniei şi a Europei s-au încheiat, trăiască băgarea lor cu capul la fund, cît mai adînc!!! Asta înseamnă întîlnirea Trump-Putin la Helsinki!!!  De ce o făcătură? Primul motiv este chiar lipsa agendei! Ce discută şi sub imperiul căror forme de angajament se află cei doi interlocutori? Putin poate să îşi ia ce mandat doreşte el, ante şi post-factum! Nu trebuie să anunţe nimic; oricum nu pe noi... ăştia... muritorii de rînd. Omul face ce vrea şi nu trebuie să dea socoteală nimănui, de nimic. Trump, nu prea! Cutumele democratice ale diplomaţiei la nivel înalt, în America, cer ca Preşedintele să formuleze şi să anunţe agenda cu care intră în asemenea convorbiri/negocieri. Trump nu a făcut-o! O să spună cineva că are omul o agendă, dar este secretă! Ce, la Malta ne-a spus Bush senior ce o să dis­cute cu Gorbaciov? Nu ne-a spus! Această "mirifică" agendă secretă, însă, nu prea are din ce să se constituie. Absolut toate problemele care pot fi inventate şi aduse în discuţie între SUA şi Rusia puteau fi şi se cereau anunţate public: de la arme nucleare, la situaţia şi acţiunile în regiuni de conflict, Siria, Ucraina, pînă la relaţiile cu Europa şi cu terţi. În realitate, Trump nu are nimic de discutat cu Putin, care să intre în sfera relaţiilor politico-diplomatice dintre cele două ţări şi care să fie ţinut sub obrocul unui mare secret!  Bun, dacă agendă nema, ce mai chichirez gîlceava? Cel de-al doilea motiv care ar putea susţine "marea întîlnire" de la Helsinki este dorinţa fierbinte a lui Trump de a "reseta" relaţiile cu Rusia, nu de alta, dar este o ocazie minunată să arate că el poate şi reuşeşte acolo unde neputinciosul şi netrebnicul Obama a dat chix! Să reseteze, să reseteze... dar ce poate însemna asta? Va declara Trump la Washington, sub pînza unor măreţe focuri de artificii, deschiderea erei "Marii Prietenii a Statelor Unite cu Rusia"?? De făcut, ar putea să o facă... doar că nu o să fie nimeni prin preajmă să îl asculte. Despre democraţi nu mai este cazul să vă spun ce e la gura lor, iar republicanii din Congres sunt obligaţi să reacţioneze, deloc favorabil, la declaraţiile Preşedintelui, date anterior întîlnirii cu Putin, în care a susţinut sus şi tare că de vină pentru degradarea relaţiilor SUA cu Rusia sunt investigaţiile privind implicarea Rusiei în alegerile prezidenţiale, declanşate de instituţii cum ar fi Departamentul Justiţiei şi, res­pectiv, Congresul SUA!! Cuvîntul trădare a fost pronunţat deja la Washing­ton, iar de data aceasta nu de inamicii înrăiţi ai Preşedintelui Trump, ci de diplomaţi, oameni politici, membri cu greutate ai Partidului Republican.   Dacă de resetat relaţiile cu Rusia, nu prea are cum să le reseteze, atunci, ce mai rămîne? De ce se întîlneşte Trump cu Putin?  Nu rămîn decît două posibilităţi: prima, omul nu are ceva mai bun de făcut şi, în derapajele comportamentale de tip paranoid, care se succed tot mai des, crede sincer că e predestinat să schimbe lumea după capul lui; a doua, fript de la spate de focul tot mai arzător al investigaţiilor oficiale privind implicarea Rusiei în distorsionarea alegerilor prezidenţiale care l-au dus pe Trump la Casa Albă, are disperată nevoie de ajutor, iar singurul loc de unde ar mai putea veni ajutor este cel de unde i-a venit şi prima dată, în braţele lui Putin. Cam asta-i tot ceea ce se alege de pe urma "Întîlnirii la nivel înalt" de la Helsinki! O făcătură. sursa bursa.ro

COMISIA DE LA VENEŢIA INFIRMĂ ABSURDA JUDECATĂ A CCR

Mălai mare, Iohannis, a dat cu piciorul norocului

BURSA 16.07.2018 citeşte aici articolul complet

Raportul preliminar al Comisiei de la Veneţia a furnizat publicului, începând de vineri, dovada textuală a faptului că efectul de îndobitocire al politicii asupra creierului este atât de puternic, încât, atunci când apare Liviu Dragnea la televizor, vizionarea trebuie să fie interzisă, indiferent de vârstă, tuturor ateilor şi celor cu moralitate încă incertă, pentru că reacţia normală la ceea ce spune este să te cruceşti şi să murmuri "Doamne, iartă-mă!", ceea ce ateii nu pot face, iar ceilalţi s-ar putea să-l crea­dă şi să-i propage ideile, cum a făcut-o preşedintele Republicii Klaus Iohannis, când a revocat-o pe Codruţa Kovesi.      Comisia de la Veneţia susţine că rolul preşedintelui şi al Consiliului Superior al Magistraturii ar trebui păstrat în procesul de numire şi de revocare al procurorilor şefi.      Cu alte cuvinte, Comisia de la Veneţia nu dă nici o ceapă degerată pe cele 75 de pagini prin care Curtea Constituţională a României şi-a motivat decizia absurdă că preşedintele Republicii îi este subordonat minis­trului justiţiei.      Nici eu n-am dat.      Dar mie mi s-a replicat că nu am studii constituţionale şi nu-s expert în subiect.      Expert în subiect este Tudorel Toader.      Ei bine, Raportul Comisiei de la Veneţia dovedeşte că nu trebuie să fii expert, ci doar normal, adică să nu fi fost iradiat cu Antena 3.      Tudorel Toader a fost expus într-atât de grav, încât din şef de promoţie a ajuns ştergătorul de picioare al lui Liviu Dragnea, iar urmele aceluia pe ştergător au stat la baza motivării Curţii Constituţionale - scuze!, mă puteţi urmări? - adică, Tudorel Toader şi-a folosit expertiza să facă o clovnerie jenantă din punct de vedere juridic, (dar dorită fierbinte politic), o clovnerie preluată cu aer de seriozitate de experţii PSD ai Curţii Constituţionale, care şi-au bătut joc de Constituţie şi i-au dictat preşedintelui Republicii să se subordoneze scamatorului Tudorel Toader şi să revoce pe procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, că aşa vrea clovnul.      Iar preşedintele Republicii s-a supus clovnului.      Sinonimele la îndobitocire sunt: idiotizare, tâmpire, cretinizare, prostire şi ceea ce este cel mai grav, abrutizare, însemnând coborâre în lanţul trofic până la clasa bipezilor fără pene şi se ştie, încă din bancul cu miliţianul în faţa acvariului, că există tendinţa ca animalele inferioare să le imite pe cele superioare, astfel că dacă Dragnea îl ameninţă pe Iohannis că-l suspendă şi că-i ia casele cu legea ilicitului, atunci Iohannis va face ca peştele, căscând gura fără să scoată vreun sunet, ci doar ca să înghită apă.      Preşedintelui Republicii nu-i poţi spune idiot şi nici tâmpit, prost, cretin, ci, ca să fie păstrată eleganţa, poate, doar abrutizat, încet la minte, adică un pic retardat, dar mai ales, foarte laş.      Un mălai mare laş.      Cred că în şcoală toată lumea îi dădea şuturi în fund.      După ce-i dai un şut în fund lui Iohannis, nu trebuie să fugi, pentru că reacţia vine după 32 de zile.      Atât a durat de la hotărârea Curţii Constituţionale că procurorul şef DNA trebuie revocat (care nu-i altceva decât un şut în fund la Iohannis) şi până când el a revocat procurorul.      Adică nu a dat un şut înapoi, ci numai a dat semn că l-a simţit pe cel primit.      Lumea s-a întrebat, ce să facă pre­şedintele Republicii în această dilemă?      Că, dacă nu o revocă pe Kovesi, atunci nu respectă ordinea constituţională, statul de drept şi democraţia, iar dacă o revocă, ah!, da, ce se întâmplă dacă o revocă?      La întrebarea asta răspunsul nu mai este atât de simplu, încât să fie citită o lege cu literele ucise de clovnii Constituţiei, ci răspunsul ţine de bunul simţ, de onestitate şi setea de adevăr şi dreptate, iar pentru credincioşi, ţine de Porunci.      Pe toate astea, preşedintele Republicii Klaus Iohannis le-a călcat în picioare când s-a supus Curţii Constituţionale.      Şi când s-a supus Curţii Constituţionale, i s-a supus lui Tudorel Toader.      Iar Tudorel Toader este preşul lui Liviu Dragnea.      De acum încolo, Dragnea îi face ce vrea el.      Bine că Iohannis şi-a anunţat candidatura la Preşedinţie...  FLORIAN GOLDSTEIN        NOTĂ      Cum a aşteptat 32 de zile, Klaus Iohannis putea să mai aştepte încă cinci zile, ca să primească Raportul preliminar al Comisiei de la Veneţia.      Odată ce ar fi primit seria de recomandări din Raport (menţinerea rolului preşedintelui şi al CSM în numirea/revocarea procurorilor de rang înalt; renunţarea la schema de pensionare anticipată a procurorilor; eliminarea sau redefinirea prevederilor care le permit procurorilor şefi să invalideze, ca neîntemeiate, soluţiile procurorilor), indecizia lui în privinţa revocării procurorului şef DNA nu ar mai fi putut fi invocată drept încălcare a ordinii constituţionale, căci decizia CCR ar fi căpătat un aer de relativitate.      Ce şansă a avut Iohannis!      A intrat într-o situaţie în care a avut norocul să devină erou naţional, s-ar fi urcat pe umerii laţi ai Codruţei Kovesi şi ar fi beneficiat de tot capitalul ei de popularitate.      Iohannis a dat cu piciorul norocului, cu doar cinci zile înainte.      S-a speriat de Dragnea.      Politician.      Laş.      Întârziat.      Jenant.      Mălai mare.

Potrivit Guvernatorului BNR, stimulii fiscali nu pot continua la infinit, pentru că "mai devreme sau mai târziu" corelaţiile între salarii şi productivitate, între cât încasezi şi cât cheltui "lovesc cu putere de foc".   "Stimulii fiscali şi salariile nu pot să continue la infinit. Corelaţiile astea între salarii, productivitate, între cât încasezi şi cât cheltui, mai devreme sau mai târziu lovesc cu putere de foc. Nu poţi să le neglijezi. Nu le corectezi din timp, le corectează piaţa, economia, într-o manieră sau alta. Atunci întrebarea este: când îşi epuizează puterea de acţiune aceşti stimuli, ce punem în loc? România va creşte inerţial ca potenţial, dar de regulă înţelept este să te gândeşti care este motorul cu care înlocuieşti stimularea creşterii economice. Acest motor ne poate aduce creditarea şi la 40% din PIB, o tracţiune extraordinară pe care poate să o ofere, bineînţeles în mod echilibrat, sustenabil şi sănătos. Aş aminti un al doilea factor indicator care vizează vulnerabilităţi structurale şi care limitează accesul firmelor la finanţarea bancară. În anul 2016, ultimul an pentru care sunt disponibile informaţii bilanţiere centralizate, o treime dintre firmele din România au raportat pierderi. Jumătate dintre acestea, pentru al treilea an consecutiv, deci nu e vorba de chestiuni întâmplătoare şi nu e vorba de perioada de criză. În plus, 44% dintre companii aveau un nivel al capitalizării sub cel prevăzut de lege. În medie, firmele care au înregistrat pierderi au reprezentat între 40 şi 50% din numărul companiilor active, iar ponderea firmelor cu nivel al capitalizării sub limita reglementată a depăşit 40%. Creditul acordat de instituţiile financiare autohtone reprezintă o sursă de finanţare prea puţin importantă pentru companiile locale, sub 9% din bilanţul agregat, la mare distanţă de creditul comercial, situat pe primul loc cu 19%. Parte din creditul comercial e aproape sălbatic, adică nu plăteşti furnizorii şi obţii un credit nesănătos", a menţionat Mugur Isărescu. 

BUCHAREST - BNR : Plasarea aurului în operațiuni de arbitraj sau de tip speculativ ar implica risc de contrapartidă și acesta a crescut o dată cu criza gloală, a declarat, vineri, Mugur Isăescu, guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), într-o conferință de presă. "Aurul păstrat de BNR în contul deschis la Banca Angliei, care este un custode solid din punct de vedere financiar și reputațional, este în permanență aurul nostru, deci nu este intrăinat prin operațiuni diverse și este la dispoziția noastră, în orice moment. Plasarea aurului în operațiuni de arbitraj sau de tip speculativ ar implica risc de contrapartidă și acesta a crescut o dată cu criza gloală. O eventuală valorificare prin operațiuni, cum s-a sugerat în unele discuții în presă, prin televiziuni, ar implica o formă de înstrăinare, chiar dacă stocul ar rămâne depozitat la Banca Anglie", a spus Isărescu.

"Noi nu am considerat că într-o asemenea perioadă este bine să apelăm la asemenea operațiuni pentru câștiguri care, altminteri, sunt mici. Nu merită, ca să spunem așa.  Nu numai că nu am făcut dar nici, cel puțin, nu ne-a trecut prin cap să jucăm aurul la păcănele, cum sugera un personaj."

El a făcut referire și la aurul românesc deținut de ruși . "Văd că Ungaria și-a repatriat aurul din străinătate. Păi Ungaria are 3 tone de aur. Le ținea în străinătate sau le ținea la Budapesta, era cam același lucru, nu? De ce nu am mai crescut stocul nostru de aur, destul de mare, cât al Poloniei? Dacă mai punem la socoteală că mai avem un stoc de aur depozitat în altă parte, cu documentele de rigoare, dar încă nerecunoscut, cred că stocul nostru de aur este suficient de mare dar suntem gata să cumpărăm în condiții competitive în continaure metal galben. Ca pondere, aurul, în total rezerve internaționale, suntem dincolo de mijloc", a spus guvernatorul BNR.

Un sondaj Europa FM despre cum percep românii Justiția și amestecul politicului în dosare. Sondajul comandat de postul de radio Europa FM arată că un referendum organizat de Klaus Iohannis pe tema independenței Justiției ar strânge o prezență considerabilă la vot. Președintele, preferat să numească procurorii șefi de parchete. „Ați participa sau nu la un referendum convocat de președintele României pe tema justiției?”, este una dintre cele mai importante întrebări cuprinse în sondajul realizat de IMAS, la comanda Europa FM. Aproape 37% au răspuns că ar participa cu siguranță, peste 15,5% au spus că probabil ar participa, iar cei care cu siguranță nu ar participa se numără într-un procent de 34,7%. În condițiile în care pragul pentru validarea referendumului este de 30%, un astfel de referendum ar trece ușor peste acest procent. O altă întrebare se referă la numirea șefilor de parchete - cine ar trebui să-i numească? Aproape 22% consideră că numirile ar trebui făcute de Consiliul Superiro al Magistraturii, 35,3% au răspuns că Președintele României, iar ministurl Justiției a strând doar 17,2%, conform EurActiv.

Guvernul britanic a anunţat, luni, că nu va oferi concesii pentru Scoţia, Ţara Galilor şi Irlanda de Nord după Brexit, iar guvernele regionale sunt preocupate de faptul că vor pierde anumite puteri după o realiniere constituţională.  Aceste trei administraţii descentralizate nu au drept de veto asupra legislaţiei pentru Brexit, dar ignorarea apelurilor acestora riscă să agraveze relaţiile deja tensionate, să accentueze naţionalismul în Scoţia şi să complice procesul de ieşire din Uniunea Europeană. "Nu voi aproba ceva care în mod clar subminează întreaga fundaţie pe care se construieşte descentralizarea. Încercăm pur şi simplu să protejăm puterile pe care le are Parlamentul scoţian - în privinţa unor aspecte precum agricultura, pescuitul, politica de mediu, standardele alimentare, justiţia, sănătatea. Toate acestea sunt responsabilităţi curente ale Parlamentului scoţian. În prezent, trebuie să exercităm aceste competenţe în limitele legislaţiei europene. Dar după Brexit, în ceea ce priveşte reglementarea descentralizării, aceste puteri ar trebui să revină Parlamentului scoţian şi modul în care le exercităm ar trebui să depindă de noi', a spus Nicola Sturgeon, al cărei partid susţine independenţa Scoţiei.

Bucuresti - Parlamentarii din Comisia ocupata cu modificarea legilor Justitiei si a codurilor penale s-au trezit, ieri, ca le bat reprezentantii Comisiei de la Venetia la usa. Surprinzator, evenimentul nu s-a bucurat de meritata mediatizare, despre el aflandu-se din intamplare. Deputatul USR Stelian Ion a anuntat prezenta oaspetilor si asta dupa ce el insusi a aflat informatia din intamplare: ”Am aflat indirect in motivarea pe care a spus-o colega noastra la inceputul sedintei Comisiei juridice ca se contramandeaza aceasta sedinta pentru ca presedintele Eugen Nicolicea sta de vorba cu reprezentantii Comisiei de la Venetia”. Odata confirmata prezenta mesagerilor de la Venetia, cert este ca discutiile au vizat modificarile aduse legilor Justitiei si codurilor penale.  Si tinand cont de context, este greu de crezut ca vizita a facut placere celor din PSD si ALDE. Cum reprezentantii Comisiei de la Venetia au descins direct pe pragul actualei majoritati, Opozitia s-a bagat singura in seama. ”Daca mai raman si daca vom afla acest lucru, cu siguranta trebuie sa luam si noi legatura”, a decretat acelasi Stelian Ion, nerealizand insa ca acei ”daca” folositi de el demonstreaza ca reprezentantii Comisiei de unde isi ia lumina legislativa Bruxelles-ul cam ignora Opozitia de pe malul Dambovitei. Nu de alta, dar daca lucrurile ar fi stat altfel vizitatorii i-ar fi contactat ei pe opozantii PSD-ului.

Presedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, a avertizat miercuri ca "daca legile Justitiei din Romania raman asa cum au fost votate de Parlament, discutiile despre MCV si aderarea la Schengen se vor pune in alti termeni". Juncker a mai spus intr-o conferinta de presa comuna la Bruxelles cu presedintele Klaus Iohannis ca "nu vom accepta ca Romania sa faca pasi inapoi in privinta statului de drept".  Juncker s-a referit si la acuzatia adusa saptamana trecuta de Liviu Dragnea si Calin Popescu Tariceanu, care au spus ca seful Comisiei Europene ar fi fost dezinformat in legatura cu legile Justitiei: "Am luat cunostinta ca am fost dezinformat, dar vreau sa va spun ca sunt bine informat in ce priveste deciziile legate de statul de drept", a spus Juncker.
Klaus Iohannis a spus, la randul sau, ca "independenta justitiei e intangibila. Ma voi implica total si voi face tot, absolut tot ce poate face un presedinte pentru a pastra lucrurile asa". Presedintele a mai spus ca problema trebuie rezolvata acasa si s-a declarat optimist: "Cred ca avem o problema majora cu legile justitiei si cu Codurile. Insa aceasta problema trebuie sa o rezolvam in Romania. Solutia e la noi si de aceea am insistat sa avem solutii legislative care satisfac si nevoile sistemului de acasa si criteriile general valabile, valorile europene".

Banca Centrală Europeană (BCE) are "deficienţe" în procedurile sale de identificare a băncilor aflate în criză, respectiv în gestionarea situaţiilor astfel create, conform unui raport al auditorilor Uniunii Europene, publicat ieri, care pune la îndoială supravegherea de către BCE a principalelor bănci din zona euro, anunţă Reuters. Amintim că, în urma crizei financiare globale din 2007-2008, BCE a adăugat la funcţiile sale de politică monetară sarcina de a supraveghea băncile de top din cele 19 ţări din zona euro. În prezent, BCE supraveghează aproximativ 120 de instituţii de credit care deţin peste 80% din activele bancare ale uniunii monetare.  Divizia de supraveghere a BCE - Mecanismul Unic de Supraveghere, prezidat de Daniele Nouy - are puteri mari pentru identificarea şi gestionarea problemelor apărute la nivelul băncilor individuale, dar nu dispune încă de instrucţiuni suficiente pentru exercitarea acestor competenţe, notează raportul Curţii Europene a Auditorilor (ECA). "Cadrul operaţional al BCE pentru gestionarea crizelor prezintă unele deficienţe şi există semne de implementare ineficientă", potrivit ECA.  În raportul lor, auditorii au descoperit "deficienţe" în procedurile pe care le utilizează BCE pentru identificarea într-un stadiu incipient a potenţialelor probleme ale băncilor şi pentru a răspunde unei crize. BCE susţine, însă, că aspectele identificate de ECA au fost rezolvate după încheierea auditului, în iunie 2017. Auditorii au afirmat că BCE ar trebui să adune rapid informaţii atunci când o bancă prezintă semne că are probleme, însă "banca dispune de un număr limitat de echipe disponibile să se deplaseze la faţa locului pentru a efectua o analiză detaliată a calităţii activelor băncilor în criză". De asemenea, auditorii au menţionat că banca centrală nu a elaborat instrucţiuni adecvate cu privire la modul de evaluare a riscurilor emergente şi de folosire a puterii sale într-o criză, ceea ce ar putea permite "o discreţie excesivă" în luarea deciziilor cheie. BCE a subliniat, însă, că cele mai recente instrucţiuni, care au fost elaborate în septembrie 2017, nu au fost luate în considerare în auditul ECA. De asemenea, auditorii au afirmat că BCE nu dispune de linii directoare suficiente privind procedura de urgenţă care este declanşată atunci când o bancă intră în faliment sau este susceptibilă să intre în colaps. BCE a precizat, însă, că a elaborat deja instrucţiuni în materie şi a respins recomandările auditorilor în această privinţă. 

Fondul suveran de investiţii al Norvegiei, în valoare de un trilion de dolari (cel mai mare din lume), solicită permisiunea de a-şi extinde investiţiile către societăţile nelistate, potrivit unei scrisori transmise de Norges Bank - banca centrală a ţării, care administrează fondul - către Ministerul norvegian de Finanţe, anunţă Reuters. "În cazul în care Ministerul va permite investiţiile în acţiuni necotate, banca va aborda oportunităţi de investiţii, îşi va construi treptat experienţa şi va investi prin intermediul, respectiv alături de alte părţi", conform instituţiei financiare care menţionează că scopul investiţiilor în acţiuni nelistate este îmbunătăţirea "compromisului" dintre risc şi rentabilitate. Amintim că valoarea Fondului suveran de investiţii al Norvegiei a atins anul trecut, pentru prima dată, 1.000 de miliarde de dolari, pe fondul boom-ului de pe pieţele bursiere globale şi al deprecierii dolarului. Înfiinţat în 1998 pentru a economisi pentru generaţiile viitoare veniturile din petrol şi gaze, nivelul activelor Fondului suveran de investiţii al Norvegiei este acum de 2,5 ori mai mare decât PIB-ul ţării, faţă de estimarea iniţială, de 1,3 ori mai mare decât PIB-ul în jurul anului 2020.  La jumătatea lui 2017, Fondul suveran de investiţii al Norvegiei avea 65,1% din rezervele sale investite în acţiuni, 32,4% în obligaţiuni şi 2,5% în proprietăţi imobiliare. Fondul investeşte toţi banii în acţiuni, bonduri şi proprietăţi imobiliare străine, deţinerile fiind răspândite în 77 de ţări. Fondul are doar aproximativ 550 de angajaţi pe plan global (Oslo, New York, Londra, Shanghai şi Singapore). În condiţiile în care deţine 1,3% din acţiunile existente la nivel mondial, fondul suveran de investiţii al Norvegiei a început să se extindă mai mult pe pieţele emergente şi a obţinut autorizaţia de a-şi majora deţinerile de acţiuni până la 70% din portofoliul său pentru a obţine randamente mai mari, în condiţiile în care, în 2016, Norvegia a retras, pentru prima dată, lichidităţi din fondul suveran.