Media internaţională se străduie
din răsputeri să ne facă prizonierii iluziei că ceva de importanţă globală se
întîmplă zilele acestea: "Marea întîlnire Putin-Trump". Epocală,
piramidală, decisivă... ce mai... supercalifragilisticexpialidocious. În
realitate, o simplă făcătură... e adevărat, cu dichis. Mai întîi, de unde vine
dichisul? Păi, să vedem! Poate mai puţin aşteptat, prima sursă este chiar locul
ales: Helsinki! De ce nu Washington? Să nu spună cineva că nu se putea. Bush
l-a găzduit pe Putin la ranch-ul personal din Texas... de ce nu ar fi venit
acelaşi Putin la Washington, într-o "vizită de lucru", ori chiar
oficială (cu covor roşu), pentru Trump, un preşedinte mult mai îngăduitor cu
"micile" năravuri kaghebiste ale marelui Putin, decît s-a arătat
vreodată Bush. De ce nu la Moscova? Trump tot era în Europa, a mai fost pe
acolo... s-a simţit bine... ba chiar a fost sedus... de... farmecul locului. De
ce nu la Lochnagar, în Scoţia, unde s-a retras strategic acelaşi preşedinte al
Statelor Unite, asaltat de manifestaţiile anti-Trump de la Londra, se găsea şi
ceva whisky de cea mai bună calitate, ori la Bruxelles, ori undeva pe un
vaporaş, ori pe un portavion, prin Mediterană, aşa... pe lîngă Malta şi
seducătoarele, plinele de miez amintiri ale relaţiilor dintre URSS (epoca de
aur a lui Putin!) şi Statele Unite? Ei bine, nu! La Helsinki! Mai era un simbol
de dărîmat şi ceva mă face să cred că propunerea a venit nu de la Trump, care
nu ştie despre Europa decît că este dincolo de Atlantic, ci de la bunul său
amic Putin. Helsinki este locul de unde
a pornit "coşmarul lui Putin", cel mai important proces
politico-diplomatic, multilateral, din epoca post-belică, unul care a adus la
aceeaşi masă de negociere Statele Unite, URSS şi aproape toate ţările Europei,
inclusiv Vaticanul! Aici, în 1977, a prins rădăcină deznodămîntul din 1989:
sfîrşitul războiului rece, căderea zidului Berlinului, retragerea trupelor URSS
din Germania, dizolvarea Tratatului de la Varşovia şi în cele din urmă
dispariţia juridică a Uniunii Sovietice, apariţia Rusiei ca stat succesor şi
independenţa altor 15 state din fostul "coridor sanitar" al URSS.
Peste această istorie, legată de Helsinki, s-a aşternut deja uitarea, iar
organizaţia moştenitoare, OSCE, este în cel mai bun caz ridicolă în totala ei
irelevanţă şi incapacitate de a mai influenţa astăzi mişcările politice ale
marilor actori, Rusia şi Statele Unite. Simbolul, însă, trebuia acoperit
definitiv, îngropat sub drapajul noilor realităţi şi ale raporturilor de forţe
din lume, care au permis Rusiei să schimbe locul învinsului, cu cel al unui
semi-învingător care dictează, dacă nu toate, multe dintre regulile jocului de
putere în noua lume care s-a născut. Multilateralul a murit - trăiască
bilateralul (Rusia-SUA); orizontul păcii eterne s-a dizolvat, trăiască gestiunea
mutuală a multirăzboaielor de calibre şi forme atît de diferite care se
desfăşoară pe mai toată suprafaţa globului şi nu în ultimul loc, tocmai în
Europa!!! Visul egalităţii diplomatice în probleme cruciale ale lumii, dintre
"cei mari" şi "cei mici", a fost definitiv îngropat -
trăiască condominionul sau marele triunghi geo-politic; ridicarea Germaniei şi
a Europei s-au încheiat, trăiască băgarea lor cu capul la fund, cît mai
adînc!!! Asta înseamnă întîlnirea Trump-Putin la Helsinki!!! De ce o făcătură? Primul motiv este chiar
lipsa agendei! Ce discută şi sub imperiul căror forme de angajament se află cei
doi interlocutori? Putin poate să îşi ia ce mandat doreşte el, ante şi
post-factum! Nu trebuie să anunţe nimic; oricum nu pe noi... ăştia... muritorii
de rînd. Omul face ce vrea şi nu trebuie să dea socoteală nimănui, de nimic.
Trump, nu prea! Cutumele democratice ale diplomaţiei la nivel înalt, în
America, cer ca Preşedintele să formuleze şi să anunţe agenda cu care intră în
asemenea convorbiri/negocieri. Trump nu a făcut-o! O să spună cineva că are
omul o agendă, dar este secretă! Ce, la Malta ne-a spus Bush senior ce o să
discute cu Gorbaciov? Nu ne-a spus! Această "mirifică" agendă
secretă, însă, nu prea are din ce să se constituie. Absolut toate problemele
care pot fi inventate şi aduse în discuţie între SUA şi Rusia puteau fi şi se
cereau anunţate public: de la arme nucleare, la situaţia şi acţiunile în
regiuni de conflict, Siria, Ucraina, pînă la relaţiile cu Europa şi cu terţi.
În realitate, Trump nu are nimic de discutat cu Putin, care să intre în sfera
relaţiilor politico-diplomatice dintre cele două ţări şi care să fie ţinut sub
obrocul unui mare secret! Bun, dacă
agendă nema, ce mai chichirez gîlceava? Cel de-al doilea motiv care ar putea
susţine "marea întîlnire" de la Helsinki este dorinţa fierbinte a lui
Trump de a "reseta" relaţiile cu Rusia, nu de alta, dar este o ocazie
minunată să arate că el poate şi reuşeşte acolo unde neputinciosul şi
netrebnicul Obama a dat chix! Să reseteze, să reseteze... dar ce poate însemna
asta? Va declara Trump la Washington, sub pînza unor măreţe focuri de
artificii, deschiderea erei "Marii Prietenii a Statelor Unite cu
Rusia"?? De făcut, ar putea să o facă... doar că nu o să fie nimeni prin
preajmă să îl asculte. Despre democraţi nu mai este cazul să vă spun ce e la
gura lor, iar republicanii din Congres sunt obligaţi să reacţioneze, deloc
favorabil, la declaraţiile Preşedintelui, date anterior întîlnirii cu Putin, în
care a susţinut sus şi tare că de vină pentru degradarea relaţiilor SUA cu
Rusia sunt investigaţiile privind implicarea Rusiei în alegerile prezidenţiale,
declanşate de instituţii cum ar fi Departamentul Justiţiei şi, respectiv,
Congresul SUA!! Cuvîntul trădare a fost pronunţat deja la Washington, iar de
data aceasta nu de inamicii înrăiţi ai Preşedintelui Trump, ci de diplomaţi,
oameni politici, membri cu greutate ai Partidului Republican. Dacă de resetat relaţiile cu Rusia, nu prea
are cum să le reseteze, atunci, ce mai rămîne? De ce se întîlneşte Trump cu
Putin? Nu rămîn decît două posibilităţi:
prima, omul nu are ceva mai bun de făcut şi, în derapajele comportamentale de
tip paranoid, care se succed tot mai des, crede sincer că e predestinat să
schimbe lumea după capul lui; a doua, fript de la spate de focul tot mai
arzător al investigaţiilor oficiale privind implicarea Rusiei în distorsionarea
alegerilor prezidenţiale care l-au dus pe Trump la Casa Albă, are disperată
nevoie de ajutor, iar singurul loc de unde ar mai putea veni ajutor este cel de
unde i-a venit şi prima dată, în braţele lui Putin. Cam asta-i tot ceea ce se
alege de pe urma "Întîlnirii la nivel înalt" de la Helsinki! O făcătură. sursa bursa.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu