Sistemul bancar din ţara noastră a fost susţinut ascunzând pierderile reale cu ştirea Băncii Naţionale a României (BNR) şi cedarea de avuţie din partea statului român, iar băncile ce operează la noi au fraudat sau au ajutat la fraudarea populaţiei şi a firmelor, "sub atenta supraveghere" a Băncii Centrale, scrie, pe blogul său, Lucian Isar, fost ministru pentru Mediul de Afaceri în guvernul Ponta. "Una din temele predilecte ale retoricii BNR este aceea că, deşi au ratat propriul obiectiv în 11 din ultimii 12 ani, au gestionat sistemul de stat fără ajutor de la statul român. Fals. Sistemul bancar a fost susţinut ascunzând pierderile reale cu ştirea BNR şi cedarea de avuţie din partea statului român. Băncile ce operează în România au fraudat sau au ajutat la fraudarea populaţiei şi a firmelor, sub atenta supraveghere a BNR", spune fostul ministru.  Potrivit lui Isar, "găurile" au fost acoperite prin mai multe canale, unul dintre cele mai transparente fiind acela al titlurilor de stat.  "Toată lumea realizează acum, după 8 ani, că politica monetară şi de credit a generat, declanşat şi agravat criza din România. Cursul de schimb la 3,1, creditare în valută cu mesaje de leu tare, dobânzi la lei extrem de ridicate inclusiv când toate celelalte bănci centrale coborau dobânzile", precizează Isar.  Acesta mai susţine că ascunderea pierderii băncilor de către statul român nu e nouă, iar în cazul Bancorex pierderea a fost acoperită de toţi românii "care făceau plinuţ de benzină, timp de 10 ani". De asemenea, fostul ministru spune că injectarea de bani în sistemul bancar prin canalul titlurilor a fost "orchestrată de BNR" şi achitată de populaţie şi firme prin taxe şi impozite. "BNR a ţinut dobânzile sus în piaţă inclusiv după declararea oficială a crizei în România. Acest «mic» amănunt a afectat negativ economia reală, dar a permis finanţarea datoriei publice la dobânzi ridicate, de care au profitat băncile. Cea mai mare deţinere de titluri o au băncile comerciale, iar ca şi proxy după ajustarea cu dimensiunea bilanţului, cele cu probleme. Mai pe şleau, cu cât mai problematică banca, cu atât mai multe titluri în bilanţ (proporţional)", susţine Lucian Isar.

Miniştrii de externe german şi francez, Frank-Walter Steinmeier şi respectiv Jean-Marc Ayrault, au redactat un document de nouă pagini intitulat "O Europă puternică într-o lume a incertitudinilor", în care propun politici europene comune privind securitatea, migraţia şi întărirea convergenţei economice, informează Reuters. Televiziunea poloneză TVP - postul de stat - a făcut public documentul pe care Frank-Walter Steinmeier urmează să îl prezinte la Praga reprezentanţilor ţărilor din Grupul de la Vişegrad (Polonia Cehia, Slovacia, Ungaria), potrivit site-ului inliniedreapta.net. Documentul are 9 pagini şi a fost publicat în întregime, în limba engleză, pe site-ul TVP. Pe scurt, el prevede ca, în urma Brexitului, UE să devină un superstat.   Astfel, ţările membre vor renunţa la armata proprie şi la serviciile speciale, vor adopta un cod penal comun şi un sistem fiscal comun, vor renunţa la valuta proprie (cei care nu au renunţat deja) şi la banca naţională a fiecărui stat.  De asemenea, politica în privinţa imigraţiei şi graniţelor va fi comună, "refugiaţii" urmând să fie distribuiţi ţărilor membre, iar politica internaţională faţă de terţe ţări şi organizaţii internaţionale va fi şi ea comună. Cea mai intersantă parte a documentului o reprezintă viziunea germano-franceză privind securitatea şi politica de apărare în UE.   În acest sens, documentul de poziţie al Franţei şi Germaniei nu menţionează nicăieri NATO, definind în schimb UE drept o "uniune de securitate".  Viziunea de apărare este precedată de o laudă a "negoţului" cu Iranul şi o altă laudă privind un "rezultat" UE în domeniul securităţii - Acordul de la Minsk, notează site-ul inliniedreapta.net. Din document se poate înţelege că tot ce ţine de apărare şi securitate va trebui tratat la nivel european, în cadrul unui Acord european de securitate, iarăşi fără vreo menţionare a NATO sau a vulnerabilităţilor specifice ale unei ţări. 

Cancelarul german Angela Merkel a cerut sâmbătă "negocieri lucide", fără grabă, cu "partenerul apropiat" Marea Britanie asupra ieşirii din Uniunea Europeană, transmite agenţia Reuters, citată de Agerpres.  Miniştrii de externe ai celor şase membri fondatori ai UE au declarat mai devreme că Marea Britanie ar trebui să părăsească blocul cât mai curând posibil după ce britanicii au votat joi pentru a ieşi din blocul de 28 de membri.   Cu toate acestea, Merkel a adoptat un ton mai conciliant.
"Negocierile ar trebui să aibă loc într-un climat bun, profesional", a declarat Merkel după o reuniune a partidului ei conservator la Hermannswerder, în afara oraşului Potsdam, la vest de Berlin. "Marea Britanie va rămâne un partener apropiat, cu care suntem legaţi din punct de vedere economic", a spus ea, adăugând că nu există nicio grabă ca Marea Britanie să invoce articolul 50 din Tratatul UE - primul pas pe care trebuie să-l ia pentru a pune în mişcare procesul de ieşire, mai notează Reuters.  "Este adevărat că nu ar trebui să dureze o veşnicie, dar eu nu mă lupt acum pentru un interval de timp scurt", a mai declarat Merkel, în contrast cu un apel mai urgent lansat de miniştrii de externe ai Germaniei, Franţei, Italiei, Olandei, Belgiei şi Luxemburgului care s-au întâlnit în nordul capitalei Germaniei.  Ei au insistat ca Marea Britanie să declanşeze procesul pentru ieşirea din bloc după ce britanicii au votat cu 52%, contra 48%, pentru a ieşi din UE, la care a aderat în urmă cu peste 40 de ani. 

Guvernul irlandez trebuie să găsească un plus de 6 miliarde euro pentru a menţine, în următorii cinci ani, nivelul actual al serviciilor publice, conform unei evaluări a Consiliului Fiscal Consultativ Irlandez (IFAC), potrivit datelor transmise Ministerului Economiei de Biroul de Promovare Comercială Economică (BPCE) din Dublin, potrivit Agerpres. "Conform celei mai recente evaluări a Consiliului Fiscal Consultativ Irlandez (IFAC), guvernul trebuie să găsească un plus de 6 miliarde euro doar pentru a menţine, în următorii cinci ani, nivelul actual al serviciilor publice. Estimarea sa reflectă presiunile probabile asupra cheltuielilor generate de inflaţie, de schimbările de salarii din sectorul public şi de o populaţie îmbătrânită. În evaluarea respectivă, IFAC a apreciat că previziunile economice pe termen mediu ale Guvernului au «subevaluat semnificativ» aceste presiuni şi nu a reuşit să dea o imagine clară a finanţelor publice după anul 2016", menţionează BPCE Dublin.  Potrivit acesteia, în raportul său, IFAC a apreciat ca impresionantă redresarea economiei irlandeze, cu o combinaţie de creare rapidă de locuri de muncă şi rate scăzute ale dobânzilor care au contribuit la atenuarea moştenirii crizei.  "Acesta a salutat, de asemenea, angajamentul menţionat în programul de guvernare de a respecta normele fiscale ale UE. Cu toate acestea, Consiliul a declarat că documentului îi lipsesc detalii esenţiale în ceea ce priveşte calcularea costurilor măsurilor şi modul în care iniţiativele politice se încadrează în spaţiul fiscal disponibil", informează BPCE Dublin. 

Teorie - sau nu -  la doar câteva ore după ce Marea Britanie a votat ieşirea din din Uniunea Europeană. Se pare că parlamentarii britanici nu îşi vor asuma Brexitul.  Dacă toată omenirea vorbeşte despre costurile şi efectele extrem de mari ale acestui Brexit, aleşii din Marea Britanie se pregătesc să detoneze bomba. Nu isi vor asuma o asemenea votare si vor decide ca Marea Britanie sa ramana in UE, anunță wall-street.ro. Intrucat referendumul are statut consultativ, Parlamentul poate invoca acest lucru si poate decide ca iesirea Marii Britanii din Uniune ar avea consecinte mult prea mari pentru a putea fi posibila. Mai multe surse spun că aceasta varianta este intens discutata si ca ar fi, din punct de vedere economic, cea mai buna alegere:"Tot mai multi realizeaza ca votul a fost unul emotional si a avut la baza argumente populiste, intens promovate in campania pro-exit."  Nigel Farage, seful partidului extremist UKIP si un vehement sustinator al iesirii din UE, a declarat ca unul dintre cele mai puternice argumente pentru exit a fost o greseala, conform Metro.co.uk. Dupa ce in campania pro-Brexit s-a sustinut ca Marea Britanie da 350 milioane lire saptamanal Uniunii, desi ar putea sa ii directioneze catre sistemul de sanatate, Farage a declarat ca a fost o greseala facuta de campanie si ca nu ar fi facut niciodata aceasta afirmatie.

Statul ar putea plăti chiria în locul chiriaşilor. La recomandarea Băncii Mondiale, România ar trebui să înfiinţeze un program de vouchere pentru închirierea de locuinţe de pe piaţa liberă, în absenţa unui fond suficient de locuinţe de stat, se arată într-un raport întocmit la cererea Guvernului României, potrivit Digi24.ro.  Recomandările Băncii au fost cerute de Guvernul României şi au fost obţinute în vara anului trecut, sub forma unui raport extins la nivelul politicilor de locuire din România, de care se va ţine cont în elaborarea strategia naţională de locuire, proiect care va veni cu un pachet de măsuri legislative şi un program de investiţii. Strategia ar trebui să intre în dezbatere publică în maxim două luni, potrivit reprezentanţilor Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP).

Joi a avut loc in Marea Britanie referendumul decisiv pentru soarta tarii, dar si pentru soarta UE: britanicii voteaza daca raman sau nu in UE. Pe buletinele de vot, cetatenii britanici trebuie sa raspunda la intrebarea: "Ar trebui ca Marea Britanie sa ramana in Uniunea Europeana sau sa paraseasca UE?". Primul ranspuns pentru care pot opta britanicii este "sa ramana in UE", iar cel de al doilea "sa paraseasca UE". Ultimul sondaj arata un avans de doua puncte (51% fata de 49%) al taberei IN... Pentru a ameti fraierii, Constitutia UE a fost botezata "Tratatul de la Lisabona". Profesorul german Schachtschneider de la Universitatea din Nürnberg a analizat acest Tratat (două volume extrem de groase), şi a constatat unele lucruri despre care nimeni nu vrea să vorbească.  Tratatul a legalizat ocolirea Referendumurilor naţionale în ţările membre şi a anulat dreptul Parlamentelor naţionale de a decide în privinţa unor probleme majore pentru statul respectiv .  Elaborarea Tratatului, a fost făcută de Consiliul UE, care nu include liderii statelor membre.  Tratatul de la Lisabona dă dreptul Preşedinţilor statelor membre, de a decide singuri, în probleme de interes vital pentru ţara respectivă. Tratatul legalizează pedeapsa cu moartea, pentru populaţia care se revoltă. S-a decis constituirea unor unităţi militare, care pot interveni contra maselor revoltate din cauza sărăciei şi a măsurilor de austeritate....Inceputa ca ceea ce s-a intitulat Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului (CECO), U.E.  a fost fondată în 1951 (Tratatul de la Paris), de Franța, Germania de Vest, Italia, Belgia, Luxemburg și Olanda pentru a partaja resursele de oțel și cărbune ale statelor membre, prevenind astfel un nou război european. CECO a devenit fundația pentru CEE redenumită ulterior Com. Europeană și în final Uniunea Europeană prin Tratatul de la Maastricht) .Franta si Germania trecand peste vechile rivalitati au format. cartelul metalurgiei si carbunelui,de ce sa ne miram ca toate combinatele, minele de la noi au fost distruse? In "mica Europa" a celor 6 nu intra si Anglia,dupa cum se vede. Intrarea celorlalte tari din est foste comuniste a fost un prilej sa-si dezvolte Franta si Germania industriile.  Romania, a fost desemnata  sa tina de "sase" la moneda lor euro, BCE - avand suprematie si dirijand dezvoltarea, sau mai bine zis interzicand dezvoltarea, controlind  finantele si creditele bancare ale Romaniei astfel incit,  creditele sa nu mearga la sectorul privat, dar nici la cel public . Romania traieste la limita ,indeplinind poruncile BEC,UE si ale lui Merkel/Putin, tarile din zona noneuro uitandu-se ca saracele la masa bogatei “Merkel”. In loc de industrei, mine si agricultura romaneasca, trebuie sa fim piata de consum, sa imbuibam pietele lor financiare. Cameron planuia sa sublinieze ca structurile UE sufera o "schimbare fundamentala", adaugand: "Este o prapastie intre UE si cetatenii sai, care a crescut dramatic in ultimii ani si care reprezinta o lipsa de responsabilitate si consimtamant democratice care - DA - se simt acut in Marea Britanie"...Daca in Marea Britanie se simt acut iresponsabilitatea si incalcarea  democratiei ,dar in Romania? Cameron vrea rol"angajat si activ"in UE.

Romania, prin 3 promotori de proiecte - comania de stat Electorcentrale Bucuresti (ELCEN) si firmele prvate Bio Farm Crucea si Regional Air Services - a transmis la Bruxelles 5 proiecte, in valoare toatala de 484 milioane de euro, pentru a fi finantate in cadrul Planului Juncker. Cele 5 proiecte se afla in stadiul de "screening", on care Comisia Europeana analieaza daca acestea pot sa fie sau nu finantate prin Planul Juncker. Vicepresedintele pentru investitii al Comisiei Europene, Jyrky Katainen, a declarat, recent, pentru HotNews, ca Planul Juncker  finanteaza proiecte private sau in parteneriat-public privat. "Finantarea EFSI acopera proiecte private sau proiecte in parteneriat public-privat, nu guvernamentale" - a explicat fostul prim-ministru al Finlandei, intr-o declaratie acordata in exclusivitate HotNews, la Bruxelles. De altfel, acesta este si motivul pentru care Comisia Europeana nu a luat in considerare o lista de proiecte in totalitate publice, in valoare totala de circa 60 miliarde euro, avansata de fostul Guvern Ponta, in anul 2014, in cadrul Planului Juncker. "Aceea a fost mai degraba o lista de dorinte (wish list) a statelor membre" -a explicat  Katainen. Prin Planul Juncker, lansat in 2014, investitii publice si private de 315 miliarde de euro mai ales in infrastructura de transport, energie, internet in banda larga, IMM-uri si educatie, precum si 1,3 milioane de noi locuri de munca sustine Comisia Europeana ca vor fi generate in economia blocului comunitar in perioada 2015-2017. In fine, iata ca Romania are 5 proiecte trimise la Bruxelles pentru finantare din Planul Juncker, care se afla inca in analiza Comisiei Europene.

Migranţi ilegali din Rusia, Ucraina şi alte state şi-au cumpărat dreptul să trăiască în Marea Britanie folosind documente false, produse de o reţea infracţională internaţională, potrivit unei investigaţii The Times.  Conform publicaţiei, banda încasa 1.000 de lire de sterline pentru furnizarea unui paşaport românesc, care îi permitea cumpărătorului să lucreze în orice stat membru UE.   Europarlamentarul PSD, Ioan Mircea Paşcu, a reacţionat pe contul său de Facebook şi spune că România a devenit o ţintă pentru Marea Britanie. De asemenea, cataloghează scandalul paşapoartelor româneşti false ca fiind un "război hibrid", care are loc înainte de referendumul pentru ieşirea Marii Britanii din Uninea Europeană. Conform domniei sale, dacă "britanicii ies din UE, România va fi considerată una din cauze, rămânând astfel stigmatizată pe veci".  Totodată, europarlamentarul acuză serviciile secrete româneşti pentru neimplicare în acest scandal: "am o mica intrebare: "serviciili" noastre chiar nu au ştiut nimic? Sau sunt ocupate complet cu "lupta anti-corupţie"? Că, aşa ocupate cum sunt, ne fac alţii arşice între timp!" Conform The Times, un jurnalist sub acoperire a reuşit să primească paşaportul la un an de la momentul când a răspuns unui anunţ dintr-un ziar londonez. Capul operaţiunii s-a lăudat că procesa zece aplicaţii în fiecare dimineaţă   Jurnalistul Kateriba Kravtsova s-a întâlnit la Londra cu un intermediar, Oleg Grişko, care s-a lăudat că mii de oameni din alte ţări au primit cetăţenie română cu ajutorul său şi chiar i-a prezentat un fost client jurnalistei. "Este aproape legal", a arătat el.  Grişko a ajutat-o pe jurnalista sub acoperire să meargă în România, unde s-a întâlnit cu creierul operaţiunii, Grigori Volkov.  Acesta a dus-o pe Kravtsova la Biroul Teritorial al Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie din Galaţi, unde a fost audiată. "Sub privirile complicilor săi, Grigori Volkov le-a împărţit pachete de documente celor care au plătit să obţină cetăţenie română, ilegal, pentru a-şi îndeplini visul unei vieţi în Marea Britanie, Germania sau Italia", a scris reporterul britanic. "Acest oraş de frontieră (Galaţi - n.r.) a devenit o uşă din spate către bogăţiile Uniunii Europene", a adugat jurnalista.  Ioan Mircea Paşcu a mai notat, potrivit stiripesurse: "Deci, operaţiune rusească 100%: de la «jurnalista britanică» de la The Times, nu vreun ziar de provincie, Kravtsova, prin intermediarul Grisko, la capul reţelei din... România, domnul Volkov!  Unde are loc "operaţiunea"? în Marea Britanie! Adică tocmai acolo unde suntem huliţi pe toate drumurile, pentru că avem de gând să le umplem ţara cu români!? Când? Cu două zile înainte de referendum!  (De ce să îţi dezvălui propria «afacere», care îţi aduce bani cu carul - câte 1000 de lire de paşaport - aruncând-o practic în aer, dacă nu ai organizat-o exact în acest scop?)  Consecinţa? În caz că britanicii ies din UE, România va fi considerată una din cauze, ramânând astfel stigmatizaţi pe veci!  Dacă lucrurile s-ar fi desfăşurat numai în Marea Britanie, mai puteai argumenta credibil că este vorba de o operaţiune rusească tipică de compromitere a României, dar când ea începe pe teritoriul României, în birourile unei autorităţi româneşti, e aproape imposibil de pretins că nu eşti şi tu implicat".

Mecanismul European de Stabilitate (ESM) - fondul de salvare al zonei euro - a aprobat acordarea următoarei tranşe de împrumut pentru Grecia, în valoare de 7,5 miliarde de euro, banii urmând să fie transferaţi către Atena săptămâna viitoare, a anunţat ieri pe Twitter şeful ESM, Klaus Regling, transmite DPA, citată de Agerpres.  Banii sunt necesari pentru achitarea împrumuturilor de la FMI, a bondurilor care ajung la scadenţă de la BCE şi a facturilor neplătite din ţară.  Miniştrii de Finanţe ai zonei euro, care sunt guvernatorii Mecanismului European de Stabilitate, s-au întâlnit la Luxemburg, pentru adunarea anuală a conducerii ESM. Joi, miniştrii de Finanţe din zona euro au aprobat deblocarea unei noi tranşei din programul de asistenţă financiară cu Grecia, după ce autorităţile elene au adoptate în ultimele luni reformele cerute de creditorii internaţionali.   Cei 7,5 miliarde de euro sunt prima parte din tranşa totală de 10,3 miliarde de euro pe care o va obţine Grecia conform acordului încheiat în mai cu miniştrii de Finanţe ai zonei euro. Restul de 2,8 miliarde de euro vor fi plătiţi în următoarele luni, după ce Atena adoptă noi reforme în sectorul energiei, al guvernanţei bancare şi vinde active de stat. 

 

Cea mai îndatorată ţară din UE este în prezent exclusă din programul de achiziţii de active al BCE iar din 2015 băncile elene nu mai au acces la principalele operaţiuni de refinanţare derulate de BCE şi se bazează pe o facilitate care permite furnizarea de lichiditate în situaţii de urgenţă (ELA), dar în cadrul căreia dobânzile percepute sunt estimate a fi cu 100 până la 150 de puncte de bază peste dobânda de referinţă a BCE. Reprezentanţii BCE nu au comentat informaţia.  Şi ministrul elen de Finanţe, Euclid Tsakalotos, şi-a exprimat recent speranţa că Atena va intra rapid în programul de relaxare cantitativă al BCE (QE). În martie 2015, Banca Centrală Europeană a demarat mult-aşteptatul program de relaxare cantitativă (QE), menit să redreseze economia zonei euro şi să evite riscul unei spirale deflaţioniste. Preşedintele BCE, Mario Draghi, a anunţat achiziţii lunare combinate de obligaţiuni suverane ale statelor din zona euro şi bonduri corporatiste de până la 80 de miliarde de euro.  "Unul dintre obiectivele noastre în această evaluare era intrarea în programul de relaxare cantitativă al BCE, ceea ce sperăm că va veni foarte curând", le-a declarat jurnaliştilor Euclid Tsakalotos, după ce Eurogrupul a aprobat acordarea unei tranşe de 10,3 miliarde de euro (11,5 miliarde de dolari) Greciei din pachetul de asistenţă financiară şi a prezentat o ofertă pentru reducerea poverii datoriei acesteia.   Atenuarea restricţiilor asupra mişcărilor de capital, introduse în iunie 2015, va depinde de revenirea banilor în depozitele bancare, a afirmat Euclid Tsakalotos.  În ultimele luni, Banca Centrală Europeană a redus plafonul finanţării de urgenţă destinată băncilor greceşti (ELA), după ce restricţiile asupra mişcărilor de capital şi acordul dintre Guvernul de la Atena şi creditorii internaţionali au dus la diminuarea retragerilor de depozite din bănci.   Cele patru mari bănci greceşti - National Bank of Greece, Piraeus Bank, Alpha Bank şi Eurobank - sunt prezente şi pe piaţa din România.                                                                                                                                                                                                                                         

Rezerva Federală a SUA (Fed) a menţinut ieri neschimbat nivelul dobânzii de referinţă, la 0,25-0,5%, în linie cu aşteptările analiştilor, pe fondul încetinirii pieţei muncii, şi a reiterat faptul că anticipează creşterea dobânzii cheie în două etape în 2016. "Informaţiile primite de la întâlnirea din aprilie indică faptul că ritmul de îmbunătăţire a condiţiilor de pe piaţa muncii a încetinit, în timp ce creşterea activităţii economice pare să fi accelerat", se arată în comunicatul Fed privind decizia de politică monetară.  Totodată, Fed atrage atenţia că inflaţia se menţine sub nivelul nivelul de 2%, ţintit pe termen lung, pe fondul declinuli preţurilor energetice şi al preţurilor pentru produsele non-energetice de import. Instituţia nu a sugerat când ar putea relua însăsprirea politicii monetare, însă analiştii anticipează că o decizie de acest fel ar putea fi adoptată abia în septembrie. Analiştii anticipau menţinerea dobânzii la nivelul anterior, în condiţiile în care datele recente privind piaţa muncii au dezamăgit, iar riscul ca Marea Britanie să părăsească Uniunea Europeană (UE), în urma referendumului programat pe 23 iunie, crează incertitudini legate de perspectivele economiei globale. 

Parlamentul Elveţiei a decis să invalideze aplicaţia din 1992 pentru aderarea la Uniunea Europeană, la numai o săptămână înainte de referendumul din Marea Britanie legat de rămânerea în UE. Votul a fost de 27 pentru şi 13 împotrivă, cu două abţineri, în favoarea retragerii aplicaţiei Elveţiei pentru Uniunea Europeană, informează Russia Today. După rezultatul votului din Parlament, Elveţia a înştiinţat Uniunea Europeană în mod oficial de retragerea aplicaţiei, potrivit ministrului de externe elveţian Didier Burkhalter.  Moţiunea originală de retragere a aplicaţiei la UE a fost propusă de Partidul Poporului din Elveţia, un partid conservator, şi s-a bucurat de mare popularitate în rândul legislatorilor.Aplicaţia de aderare la UE a Elveţiei nu a avut un impact semnificativ asupra politicii ţării în ultimii 20 de ani, în condiţiile în care negocierile au fost suspendate încă din 1992, în contextul unui referendum pentru aderarea la zona Economică Europeană, când elveţienii au votat respingerea unor legături mai apropiate cu Uniunea Europeană.

Un atac armat a fost raportat duminica dimineata intr-un club de noapte din orasul american Orlando, statul Florida, iar atacatorul ar fi luat ostatici, relateaza BBC News.
UPDATE 15.00 Cel putin 20 de persoane au fost ucise in atacul armat comis in clubul de noapte, a anuntat politia. Mai multe persoane sunt ranite, a declarat pentru AFP un oficial din cadrul politiei locale.

"Exista raniti, pentru moment nu stim daca sunt si persoane decedate", a afirmat el.

Reuters precizeaza de asemenea ca politia din Orlando a cerut, intr-un mesaj pe Twitter, ca oamenii "sa stea departe de zona" incidentului...Imagini video distribuite pe retelele de socializare aratau persoane ranite ce primeau ingrijiri la fata locului.

Nu au fost transmise deocamdata informatii oficiale cu privire la incident, precizeaza BBC.

Stewart Moore, un reporter de la o televiziune locala, a scris pe Twitter ca o sursa i-a precizat ca peste 20 de persoane au fost impuscate.

El mai afirma ca atacatorul se afla in continuare in interiorul clubului, tinand oameni ostatici, si exista temeri ca ar avea asupra sa o bomba.

Fotografiile postate pe retelele sociale arata zeci de vehicule ale serviciilor de urgenta intervenind la fata locului.

O eventuală ieşire a Marii Britanii din Uniunea Europeană ar afecta comunitatea europeană şi ar necesita eforturi pentru asigurarea stabilităţii, afirmă ministrul german de Externe, Frank-Walter Steinmeier, citat de site-ul agenţiei Reuters. "Un vot în favoarea ieşirii din UE ar afecta Blocul comunitar", a declarat Steinmeier într-o conferinţă de presă.  "Sperăm că alegătorii britanici vor opta pentru rămânerea în Uniunea Europeană", a subliniat şeful diplomaţiei germane. Ministrul german al Finanţelor, Wolfgand Schauble, avertiza recent că Marea Britanie nu va mai avea acces deloc pe piaţa unică a Uniunii Europene dacă decide ieşirea din Blocul comunitar. "Ideea ca Marea Britanie să continue să participe la piaţa comună europeană nu va funcţiona", a declarat Wolfgang Schauble într-un interviu acordat Der Spiegel. "Ar fi necesar ca Marea Britanie să respecte regulile unui club din care a decis să iasă. Dacă majoritatea alegătorilor optează pentru ieşirea Marii Britanii din UE, trebuie să fie respectată suveranitatea poporului britanic. Europa va funcţiona şi fără Marea Britanie dacă va fi necesar. La un moment dat, britanicii îşi vor da seama că au luat decizia greşită. Iar, la un moment dat, îi vom accepta înapoi dacă asta vor vrea", sublinia ministrul german al Finanţelor.  Marea Britanie organizează pe 23 iunie referendum pe tema apartenenţei la Uniunea Europeană.

Conducta de gaze care va lega România de Bulgaria pe sub Dunăre va fi gata până la finele acestui an, ceea ce va duce la creșterea securității energetice în cele două țări, a declarat, astăzi, ministrul Energiei, Vlad Grigorescu, prezent la ceremonia de deschidere a Forumului Energetic Regional FOREN 2016.  „La sfârșitul acestui an vom finaliza interconectorul România-Bulgaria. După mai mulți ani de poticneli, în sfârșit acest proiect va fi dus la capăt. Și noi, și bulgarii, vom beneficia prin creșterea securității energetice”, a spus ministrul Energiei, citat de Agerpres.

În ceea ce privește conducta de gaze BRUA (Bulgaria-România-Ungaria-Austria), ministrul a arătat că este pentru prima dată într-o lungă perioadă de timp când România s-a angajat să realizeze 500 de kilometri de conductă nouă, cu finanțare europeană.

Peste 200 vorbitori de cel mai înalt nivel, printre care miniștri, lideri ai industriei energetice, experți și cercetători, reglementatori, personalități din mediul academic și reprezentanți ai organismelor neguvernamentale din țară și străinătate participă la FOREN, care se desfăşoară în perioada 12-16 iunie 2016 la Costinești. Forumului este organizat de Asociația Comitetul Național Român al Consiliului Mondial al Energiei. 

Circa un sfert din numărul piloţilor companiei Air France au intrat în grevă sâmbătă, alăturându-se angajaţilor din domeniul transportului feroviar şi al celor din cadrul serviciilor de colectare, care protestează de câteva zile.

Printre pasagerii afectaţi de perturbările traficului aerian se află şi suporteri ai campionatului de fotbal Euro 2016, organizat anul acesta de Franţa.

Sindicatele intenţionează să prelungească greva până joi, solicitând salarii mai bune.  Air France a anunţat că "aproximativ 80% din zboruri vor fi asigurate" duminică, în condiţiile în care o nouă grevă a izbucnit sâmbătă.

Compania a precizat că va asigura şi "peste 80% dintre zborurile pe distanţă lungă", "peste 85% din cele interne" şi "aproximativ 70% din cele pe distanţă medie" dinspre şi spre aeroportul Charles-de-Gaulles.

Cu numai 10 zile înainte de referendumul care va decide soarta Marii Britanii (în UE sau în afara ei), ultimele sondaje arată că o mare majoritate care optează pentru ruperea Londrei de Bruxelles.  O cercetare sociologică realizată la mijlocul săptămânii trecute și dată publicității în acest weekend de ORB (Opinion Research Business) pentru The Independent (ziar de stânga, favorabil categoric pro-UE), arată că 55% dintre britanici doresc Brexitul, în vreme ce numai 45% vor vota pentru rămânerea în Uniune.

Rezultatele reprezintă cea mai mare diferență în favoarea Brexit-ului, de la începutul campaniei. Cu un an în urmă, un sondaj similar, publicat tot în The Independent, arăta rezultate total opuse: tabăra pro-UE conducea cu 10%.

Unele clinici private cer bani pacienților pentru investigații decontate de CNAS, deși, în mod normal, nu ar trebui să se întâmple acest lucru.   Potrivit unor înregistrări realizate de jurnaliștii TVR, care au sunat la clinici private pentru servicii decontate de CNAS, în momentul în care îți faci o programare pentru o investigație decontată, clinica privată îți spune și prețul investigației respective. Cu bilet de trimitere și dovada de asigurat, pacienții ajung să plătească la clinici private, pentru investigații medicale decontate de CNAS, câte sute de lei.  Dacă pacienții "au achitat costurile suplimentare pot depune o sesizare la Casa de Asigurări de Sănătate cu care este în contract furnizorul de servicii medicale, Casa decontează un tarif pe acea analiză, care se presupune că este tariful final", a precizat un reprezentant CNAS pentru TVR. 

Sucul uimitor ce distruge celulele canceroase in doar 42 de zile. Austriacul Rudolf Breuss a inventat o cura cu sucuri de legume, pe care au tinut-o zeci de mii de persoane diagnosticate cu cancer. Rezultatul a fost de-a dreptul surprinzator: cancerul a disparut in doar 42 de zile de regim. Sucuri de legume si ceaiuri, in asta consta celebra cura care vindeca tumorile si alte afectiuni grave, cum sunt leucemia. Timp de aproximativ sase saptamani se recomada consumul exclusiv de sucuri de legume si ceaiuri benefice in lupta cu celulele canceroase. Ori de cate ori iti este foame, bea suc de legume, dar nu mai mult de 500 de ml pe zi. Sucul se consuma cu ajutorul lingurii, pentru ca doar asa are un efect mai bun, consumat cu inghitituri mici, scrie Click.

Spune-mi de ce ti-e pofta, ca sa-ti spun de ce suferi. Obisnuim sa credem ca daca ne este pofta de ceva anume inseamna ca "cere organismul". Insa e numai partial adevarat. Poate fi vorba de anumite dereglari grave ale metabolismului! Faptul ca oamenii simt nevoia, la un moment dat, sa manance un anume aliment, se afla in vizorul cercetatorilor de multa vreme. Si asta pentru ca ne manifestam ciudat: nimeni nu pofteste la alimente sanatoase, precum verdeturile, legumele sau fructele, ci la dulciuri concentrate, la grasimi si sare, exact ce dauneaza mai mult sanatatii. Mai mult, trebuie sa recunoastem, cand ne e pofta de ceva nu inseamna neaparat ca ne este si foame. Prin urmare, a-ti satisface o pofta culinara reprezinta un aport culinar suplimentar, anunta Libertatea. 

"Trăim într-o republică a procurorilor bazată pe politica dosarelor şi cătuşelor"     Preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, declară că nu se va lăsa intimidat de presiuni venite "dinspre cei care au compromis şi continuă să compromită Justiţia şi statul de drept".   "Vreau să-i asigur pe toţi: prieteni, simpatizanţi, presă, opinia publică şi persoane care lucrează în prezent chiar la Cotroceni că voi continua lupta mea pentru revenirea la democraţie, la valorile pentru care au murit oameni în 1989 şi nu mă voi lăsa intimidat de presiuni venite dinspre cei care au compromis şi continuă să compromită Justiţia şi statul de drept", afirmă Tăriceanu, potrivit unui comunicat de presă. În acest context, şeful statului menţionează că este "absurd" să fie bănuit că ar fi vrut să-şi pericliteze poziţia în societate, să favorizeze prin mărturie mincinoasă persoane cu care nu are niciun fel de legături sau afinităţi.  "Sigur, în ziua de azi, când trăim într-o republică a procurorilor bazată pe politica dosarelor şi cătuşelor, alegerea nu o mai pot face cetăţenii în mod democratic. Pe 5 iunie vor fi alegeri, dar indiferent pe cine aleg cetăţenii, azi deciziile sunt luate de instituţiile de forţă care controlează societatea. Aceste instituţii au scăpat complet de sub controlul civil obligatoriu", mai menţionează Tăriceanu.

Comunicatul DIICOT:   În conformitate cu prevederile legale și constituționale, la data de 24.05.2016,  Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism a transmis Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie referatul însoţit de documentaţia din care au rezultat date şi indicii cu privire la săvârşirea de către Tănăsescu Claudiu Mihai, Popescu Ioan Dan, Vlădescu Sebastian şi Pogea Gheorghe a infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, prev. şi ped. de art. 367 alin. 1 şi 2 C.p.; abuz în serviciu, prev. şi ped. de art. 297 alin.1 cu ref. la art. 309 rap. la art. art. 132 din Legea 78/2000 şi cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.p. şi complicitate la delapidare, prev. şi ped. de art. 48 rap. la art. 295 alin. 1 din C.p. cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.p., toate cu aplicarea art. 5 şi art. 38 alin. 1 C.p, în vederea realizării demersurilor necesare pentru sesizarea Preşedintelui României în vederea formulării cererii de urmărire penală pentru persoanele mai sus menţionate.  În cauză există suspiciunea rezonabilă că în perioada septembrie-octombrie 2003, ministrul Finanţelor Publice, Tănăsescu Claudiu Mihai şi ministrul economiei şi comerţului, Popescu Ioan Dan şi-au exercitat cu rea credinţă atribuţiile de serviciu, în urma unei înţelegeri cu Patriciu Dan Costache, George Philip Stephenson şi Nicolcioiu Alexandru, în sensul iniţierii şi promovării OUG 118/2003 prin care datoriile bugetare restante ale S.C.Rompetrol Rafinare S.A. la data de 30.09.2003 în cuantum de aproximativ 603.000.000 USD au fost convertite în obligaţiuni subscrise de către Ministerul Finanţelor Publice.  Urmare a activităţii infracţionale derulate de către cei doi, la data de 24.10.2003, în şedinţa de guvern a fost adoptată OUG 118/2003 cu nerespectarea dispoziţiilor HG 555/2001 şi a Legii 24/2000, nefiind respectate niciuna dintre etapele obligatorii prevăzute în cele două acte normative. În acest sens, de menţionat faptul că nota de fundamentare a OUG 118/2003 a fost prezentată pentru avizare Ministerului Justiţiei la data de 27.10.2003, conţinutul acesteia fiind însă diferit de conţinutul notei de fundamentare ce a stat la mapa actului normativ.  Totodată, în ceea ce îl priveşte pe Popescu Ioan Dan, acesta a continuat să sprijine grupul infracţional organizat iniţiat de către Patriciu Dan Costache şi după încetarea calităţii de ministru depunând mărturie în cauza arbitrală a ARB/06/03, pendinte în faţa Centrului Internaţional de Reglementare a Disputelor Relative la Investiţii (ICSID), în favoarea Rompetrol Group, declaraţie în care a făcut afirmaţii neadevărate.  S-a reţinut că Vlădescu Sebastian, ministrul Finanţelor Publice în perioadele 22.08.2005 - 5.04.2007 ; 23.12.2009 – 3.10.2010 precum şi Pogea Gheorghe, ministrul Finanţelor Publice în perioada 22.12.2008-23.12.2009, cu rea credinţă, nu au respectat dispoziţiile art. 8 al.2 din OUG 118/2003 modificată prin Legea 89/2005 potrivit cărora “ în termen de 6 luni de la data emiterii, prin hotărâre a Guvernului, obligaţiunile vor fi înregistrate la Oficiul de Evidenţă a Valorilor Mobiliare pentru tranzacţionarea acestora pe pieţele reglementate, în condiţiile regulamentului aprobat în acest scop de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare" şi au blocat adoptarea hotărârii de guvern care să permită vânzarea obligaţiunilor pe Bursa de Valori Bucureşti, iar statul român să-şi recupereze creanţele.  Facem precizarea că pe întreg parcursul procesului penal, suspecții și inculpații beneficiază de drepturile și garanțiile procesuale prevăzute de Codul de procedură penală, precum și de prezumția de nevinovăție.

Comisia Europeană a confirmat astăzi că oficialii săi au derulat inspecţii la sediile mai multor companii care activează în sectorul furnizării şi transportului de gaze naturale din ţara noastră, informează un comunicat de presă al instituţiei. "Comisia are îngrijorări că firmele implicate ar fi încălcat legislaţia europeană antitrust care interzice înfiinţarea de carteluri şi practicile restrictive, precum şi abuzul de poziţie dominantă (Articolele 101 şi 102 din Tratatul de funcţionare a UE). Comisia investighează potenţiale practici anticoncurenţiale în furnizarea şi transportul gazelor naturale în România, în special în legătură cu un presupus comportament anticoncurenţial destinat împiedicării exporturilor de gaze naturale din Romania în alte state membre UE", se arată în acelaşi comunicat. Comisia Europeană precizează că aceste inspecţii neanunţate reprezintă un pas preliminar într-o investigaţie. Faptul că oficialii Comisiei fac astfel de inspecţii nu înseamnă că firmele sunt vinovate de comportament anticoncurenţial şi nici nu afectează rezultatul investigaţiei. Executivul comunitar adaugă că nu există un termen legal pentru încheierea anchetelor, iar durata depinde de mai mulţi factori, inclusiv de complexitatea cazului, cooperarea companiilor şi utilizarea dreptului la apărare. Potrivit Hotnews.ro, Romgaz a confirmat acţiunea de control. "Confirmăm acţiunea de control. Această se află în curs de desfăşurare, prin urmare nu putem face comentarii cu privire la motiv", a precizat Romgaz pentru site-ul citat.

Instituţiile financiare europene au cheltuit, în perioada 2008-2015, o treime din profiturile lor nete pe provizioane pentru acoperirea costurilor legale, arată datele Băncii Centrale Europene (BCE), conform Reuters.   Potrivit acestora, în cei şapte ani care au trecut de la debutul crizei financiare globale, băncile europene şi-au constituit provizioane de 160 de miliarde de dolari pentru costuri legale, aproape jumătate din profiturile lor nete din intervalul menţionat.   Pentru unele instituţii de credit majore, precum "Deutsche Bank" (Germani), UBS (Elveţia) şi "Lloyds" (Marea Britanie), provizioanele au depăşit cu mult profiturile nete în perioada 2008 - 2015.   BCE avertizează că tendinţa ar putea continua deoarece băncile aveau provizioane de încă 50 de miliarde de dolari pentru acoperirea cos¬turilor legale, la sfârşitul lui 2015.  Aproape jumătate din sumă a fost pusă deoparte de băncile britanice.  "Costurile planificate de bănci pentru cheltuielile juridice rămân substanţiale", conform BCE, care adaugă: "Aceasta ar putea sugera că există noi presiuni asupra profitabilităţii băncilor şi a capacităţii lor interne de acumulare a capitalului". 

    * ACTUALIZARE 21:40 IRES: Primele rezultate pentru primăriile sectoarelor din Bucureşti
     Pentru sectoarele Capitalei, conform Sondajului IRES, cei care au obţinut cele mai multe voturi pentru funcţia de primar, conform IRES, sunt: la sectorul 1 - Cine trebuia sa iasa, cu 31,4% din voturi; la sectorul 2 - Mihai Toader (PSD-UNPR), cu 35,7%, la sectorul 3 - Robert Negoiţă (PSD-UNPR), cu 60,3%; la sectorul 4 - Daniel Băluţă (PSD-UNPR), cu 38,4%; la sectorul 5 -Daniel Florea (PSD-UNPR), cu 35,4% şi la sectorul 6 - Gabriel Mutu (PSD-UNPR), cu 37,4% din totalul voturilor.
     * ACTUALIZARE 21:15 Gabriela Firea - pe primul loc în cursa pentru fotoliul de primar al Capitalei, cu 42,4% din voturi.
     Gabriela Firea câştigat cursa pentru fotoliul de primar al Capitalei, obţinând 42,4% din voturi, potrivit sondajului CURS Avangarde. Potrivit sondajelor IRES, Firea a obţinut 42,1% din totalul voturilor.Gabriela Firea câştigat cursa pentru fotoliul de primar al Capitalei, obţinând 42,4% din voturi, potrivit sondajului CURS Avangarde. Potrivit sondajelor IRES, Firea a obţinut 42,1% din totalul voturilor.
     * ACTUALIZARE 19:35 Peste 7,8 milioane de cetăţeni au votat până la ora 19:00; prezenţă la vot de 43%

Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a acceptat să participe la un eveniment care va avea loc în Rusia luna viitoare, a declarat astăzi o purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene.  "Preşedintele Juncker a fost invitat şi intenţionează să participe la Forumul Economic Internaţional de la Sankt Petersburg din 16 iunie. El va folosi această ocazie pentru a transmite conducerii ruse, precum şi publicului larg, perspectiva UE în ceea ce priveşte stadiul actual al relaţiilor UE-Rusia", declară purtătoarea de cuvânt, potrivit Reuters. Acest anunţ are loc în contextul în care preşedintele Comisiei Europene s-a confruntat cu o serie de critici din partea unor oficiali europeni care au susţinut continuitatea sancţiunilor economice impuse de UE şi de Statele Unite ale Americii, Rusiei, ca urmare a anexării Crimeei. 

Compania petrolieră azeră SOCAR este pe punctul de a lansa o ofertă de preluare a subsidiarei OMV din Turcia, Petrol Ofisi, indică declaraţii transmise de directorul SOCAR din Turcia, scrie Reuters. Petrol Ofisi deţine şi operează 1.785 de benzinării. “SOCAR este interesat de această tranzacţie. Aşteptăm din partea companiei să prezinte informaţiile cu privire la aceste active”, a declarat miercuri directorul SOCAR Turkey Enerji, Zaur Gakhramanov.  Acesta a precizat că OMV Petrol Ofisi urma să dea publicităţii în luna iunie informaţiile cu privire la activele ce urmau să fie scoase la vânzare dar a amânat acest lucru pentru luna septembrie. Sursele citate de Reuters susţin că de Petrol Ofisi mai sunt interesate şi o serie de companii din China şi Japonia....Acordul privind schimbul de active între OMV și Gazprom va fi finalizat în acest an, a anunțat Directorul Executiv al grupului energetic din Rusia, Alexei Miller, transmite Reuters.  Schimbul va include exclusiv active deținute de OMV în Marea Nordului și Marea Norvegiei, și nu active din Austria, a afirmat directorul general al grupului austriac, Rainer Seele. În paralel, Gazprom ar urma să livreze către OMV 1,5 milioane de tone de petrol anul acesta. OMV și Gazprom au convenit, în luna septembrie, un posibil schimb de active, mișcare în jurul căruia presa și analiștii pieței de energiei au speculat că ar putea include chiar și active operate de Petrom, cu precădere în segmentul de rafinare. Recent, Rainer Seele a susținut că activele de rafinare din România și Austria nu sunt puse în discuție pentru a fi cedate într-un acord cu Gazprom. Ținta OMV este de a câștiga acces la zăcăminte de hidrocarburi din Siberia rusească.

HBO da in judecata Pornhub. Cum au fost folosite scene din Game of Thrones de cel mai mare site de filme porno. HBO a depus o plangere in justitie impotriva site-ului Pornhub pe care l-a acuzat de incalcarea drepturilor de autor prin exploatarea clandestina a scenelor si a personajelor din serialul "Game of Thrones", informeaza BBC News. Reprezentantii HBO spun ca au luat aceasta decizie deoarece unele dintre scenele din Game of Thrones au aparut pe acest site cu continut pornografic. Anumite fragmente video publicate pe Pornhub includ parodii cu vedete ale industriei pornografice, care interpreteaza rolurile unor personaje celebre din serial, precum Cersei Lannister si Lordul Varys, scrie Libertatea.

Descoperirea socanta facuta de un copil de 6 ani intr-un ou Kinder. Politia a fost alertata imediat. Un baietel de sase ani din Irlanda de Nord a fost dezamagit sa vada ca in oul Kinder gasit intr-un gard viu nu se afla nicio jucarie, ci o punguta cu un praf alb. Acesta s-a dovedit a fi metamfetamina. Baietelul, care se juca alaturi de fratele sau cu doi ani mai mare, i-a dat oul tatalui sau. Vazand despre ce este vorba, barbatul a sunat imediat la politie, relateaza The Telegraph. "Continutul pungii gasite in interiorul unui ou de jucarie se pare ca este metamfetamina. Cantitatea de drog va fi distrusa de catre politie." a declarat inspectorul Colin Shaw, anunta StirileProtv.ro.

Jucariile sexuale, interzise intr-un oras din Spania. Ce risca posesorii? Autoritatile spaniole au interzis turistilor si oricui doreste sa se relaxeze in statiunea Mojacar sa mai detina jucarii sexuale. Mai mult decat atat, cei care incalca noua lege va fi amendat si i se vor confisca astfel de obiecte. De acum, in statiunea Mojacar din Spania va fi interzis ca turistii sa se afiseze in public cu papusi sexuale gonflabile sau orice alt obiect cu conotatie sexuala, relateaza DailyMail.co.uk. Consiliul local doreste sa tina sub control anumite grupuri de barbati si femei care se aduna anual aici pentru a da petreceri dezlantuite in care se manifesta un comportament obscen in public, informeaza Click.

Timp de patru ani, o femeie a baut zilnic 20 de cutii de energizant. Ce au descoperit medicii. O femeie in varsta de 26 de ani a avut un obicei cel putin bizar. Aceasta consuma zilnic pana la 20 de cutii de energizant. Femeia a fost nevoita sa renunte la aceasta bautura, dupa ce a ajuns la spital, iar medicii i-au dat un diagnostic dur. Mary Allwood a inceput sa bea Red Bull cand avea 22 de ani, pentru a avea mai multa energie. Totul a functionat insa timp de cateva luni, iar apoi tanara din Marea Britanie a inceput sa bea din ce in ce mai mult energizant, relateaza The Telegraph. Asa a inceput sa consume 20 de cutii intr-o zi. Ea consuma echivalentul de zahar din 16 batoane Mars si cafeina din 17 cani de cafea. Totodata, obiceiul ei nesanatos o costa 2.300 de lire pe an. Imediat dupa ce se trezea, femeia bea doua cutii de Red Bull, apoi continua cu acest obicei nesanatos in restul zilei, scrie Libertatea. 
Spirite inregistrate comunicand in timpul exorcizarii unei case "bantuite". Un vanator de stafii, chemat sa exorcizeze o casa bantuita, sustine ca a inregistrat momentul in care un spirit a comunicat cu el. Keith Linder, din statul Washington, SUA, a solicitat ajutor, fiind convins ca proprietatea sa este bantuita de fostul detinator, un irlandez, relateaza Daily Mirror. Steve Mera si Don Philips, investigatori de paranormal, au preluat cazul si, ajunsi in casa cu pricina, au incercat sa comunice cu presupusul spirit, cerandu-i sa confirme daca in locuinta sunt fantome irlandeze. O voce pare sa dea un raspuns afirmativ, dupa care Don intreaba daca nu are de gand sa-i provoace vreun rau proprietarului. Vocea ii raspunde: "Confirm", anunta StirileProtv.ro.

Direcţia Generală a Aviaţiei Civile (DGAC) franceză recomandă companiilor aeriene care operează în Franţa să-şi facă plinul de kerosen în străinătate pentru a-şi putea asigura două zboruri consecutive în contextul conflictului social actual care afectează aprovizionarea cu carburant, a declarat purtătorul de cuvânt al Air France pentru AFP, potrivit Agerpres.  "Dacă plecaţi din Europa spre Paris, de exemplu spre Roissy-Charles de Gaulle, luaţi-vă carburant pentru a vă parcurge etapa şi pe cea următoare", a declarat purtătorul de cuvânt, indicând că Air France aplică această notă a DGAC de vineri după-amiază.   Compania franceză a mai luat măsuri pentru zboruri pe distanţe mari. "Dacă plecaţi pe distanţe lungi din străinătate spre Paris, luaţi-vă maximum de carburant", a subliniat acelaşi purtător de cuvânt, potrivit căruia totuşi "în acest stadiu nu există penurie" în Franţa.  "Avem rezerve suficiente pentru a opera timp de mai multe zile, acestea sunt doar măsuri de precauţie", a adăugat el. La Paris, kerosenul este stocat în cele două aeroporturi, Roissy şi Orly, unde soseşte prin oleoduct de la rafinăriile din Seine, în regiunea Havre (nord-vest). Dar grupul care administrează acest oleoduct este în grevă, ceea ce perturbă aprovizionarea platformelor aeroportuare.  Forţele de ordine au deblocat 15 depozite petroliere ocupate de opozanţii unei reforme guvernamentale a Codului muncii, dar şase dintre cele opt rafinării ale Franţei au în continuare activitatea sistată sau mult redusă. 

Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a avertizat vineri România şi Polonia că s-ar putea afla în raza de acţiune a rachetelor ruse, deoarece găzduiesc elemente ale scutului antirachetă american pe care Moscova îl consideră o ameninţare, informează Reuters.  Vladimir Putin a făcut vineri cele mai dure declaraţii la adresa scutul american, atrăgând atenţia că Moscova a afirmat în repetate rânduri că va lua măsuri de retorsiune, însă Washingtonul şi aliaţii săi au ignorat avertismentele.  În luna mai, armata americană - care susţine că scutul antirachetă este necesar pentru apărarea împotriva Iranului, şi nu ameninţă Rusia - a inaugurat în ţara noastră prima unitate din Europa unde este operaţională o componentă terestră a scutului antirachetă american. Acesta urmează să se extindă în Polonia. "Dacă ieri în aceste zone din România oamenii pur şi simplu nu ştiau ce înseamnă să fii în raza de acţiune, de astăzi suntem forţaţi să luăm anumite măsuri pentru a ne asigura securitatea", a declarat Vladimir Putin la Atena într-o conferinţă de presă, organizată în comun cu premierul grec, Alexis Tsipras. "În aceeaşi situaţie se află şi Polonia", a continuat preşedintele rus. Vladimir Putin nu a specificat ce măsuri concrete va lua Rusia, însă a subliniat că nu va face primul pas şi doar va răspunde la acţiunile Washingtonului. "Nu vom acţiona până când nu vom vedea rachete în zonele cu care ne învecinăm", a mai spus preşedintele rus.