Valeriu Zgonea a comparat situaţia din PSD cu cea a antilopelor gnu care, în căutarea hranei, aleg să se arunce într-un râu plin cu crocodili, urmându-şi astfel masculul alfa: "Mă uitam aseară la un documentar despre antilopele gnu. Şi în procesul lor de a căuta să ajungă acolo unde vor, trec peste un râu. Şi masculul alfa sare în râu şi, fără să gândească, fără să simtă ceea ce se poate întâmpla cu ele, toate sar după masculul alfa. Singura problemă este că acel râu este renumit ca fiind plin cu crocodili. Aşa se află şi PSD-ul astăzi: scapă cine poate. Eu am atras atenţia că este o mare eroare dacă liderul nu-şi asumă responsabilitatea funcţiei pe care o are, fiind principalul partid din România. În rest, fiecare are conştiinţa împăcată, eu am conştiinţa curată că am atras atenţia în interiorul partidului că vulnerabilizăm tot partidul şi miile de candidaţi şi va fi un subiect de dezbatere până la toamnă cu privire la integritate. De aici, cei care au luat decizia trebuie să comunice".  În replică la declaraţiile lui Valeriu Zgonea, preşedintele PSD, Liviu Dragnea, aflat într-o dispoziţie foarte spirituală, a comentat: "Înţeleg că astăzi antilopele l-au mâncat pe crocodil. Eu aşa citesc dacă mergem pe astea. Eu n-am ştiut de declaraţia asta, dar dacă mă gândesc aşa repede, în 2012 eram nişte antilope în faţa unui râu şi toţi de pe mal spuneau «hai să intrăm în râu» şi eu am intrat în râu, m-au mâncat crocodilii, unii au rămas pe la Camera Deputaţilor".

 

Acţionarii OMV Petrom au decis, ieri, extinderea, până la data de 31 decembrie 2017, a aprobării şi împuternicirii aferente a Directoratului pentru listarea secundară a companiei pe Bursa de Valori din Londra, pentru cazul în care condiţiile pieţei nu vor fi potrivite pentru realizarea listării secundare în acest an, conform unui comunicat transmis Bursei de Valori Bucureşti Autorizarea acordată de Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor va fi condiţionată de aprobarea Consiliului de Supraveghere, dacă listarea se va realiza în 2017, conform raportului.  De asemenea, AGA a aprobat, ieri, numirea lui Dan Manolescu pentru postul de membru al Consiliului de Supraveghere, cu mandat până la data de 28 aprilie 2017. Dan Manolescu, secretar de stat în Ministerul Finanţelor Publice, în perioada 2013-2015, a fost propus de acţionarul statul român, prin Ministerul Energiei.   Recent, OMV Petrom a anunţat că Bogdan Nicolae Badea şi-a înaintat renunţarea la mandatul de membru al Consiliului de Supraveghere al OMV Petrom, începând cu data de 26 aprilie 2016. Acţionarii OMV Petrom au mai aprobat propunerea directoratului de a nu se distribui dividende pentru anul financiar 2015, potrivit unui comunicat al companiei.   Mariana Gheorghe, CEO al OMV Petrom a declarat: "În contextul curent de piaţă, cu un preţ scăzut al ţiţeiului, trebuie să rămânem prudenţi şi să ne menţinem o poziţie financiară solidă. Având în vedere nivelul ridicat de lichiditate necesar pentru a ne susţine nevoile privind investiţiile, am propus acţionarilor şi aceştia au aprobat neacordarea de dividende pentru 2015".  De asemenea, AGOA a mai aprobat bugetul de investiţii pentru 2016 al companiei, astfel, investiţiile estimate pentru 2016 ale OMV Petrom au coborât la 3,98 miliarde lei, în scădere comparativ cu investiţiile de 4,26 miliarde de lei realizate în 2015, mai arată documentul.
Conform acestuia, principala direcţie de investiţii continuă să fie divizia Upstream, pentru care s-au bugetat peste 3,48 miliarde de lei, reprezentând 88% din buget, urmată de Downstream Oil, cu un buget de investiţii de 465 milioane de lei, pentru acest an.

Greece's lenders, especially the IMF, want the Greek parliament to adopt a €3.6 billion package of austerity measures that would be implemented only if Greece missed its primary surplus target for 2018, set at 3.5 percent of GDP by the bailout memorandum signed last year.

The primary surplus is the budget surplus before the state has to repay interests on its debt.

The Greek government, which said legislating in advance was unconstitutional, has proposed to commit to take measures in the future if fiscal data approved by Eurostat show that the target will be missed.  A more political argument is that the quartet's request for a contingency package goes beyond what was agreed by eurozone leaders last July and then written down in the bailout memorandum of understanding signed in August. That is why Tsipras, who always said he would do "nothing more and nothing less" than what was agreed last summer, is trying to push the discussion back to the highest political level.  A eurozone summit is however unlikely, as EU leaders have been willing to let their finance ministers deal with the Greek crisis. The leaders took over the talks last year only when a Greek exit from the eurozone became a real danger.

Prețul gazelor importate a atins nivelul celor din producția internă, iar în situația actuală nu se mai impune menținerea unui calendar de liberalizare a prețurilor gazelor naturale pentru consumatorii casnici, a declarat președintele ANRE, Niculae Havrileț. Cu toate acestea, pentru a pune punct calendarului anterior, o modificare a legislației este necesară, a argumentat el.

“Prețurile de pe piețele internaționale au scăzut în mod semnificativ și continuă să scadă mai mult decât prețurile stabilite în calendarul de liberalizare. Deci, este un moment bun pentru liberalizarea timpurie a pieței gazelor. Părerea mea este că, odată ce am ajuns la convergența prețurilor, menținerea unui calendar de liberalizare în cazul în care există prețuri mai mari în reglementat decât în piața liberă nu mai este necesară”, a declarat președintele Nicolae Havrileț, citat de Agerpres.  Un preț reglementat mai mare decât cel de pe piața liberă poate fi interpretat ca un ajutor pentru operatorii economici implicați în segmentul de piață dedicat clienților pentru care prețul este stabilit de ANRE, a mai subliniat președintele autorității de reglementare.

Consiliul Concurenţei a câştigat definitiv procesele cu toate cele şase companii petroliere sancţionate în anul 2011 şi care au contestat în instanţă decizia autorităţii de concurenţă, respectiv OMV Petrom SA, OMV Petrom Marketing, Rompetrol Downstream SRL, Mol Romania Petroleum Products SRL, ENI Romania SRL şi Lukoil Romania SRL, potrivit unui comunicat publicat astăzi pe site-ul instituţiei. Astfel, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a confirmat irevocabil că şi compania Lukoil România a încălcat legea concurenţei prin participarea la o înţelegere de tip cartel, alături de alte companii active pe piaţa carburanţilor. Instanţa a redus amenda aplicată de Consiliul Concurenţei de la 136,8 milioane lei la 109,5 milioane lei.  "Toate cele şase cazuri au fost confirmate de Înalta Curte, ceea ce reprezintă recunoaşterea faptului că deciziile noastre sunt corecte şi bine fundamentate, similar autorităţilor de concurenţă din alte ţări. Regulile europene de concurenţă se aplică strict în România atât de Consiliul Concurenţei, cât şi de instanţe şi nici chiar cele mai mari companii nu sunt deasupra legii. A fost o procedură complicată şi de lungă durată, timp în care echipa noastră de experţi a depus eforturi deosebite", a declarat preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu.   La sfârşitul anului 2011, Consiliul Concurenţei a sancţionat şase companii petroliere cu amenda de 891 milioane lei (205 milioane euro) pentru încheierea unei înţelegeri anticoncurenţiale. Aceasta a fost cea mai mare amendă dată în istoria Consiliului Concurenţei.  În urma investigaţiei, autoritatea de concurenţă a constatat că cele şase companii au încălcat atât Legea Concurenţei, cât şi Tratatul de Funcţionare al Uniunii Europene (TFUE) prin stabilirea retragerii simultane de pe piaţă a sortimentului de benzina Eco Premium.  OMV Petrom, care la data încălcării legii opera benzinării Petrom şi Petrom V, a fost amendată cu 366,5 milioane de lei, OMV Petrom Marketing a luat o amendă de 137,2 milioane de lei (opera benzinăriile OMV), Rompetrol Downstream a primit o sancţiune de 159,5 milioane de lei, Lukoil România a plătit 136,8 milioane de lei, MOL România - 80,2 milioane de lei, iar Eni România - 11,1 milioane de lei.  Amenzile au fost executate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF), precizează Consiliul Concurenţei.

Ministrul Alexander Dobrindt a citat Alfa Romeo, Chevrolet, Dacia, Fiat, Hyundai, Jaguar, Jeep, Landrover, Nissan et Suzuki, dar si germanii Opel, Volkswagen, Porsche, Audi si Mercedes si francezii Renault, pe care o sursa guvernamentala ii evocase anterior. Constructorii germani vor rechema in Europa 630.000 de masini, a confirmat el.   Acesta a prezentat rezultatele unei anchete demarate anul trecut dupa dezvaluirile legate de un soft care pacalea emisiile diesel la motoare Volkswagen.  Decizia privind eventuala rechemare a marcilor straine va trebui luata in tarile in care unde marcile avute in vedere au depus cererea de autorizare pentru UE.  Dar niciuna dintre neregulile constatate nu arata aceeasi inselatorie ca cea de la Volkswagen, care si-a echipat motoarele cu un soft pentru a pacali testele de noxe, a subliniat ministrul.  La vehiculele incriminate, sistemul de filtrare a emisiilor poluante este sistematic dezactiva cand temperatura externa coboara sub un anumit prag. Or, in virtutea normelor europene, aceasta procedura nu este autorizata decat pentru a permite evitarea unui accident sau a unor probleme asupra motorului.  Guvernul german a cerut constructorilor sa revada acest mecanism. Dobrindt a cerut de asemenea adaptarea regulilor europene, "pentru a putea face mai bine diferenta intre mecanismele autorizate si cele care nu sunt".  Ca si Germania, alte tari au lansat anchete in urma scandalului Volkswagen. Marea Britanie a ajuns la rezultate similare - nu exista o inselaciune similara celei de la Volkswagen dar se constata frecvent depasiri ale plafoanelor de emisie. In alte tari, precum Italia si Franta, concluziile nu au fost inca anuntate.

Presedintele Eurogrup, Jeroen Dijsselbloem, a anuntat deschiderea acestor discutii cand a sosit la Amsterdam, unde participa la o reuniune a celor 19 ministri de Finante din uniunea monetara, alaturi de sefa FMI, Christine Lagarde.
"Chestiunea datoriei este o discutie pe care nu am avut-o inainte (...). Sunt fericit ca putem incepe aceasta dezbatere si e un pas bun inainte", a declarat ministrul olandez al Finantelor.
Discutie despre reducerea datoriei, care atinge aproape 180% din PIB, vine in conditiile in care Grecia si creditorii sai - UE, BCE si FMI - incearca de luni de zile sa ajunga la un acord in privinta reformelor necesare pentru atingerea obiectivelor bugetare.  Singurul lucru pe care l-am convenit pana acum este promisiunea ca, daca grecii se angajeaza complet intr-un program (de reforme), vom analiza masurile necesare in privinta datoriei", a adaugat Dijsselbloem, in fata ziaristilor, referindu-se la acordul incheiat in vara lui 2015 in ceea ce priveste al treilea plan de ajutor, in valoare de 86 miliarde euro.  Sefa FMI a subliniat ca acordul din 2015 "se bazeaza pe doi piloni". "Pe de o parte, trebuie sa existe reforme suficiente si progresam pe acest front, si pe de alta parte trebuie ca datoria greceasca sa fie sustenabila, pe acest front inca nu am inceput discutiile"  FMI a insistat intotdeauna asupra faptului ca, pentru a fi viabil, programul de reforme solicitate Greciei trebuie insotit de o reducere a datoriei. Germania, care a sustinut participarea FMI la programul de sustinere a Greciei, si-a exprimat in repetate randuri opozitia fata de orice reducere a datoriei.  Intrebat despre acest subiect, ministrul german al Finantelor Wolfgang Schauble a declarat: "Acest subiect nu este in prim plan si, inainte de toate, nu trebuie sa ne deturneze atentia de la ceea ce trebuie facut".

Europa a răsuflat uşurată când, în urma unor jocuri politice murdare, Frontul Naţional nu a obţinut victoria în alegerile regionale din Franţa. Expresia "scopul scuză mijloacele" a definit aceste alegeri şi va continua să fie crezul preşedintelui François Hollande până la alegerile generale de anul viitor.

Confruntat cu spectrul real al pierderii fotoliului de la Élysee, preşedintele francez a "instituit" relativ recent o nouă stare de urgenţă, de data aceasta economică, în scopul reducerii şomajului.  "Dacă nu voi avea succes cu reducerea şomajului până la sfârşitul mandatului, credeţi că mă voi prezenta în faţa cetăţenilor în 2017?", îl întreba François Hollande pe reporter, cu ocazia unui interviu televizat din noiembrie 2014. Declaraţia a fost interpretată în presă ca o promisiune a preşedintelui de a nu mai candida pentru un nou mandat. Între timp, Hollande a precizat că promisiunea a fost o "greşeală". Pe fondul stării de urgenţă economică, guvernul de la Paris a venit cu o serie de propuneri, extrem de timide, pentru liberalizarea pieţei muncii, care "funcţionează" pe baza unui Cod al Muncii de peste 2.000 de pagini. A fost anunţat şi un program de stimulare a angajărilor pentru persoa¬nele cu o calificare redusă, a cărui valoare este de 2 miliarde de euro.  Criticile din presa internaţională nu au întârziat să apară. Bloomberg scrie că "starea de urgenţă economică este un non-eveniment", în condiţiile în care "propunerile nu reprezintă decât vechi trucuri utilizate de toate guvernele franceze în ultimele decade", conform opiniilor preluate de agenţia de presă.  

Curtea de Apel Bucureşti, la solicitarea Primăriei Sectorului 1, obligă Guvernul României să adopte, în regim de urgenţă, regulamentul de ridicare a maşinilor parcate neregulamentar, potrivit unui comunicat trimis redacţiei.  Instanţa de judecată obligă Ministerul Afacerilor Interne ca, în termen de 30 de zile de la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti, să elaboreze procedura de ridicare a maşinilor oprite/staţionate neregulamentar pe partea carosabilă a drumurilor publice, aşa cum este prevăzută la art. 64 şi art. 97 alin 1 lit. d) şi alin. 6 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului României nr. 195/2002 republicată. Totodată, Curtea de Apel Bucureşti obligă Guvernul României ca, în termen de 30 de zile de la comunicarea proiectului de reglementare întocmit de Ministerul Afacerilor Interne, să adopte regulamentul de ridicare a maşinilor parcate neregulamentar pe partea carosabilă. Hotărârea Curţii de Apel Bucureşti nu este definitivă, aceasta putând fi atacată cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare. "Primăria Sectorului 1 va solicita Guvernului României şi ministerului de resort să pună în aplicare hotărârea Curţii de Apel şi să adopte regulamentul de ridicare a maşinilor parcate neregulamentar. Acest regulament trebuie adoptat în cel mai scurt timp posibil având în vedere importanţa sa pentru decongestionarea traficului şi siguranţa pietonilor", se arată în comunicat. Din data de 25 mai 2015, în Sectorul 1 nu se mai ridică maşinile parcate neregulamentar. Decizia a fost luată de Primăria Sectorului 1 ca urmare a pronunţării hotărârii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, potrivit căreia procedura de aplicare a măsurii tehnico-administrative constând în ridicarea vehiculelor staţionate/oprite neregulamentar pe partea carosabilă nu poate fi reglementată prin hotărâri ale consiliilor locale. Ca urmare a hotărârii Înaltei Curţi, Primăria Sectorului 1 a chemat în judecată Guvernul României şi Ministerul Afacerilor Interne solicitând instanţei de judecată să oblige aceste instituţii să adopte regulamentul de ridicare a maşinilor parcate neregulamentar. 

Dacă Parlamentul nu va fi mulțumit de activitatea Băncii Naționale a României (BNR) poate demite tot Consiliul de Administrație, potrivit unui proiect de lege depus, ieri, de către senatorul Cristiana Anghel. „În fiecare an BNR prezintă raportul de activitate, iar noi nu trebuia decât să spunem că am luat act de acest raport. Ei bine, dacă proiectul de lege va fi aprobat, în cazul în care nu suntem mulțumiți de activitatea băncii centrale putem schimba conducerea”, a declarat pentru Libertatea, senatorul Cristiana Anghel.  Potrivit propunerii legislative, membrii Consiliului de Administrație al BNR vor fi numiți tot pe 5 ani, dar fără posibilitatea reînnoirii mandatului, ca în prezent. „Nu țin neapărat ca mandatul lor să fie de cinci ani, poate să fie și de nouă ani ca la Curtea Constituțională sau pe șapte ani, pe trei, pe cât se va decide”, a mai afirmat senatorul.

 Cotaţiile petrolului brut au scăzut ieri, pe pieţele externe, după ce, în ziua precedentă, principalii exportatori de profil din lume nu au reuşit să ajungă la un acord privind îngheţarea producţiei la nivelul din ianuarie.  Eşecul negocierilor a fost determinat de tensiunile dintre Arabia Saudită şi Iran, iar acest rezultat al întrunirii dintre marii producători, care a avut loc la Doha (Qatar), a alimentat temerile că principalele state producătoare îşi vor intensifica eforturile de majorare a cotei de piaţă.  Duminică, statele membre ale Organizaţiei Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC), Rusia şi alţi exportatori s-au întâlnit ca să discute pe marginea îngheţării producţiei de petrol la nivelul din ianuarie, în încercarea de a sprijini preţul ţiţeiului, pe o piaţă suprasaturată. Dar, participanţii nu au reuşit să ajungă la un acord, după ce Arabia Saudită i-a cerut Iranului, ai cărui reprezentanţi nu au venit la Doha, să semneze înţelegerea. Însă, Iranul a exclus îngheţarea producţiei sale. Iranul, care îşi redresează exporturile petroliere după ridicarea sancţiunilor internaţionale (în ianuarie), a exclus orice limitare a producţiei sale înainte să ajungă la nivelul anterior impunerii sancţiunilor. Oficialii de la Teheran cred că ideea alăturării la un acord de îngheţare a producţiei este "ridicolă".
Reprezentantul Arabiei Saudite, Mohammed bin Salman, a declarat că regatul său nu îşi va diminua producţia dacă alţi producători majori nu îşi iau acelaşi angajament.

Cineva va dezimformeaza foarte grav:Cat timp industria romaneasca a fost capabila sa produca un transportor (SAUR2) care a obtinut certificarile NATO privind protectia (pe banii angajatilor, ca de statul dintr-o data nu a mai avut bani) sa incerci sa cumperi altceva mi se pare o grava subminare a securitatii nationale:

-costul contractului pt. transportoare este intre 2-3 MILIARDE DE EURO + alte MILIARDE mentenanta care se intind pe zeci de ani, daca se importa iar daca s-ar cumpara SAUR2 sau finanteaza progranul TBT undeva sub un miliard cu mentinea ca sute de milioane din acesti bani se intorc la buget prin taxe si impozite plus alte locuri de munca generate in industriea care ar produce pt. SAUR2 sau TBT (pe zeci de ani datorita mentenantiei care uneori este profitabila decat vanzarea);

-cum fondurile pt. buget sunt mici armata nu ar putea importa nici jumatate din nr. celor care ar putea fi achizitionate din tara (SAUR2 sau programul TBT-ul). Ce faci cu restul de soldati ii trimiti pe jos sau in ARO?; -Romania nu are aparare antiaeriana, cum este posibil ca sa fie exportati 2-3 miliarde de euro + probabil inca pe atat in mentenanta pt. trasportoare daca sunt gen PIRANHA, care nu ar avea prea mare importanta pe campul de lupta cand avioanele inamice ar zbura nestingherite si ar face tinte de antrement cu nemaipomenitate transportoare, deci noi oferim inamicilor tinte de 2-3 miliarde in loc sa folosim acesti bani pt. a ne cumpara armament antiaeriam (fara el poti sa ai cele mai bune echipamnete le pierzi rapid)?. Logic ar fi sa se cumpere SAUR2 sau finantat/cumparat TBT-ul iar cu restul de bani, 2 -3 miliarde (plus sutele de milioane care ar revenii la buget prin taxe si impozite), sa se cumpare armanent antiaerian. Asa avem si tranportoare si AA.

Daca nu miroase a ce avem acum, Romania nu mai produce munitie si o importa de la tari care au legaturi stranse cu Rusia, interesant nu?. Oare aceste tari ne vor da munitie in eventualitatea unui conflict?.

Prim-vicepreşedintele Lukoil, Vladimir Nekrasov, i-a transmis ministrului român al Energiei, Victor Grigorescu, că Lukoil va continua lucrările de explorare în perimetrul Trident din Marea Neagră, unde evaluările preliminare arată prezenţa unor zăcăminte de gaze ce depăşesc 32 de miliarde de metri cubi, potrivit unui comunicat al Ministerului Energiei.  Ministrul Energiei, Victor Grigorescu, s-a întâlnit, ieri, cu Vladimir I. Nekrasov, prim-vicepreşedinte al Companiei ruse Lukoil, aflat într-o vizită de lucru în România. În cadrul discuţiilor au fost abordate teme legate de producţia şi activitatea curentă a companiei Lukoil, investiţiile necesare pentru eficienţa energetică şi de mediu, precum şi perspectivele de dezvoltare viitoare ale Rafinariei Lukoil din Ploieşti. "Oficialul rus a prezentat şi o parte din programele viitoare ale companiei în România, punând accent pe continuarea activităţilor de explorare în cadrul Consorţiului din care mai fac parte firma americană PanAtlantic şi Romgaz a zăcământului de gaze Lira din perimetrul Trident din Marea Neagră, conform contractului de concesiune existent. În baza evaluărilor preliminare, rezervele de gaze evidenţiate până în prezent depăşesc 32 miliarde m.c., iar cercetările vor continua atât prin lucrări de explorare seismică, cât şi prin noi forări cu sonda de prospecţiuni", se arată în comunicat. Ministrul Victor Grigorescu a prezentat acţiunile întreprinse de Ministerul Energiei pe linia reactualizării Strategiei Energetice a României şi a subliniat atenţia pe care o acordă evaluării resurselor energetic, în care un rol important îl pot avea posibilele rezerve de hidrocarburi din Marea Neagră. 

 Banca Centrală Europeană analizează modul în care poate renunţa la bancnota de 500 de euro, dar încă nu a luat o decizie, transmite Bloomberg. Preşedintele BCE Mario Draghi a declarat, în februarie, că autorităţile examinează controversata bancnotă de 500 de euro, în contextul îngrijorărilor că ar facilita activităţile infracţionale şi finanţarea teroriştilor. Doris Schneeberger, şefa diviziei de management valutar, a afirmat că momentan BCE analizează detaliile tehnice legate de scoaterea din uz a bancnotei. "Nu am decis încă ce vom face. Cred că oamenii încă folosesc bancnota de 500 de euro şi încă au încredere în ea, dar vedem că cererea se diminuează", a declarat Schneeberger la Paris, mai scrie Bloomberg.

Martin Schulz, preşedintele Parlamentului European a avertizat astăzi contra unei "implozii" a Uniunii Europene în caz de "Brexit", politicianul temându-se că ar conduce la "alte referendumuri" similare, într-un interviu acordat cotidianului german Frankfurter Allgemeine Zeitung, transmite AFP. "Suntem de mult timp pe o cale periculoasă. Mulţi oameni şi-au pierdut încrederea în instituţii, naţionale sau europene", afirmă Schultz în interviul ce apare mâine şi din care fragmente au fost difuzate în această seară.  Dacă după referendumul din 23 iunie, "britanicii părăsesc UE, vor exista şi alte revendicări pentru referendumuri de ieşire", a spus Schulz, avertizând contra unei "implozii a UE". Perspectiva ca Marea Britanie să părăsească Uniunea Europeană îngrijorează mediile economice şi liderii. Un "Brexit" ar constitui un salt periculos în "necunoscut", a estimat de asemenea directorul Fondului Monetar Internaţional (FMI), Christine Lagarde. Potrivit lui Schulz, mişcările eurofobe rămân o minoritate dar câştigă teren, aşa cum a arătat victoria recentă a refuzului Olandei într-un referendum privind acordul dintre UE şi Ucraina. 

Guvernele ar trebui să evite dependenţa de politică monetară, respectiv să aplice reforme structurale, este de părere Christine Lagarde, directorul general al Fondului Monetar Internaţional (FMI). Domnia sa a afirmat ieri, într-un interviu acordat agenţiei Bloomberg, că politicienii apelează la reforme doar atunci când o criză s-a declanşat deja şi nu înainte, aşa cum ar trebui, ca măsură de prevenţie.  "Este riscant ca politica monetară să susţină o economie care nu poate creşte. Este o risipă de resurse", a afirmat doamna Lagarde, adăugând: "Politica monetară care susţine o economie va fi eficientă dacă va fi însoţită de implementarea unor reforme structurale. Nu sugerez că politica monetară este un lucru rău, însă sunt şi alte canale care necesită să fie deblocate. Băncile trebuie să aibă capacitatea să ofere împrumuturi pentru economie, nu să se confrunte cu credite neperformante". Domnia sa a menţionat că asistăm la slăbirea unor bănci şi a modelelor de bussines ale acestora. Christine Lagarde este de părere că unele bănci trebuie să-şi revizuiască complet modelul de afaceri, să devină atractive din nou pentru investitori. 

Cancelarul Angela Merkel a dovedit, din nou, că este pregătită să plătească preţul găzduirii refugiaţilor. De ce atât de multă generozitate? Cu grecii Berlinul a fost mai dur. În primul rând pentru că la aceasta se aşteaptă societatea civilă. Aceasta din urmă s-a trezit cu mult înainte de publicarea faimoasei poze cu copilul mort pe o plajă din Turcia. Vara a fost marcată de o serie de atacuri contra centrelor de refugiaţi, mai ales din fosta RDG, în special în Saxonia. Aceste atacuri au fost decisive pentru reacţia publicului german, sensibil la acest gen de comportament.

Merkel, aşa cum îi este obiceiul, a urmat reacţia spontană a populaţiei. Este o strategie pe care a urmat-o de multe ori. În 2011, cancelarul a răspuns dezastrului nuclear de la Fukushima, din Japonia, angajând ţara într-un ambiţios plan de reorientare rapidă dinspre energie nucleară spre energie verde. Ea a făcut astfel uitată legea adoptată în octombrie 2010 care prelungea durata de viaţă a reactoarelor nucleare. În cazul refugiaţilor, atitudinea lui Merkel a fost aceeaşi. Brusc, presa germană cea mai conservatoare a făcut apel pentru sprijinirea refugia­ţilor. Mişcarea prorefugiaţi din rândul opiniei publice a căpătat proporţii şi Merkel a acţionat în ton cu aceasta. Pentru Merkel, politica generozităţii a reprezentat şi  o oportunitate în ceea ce priveşte politica europeană. În primul rând, vehiculând propuneri contrare celor ale majorităţii liderilor europeni, cancelarul german şi-a creat imaginea apără­to­rului refugiaţilor în Europa.

Ceea ce i-a reuşit, dovada fiind pozele cu Merkel purtate de refugiaţi. Aceasta îi permite, încă o dată, lui Merkel să dea tonul în Europa. În urma sa, alţi lideri s-au lansat în demonstraţii de deschidere faţă de refugiaţi, unele de-a dreptul hilare. Premierul finlandez a anunţat că refugiaţii sunt bineveniţi acasă la el. Astfel, Merkel a luat iniţiativa,. Ceea ce-i oferă un avantaj sigur în negocieri.

"Avand in vedere dinamica probabila a evenimentelor- separarea Uniunii Europene in doua zone conceptual diferite-  deciziile vor fi necesare mai devreme decat se estima anterior", se arata in Raportul publicat joi de BNR.  "Ar fi de dorit ca Romania sa faca o alegere clara privind strategia sa pe termen lung: fie ca membru al nivelului interior, integrat (atunci cand va fi suficient de pregatita pentru aceasta), fie ca membru al nivelului exterior, independent", se mai spune in Raport.

O decizie in sensul integrarii, care parea evidenta in urma cu cativa ani, a devenit mai dificila din cauza problemelor cu care se confrunta zona euro. Totusi, considera autorii documentului, punand in balanta argumentele economico-financiare, geostrategice, psihologice etc., optiunea continuarii integrarii europene pare, in continuare, mai atractiva pentru Romania decat optiunea unui drum separat.  "Daca asa stau lucrurile, atunci ar fi indicat ca Romania sa semnalizeze in mod clar organismelor europene dorinta sa de continuare a integrarii, inclusiv prin adoptarea la un moment dat a monedei euro, chiar daca starea eurozonei nu este actualmente dintre cele mai bune. Iar ca o preconditie la aceasta, Romania ar putea sa faca o optiune clara privind participarea (sau nu) la Uniunea Bancara. Alegerile de mai sus (pro sau contra integrarii continue; pro sau contra adoptarii euro; pro sau contra intrarii in Uniunea Bancara) nu sunt imperative. "Devine necesara conturarea unei pozitii de tara cu privire la optiunea Romaniei: (i) de a face parte din grupul statelor euro cand va fi pregatita, dar demarand procesul de aderare prin pregatirea unei foi de parcurs, sau (ii) de a ramane in grupul statelor non-euro care au obligatia de aderare la zona euro pe termen lung, dar care nu realizeaza demersuri in viitorul apropiat. Decizia este in primul rand politica si abia apoi economica si tehnica", mai spun autorii Raportului BNR.

Sediul central al bancii Societe Generale, situat in cartierul La Defense din Paris, a fost perchezitionat, martea trecuta, de reprezentanti ai Oficiului central de lupta impotriva infractiunilor financiare si fiscale, in urma dezvaluirilor din scandalul Panama Papers. Banca franceza este vizata in scandal dupa ce ar fi deschis aproape 1.000 de societati offshore prin intermediul firmei panameze de avocatura Mossack Fonseca, sustin surse judiciare franceze, citate de AFP....

Perchezitiile de marti au avut loc in cadrul unei anchete preliminare privind "frauda fiscala agravata", ancheta demarata de Parchetul francez.  Cotidianul francez Le Monde a scris ca Societe Generale ar ocupa locul al patrulea in clasamentul bancilor care au creat cele mai multe societati offshore prin intermediul cabinetului panamez de avocatura Mossack Fonseca, dupa HSBC, UBS si Credit Suisse. Le Monde a scris ca Societe Generale ar detine 979 de societati offshore create prin intermediul cabinetului de avocatura Mossack Fonseca.  Societe Generale s-a mai aflat in centrul unui imens scandal in anul 2008, cand banca a descoperit o frauda de 4,9 miliarde de euro cauzata de un trader al institutiei.

Guvernul federal german a pus pe masă 6 miliarde de euro pentru găzduirea refugia­ţilor. Cancelaria are mai multe motive pentru a fi generoasă, unele evident politice, altele economice, scrie publicaţia franceză La Tribune. Generozitatea germană faţă de refugiaţi nu se dezminte. La o reuniune de criză la care au participat cele trei partide de coaliţie (conservatoarea Uniune Creştin-Democrată, bavareza Uniune Creştin-Socială şi Partidul Social Democrat), guvernul federal a anunţat că pune la dispoziţia landurilor, pentru 2016, 3 miliarde de euro pentru gestionarea fluxului masiv de refugiaţi din Orientul Mijlociu şi că alocă încă 3 miliarde de euro pentru sine. Un plan de 6 miliarde de euro nu este deloc nesemnificativ deoarece reprezintă aproape 60% din cheltuielile suplimentare prevăzute iniţial pentru bugetul federal pe 2016. Această criză a refugiaţilor devine astfel principala forţă care face ca Germania să cheltuiască mai mult. Iar aceasta este o veste bună pentru întreaga Europă, chiar dacă sumele puse pe masă nu vor avea un impact macroeconomic de amploare.  Cheltuielile vin de la un stat criticat că investeşte prea puţin, chiar şi de federaţiile patronale. Cheltuielile suplimentare sunt deci un semn pozitiv.

"Banco Santander" SA, cel mai mare grup bancar spaniol, intenţionează să închidă aproximativ 450 de sucursale mici din ţara sa de origine, în acest an, ca parte a programului de restructurare, conform unei note interne lansate de conducerea instituţiei, obţinută de agenţia Reuters. Sucursalele afectate reprezintă aproximativ 13% din cele 3.467 de agenţii pe care le are banca în Spania.  Măsura priveşte în special agenţiile care au între unu şi trei angajaţi. Pe de altă parte, "Santander" va moderniza alte aproximativ 350 de agenţii mai mari, urmând să le doteze cu ATM-uri moderne. În nota transmisă salariaţilor, directorul executiv al băncii, Jose Antonio Alvarez, a declarat: "În mod inevitabil, aceste măsuri vor duce la reducerea numărului angajaţilor din centrul corporate şi Santander Spania. Transformarea implică luarea de decizii dificile, dar este esenţial să ne asigurăm locul de lider în anii care vin". Potrivit sindicaliştilor, planul de restructurare va fi luat în discuţie cu lucrătorii, săptămâna aceasta. Ziarul Expansion scrie, fără să citeze sursa informaţiei, că aproape 1.000 de salariaţi "Santander" din cei peste 30.000 din Spania ar putea fi afectaţi de închiderea sucursalelor şi schimbările din centrul corporate. Luna trecută, "Banco Santander" SA a anunţat că va majora dividendul cu 5% în 2016, la 0,21 euro/acţiune, de la 0,20 euro, cât plăteşte pentru 2015. Ana Botin, preşedintele băncii (foto), a declarat recent că vrea să utilizeze profitul realizat în 2015 pentru acordarea unei proporţii mai mari din dividend în numerar şi pentru consolidarea capitalului instituţiei, respectiv pentru creşterea creditării.

Grecia a cerut sâmbătă FMI "explicaţii" după publicarea de către Wikileaks a unui document asupra negocierilor dintre Atena şi creditorii ei, în care reprezentanţii Fondului evocă un posibil default al ţării, relatează AFP, citată de Agerpres.  "Guvernul grec cere explicaţii FMI pentru a şti dacă... un default al Greciei, cu puţin timp înaintea referendumului (asupra menţinerii Marii Britanii în Uniunea Europeană), este poziţia oficială a Fondului", a declarat purtătoarea de cuvânt a guvernului Olga Gherovassili într-un comunicat. La scurt timp după aceea, biroul prim-ministrului Alexis Tsipras a anunţat că el va evoca această problemă cu şefa FMI şi liderii europeni. "Prim-ministrul va trimite imediat o scrisoare oficială Christinei Lagarde cu privire la acest subiect", a declarat biroul lui Tsipras. "Noi nu comentăm asupra unor scurgeri (de informaţii) sau presupuse rapoarte legate de discuţii interne", a reacţionat la rândul său FMI într-un comunicat prin e-mail.  "Am indicat clar ceea ce credem că este necesar pentru găsirea unei soluţii durabile la problemele economice cu care se confruntă Grecia", o soluţie "care să pună Grecia pe o traiectorie de creştere durabilă, susţinută de o serie de reforme credibile însoţite de reducerea datoriilor de la partenerii ei europeni", a adăugat FMI.  Sâmbătă mai devreme, Wikileaks a publicat ceea ce organizaţia prezintă a fi o transcriere a unei conferinţe telefonice ce a avut loc la 19 martie mai ales între Poul Thomsen, şeful departamentului Europa al Fondului, şi Delia Velculescu, şefa misiunii FMI pentru Grecia  Ei discută despre strategia ce trebuie adoptată în negocieri, în timp ce FMI încă nu şi-a dat acordul la ultimul plan de ajutor pentru Atena, discuţiile împiedicându-se în special asupra reformei pensiilor şi reformei fiscale. Plângându-se de ritmul lent al discuţiilor şi diferenţele dintre previziunile economice pentru Grecia ale europenilor şi cele ale FMI, Thomsen întreabă: "Cum se va ajunge atunci la o decizie? În trecut, a fost luată numai o dată decizia şi a fost atunci când ei (grecii) duceau serios lipsă de bani intraţi în default"(incapacitate de plată, n.r.).

Eforturile depuse de băncile centrale pentru a-şi deprecia monedele eşuează, ceea ce ridică noi îngrijorări legate de abilitatea autorităţilor de reglementare de a ţine sub control pieţele financiare, scrie Wall Street Journal.  Acesta a fost cazul Japoniei joi, când dolarul a scăzut cu 1,1% faţă de yen. În ciuda eforturilor Băncii Japoniei de a-şi deprecia moneda şi de a impulsiona economia cu dobânzi negative, yenul a crescut cu 8% de la începutul anului şi este la cel mai puternic nivel faţă de dolar din octombrie 2014.  Băncile centrale europene au probleme similare în încercarea de a ţine sub control aprecierea euro şi a altor valute.  Aceste dificultăţi ne aduc aminte de perioada lungă de dobânzi extrem de scăzute, ca răspuns la criza financiară din 2008, şi cum acestea au creat o distorsiune în piaţă care ar putea fi dificil de controlat de bancheri.  

 Banca Centrală Europeană (BCE) nu va reduce dobânzile până la un nivel "absurd" în teritoriu negativ, declară Benoit Coeure, membru în board-ul executiv al instituţiei, adău¬gând că dobânzile negative nu reprezintă un instrument de politică principal al BCE, chiar dacă nu pot fi excluse tăieri viitoare.  Coeure a declarat, citat de cotidianul Politico: "Deşi ratele negative ar putea reduce profitabilitatea băncilor, creditorii şi-au majorat, de fapt, marjele de dobândă anul trecut, când dobânda la depozite era deja negativă. Băncile ar trebui să se simtă încurajate de cele mai recente măsuri ale BCE". Reprezentantul instituţiei a menţionat: "Băncile ştiu că noi nu vom duce dobânzile la un nivel absurd în teritoriu negativ. Dar, nu putem exclude niciodată măsuri viitoare. Acest lucru nu ar fi credibil".  Coeure a subliniat că dobânzile negative nu sunt un instrument de bază al BCE, ele doar sprijină politica instituţiei, per ansamblu. Amintim că, luna aceasta, Peter Praet, alt membru al conducerii BCE, a declarat că instituţia poate să reducă din nou dobânzile, dacă relansarea economică a zonei euro nu va accelera. "Dobânzile nu au atins încă limita minimă", a afirmat Praet

Programul-cadru de emisiuni titluri de stat "Medium Term Notes" va fi extins cu două miliarde euro, de la 18 miliarde euro la 20 miliarde euro, pentru acoperirea nevoilor de finanţare de pe pieţele externe pentru perioada 2016 - 2017, informează un comunicat al Ministerului Finanţelor Publice (MFP) trimis redacţiei. MFP a publicat, pentru consultare, pe site-ul propriu, proiectul de Hotărâre privind modificarea HG nr. 1264/2010 pentru aprobarea programului-cadru de emisiuni de titluri de stat "Medium Term Notes".  Potrivit sursei citate, programul-cadru de emisiuni de titluri de stat, "Medium Term Notes" (Programul MTN) este o facilitate neangajantă încheiată între Ministerul Finanţelor Publice, în calitate de emitent, şi un grup de instituţii financiare selectate. În cadrul MTN pot fi lansate periodic emisiuni de titluri de stat pe pieţele externe, în baza unei documentaţii contractuale standard, oferind emitentului avantajul accesării pieţelor de capital într-un timp mai scurt decât cel necesar parcurgerii etapelor pentru efectuarea fiecărei tranzacţii individuale. Totodată, se asigură şi flexibilitate în structurarea parametrilor emisiunilor, în funcţie de strategia de administrare a datoriei publice guvernamentale.  MFP precizează că urmăreşte continuarea unor politici de finanţare predictibile şi transparente, care să asigure creşterea sustenabilităţii datoriei publice şi să conducă la reducerea costurilor pe termen mediu şi lung. În contextul implementării planului anual de finanţare a deficitului bugetar şi de refinanţare a datoriei publice, pentru 2016 MFP are în vedere emiterea de euroobligaţiuni în valoare de aproximativ 3 miliarde de euro (echivalent).   "Până în prezent, au fost emise pe pieţele externe euroobligaţiuni de 1,25 miliarde de euro. Între 1,75 - 2 miliarde de euro se vor atrage de pe pieţele externe până la finalul acestui an. După rambursarea celor 1,5 miliarde de euro, contravaloarea euroobligaţiunilor scadente în iunie 2016, valoarea disponibilă din Programul MTN în cadrul căreia pot fi emise euroobligaţiuni va ajunge la 3,2 miliarde de euro. În prezent, pentru 2017 se estimează un necesar de finanţare de pe pieţele externe între 2,7 miliarde euro şi 3 miliarde de euro. În concluzie, pentru acoperirea nevoilor de finanţare de pe pieţele externe pentru perioada 2016 - 2017 se impune majorarea valorii Programului MTN cu aproximativ 2 miliarde euro", se mai arată în comunicat. 

Mult timp impasibil, Draghi a ripostat joi atacurilor germane. Lipsa de actiune a BCE, respectiv o politica "nu la tot", arconduce la o "deflatie dezastruoasa", a explicat el. Acesta, care se exprima de obicei exclusiv in engleza in cursul traditionalelor sale conferinte de presa, a pronuntat expresia in germana ("nein zu allem").  Pentru cotidianul spaniol El Pais, "mesajul codificat al Berlinului" a fost joi "semnalul cel mai important al BCE".  "Nu trebuie sa uitam ca BCE are ca misiune conducerea unei politici monetare pentru intreaga zona euro, nu doar pentru Germania", recunoaste Marcel Fratzscher, presedintele institutului german DIW.  Dar "noi suntem in continuare intr-o logica a statelor nationale si fiecare incearca sa vada: 'ce inseamna toate astea pentru mine'", arata Klude.
Iar germanii nu sunt singurii ingrijorati. Presa olandeza foloseste acelasi ton in ceea ce priveste soarte economisirilor, iar in Finlanda tabloidul Ila-Sanomat critica o politica ce permite Italiei sa "supravietuiasca cu muntele sau de datorii" in timp ce economia finlandeza "sufera".