Preşpedintele Comisiei Europene a prezentat o
“nota analitică” despre Uniunea Economică şi Monetara. Ea nu conţine acele
prevederi pe care şi le doreste, spre exemplu, ministrul german de Finante – un
parlament european al ţărilor care fac parte din zona euro – şi nici alte
institutii separate sau un buget al zonei euro, separat de actualul buget al UE.
Nota lui Jean-Claude Juncker conţine însă prevederi care, odată aplicate, pot
duce la crearea unor asemenea instituţii separate. O asemenea evoluţie va
institutionaliza o realitate prezentă în actuala UE – apariţia a doua viteze de
integrare, a cercurilor concentrice, cu România situându-se pe ultimul dintre
cestea. Însuşi faptul că România nu este parte a Acordului Schengen poate
cântări în ejectarea ţării tot mai departe de “inima” viitoarei Uniuni Europene,
deoarece acest acord, conceput uiniţial în afara cadrului comunitar, poate servi
drept model pentru noua cosntrucţie europeană. Economistul francez Thomas
Piketty vorbeste cu reporterii Der Spiegel despre gestionarea dezastruoasă a
crizei financiare în cadrul UE, despre transformarea sa într-o criză a
datoriilor şi despre uriaşele erori ale Bruxelles-ului de a nu investi în tânăra
generaţie. Iar Piketty consideră că o soluţie pentru iesirea din actuala
situatie este apariţia unor instituţii doar ale zonei euro, practic detaşarea
unui număr de state UE de cele aflete la periferie. Este o soluţie propusa şi de
oficiali germani, despre care a vorbit şi Nicolas Sarkozy, predecesorul sau de
la Elysee Valery Giscard d'Estaing, sau fostul cancelar Helmut Schmidt. În
acest context, ne putem pune întrebarea dacă insistenţa Bucureştiului de a
prinde trenul Schengen şi graba şi entuziasmul cu care România a aprobat şi s-a
supus până acum noilor acorduri europene extrem de dure (precum Pactul pentru
Stabilitate sau urmaşul său - Tratatul pentru stabilitate coordonare şi
guvernare în uniunea economică şi monetară) si care nu sunt obligatorii decât
pentru statele din zona euro, nu semnalează teama că România ar putea rămâne pe
o poziţie total periferică, la graniţa estică a UE, într-o regiune tot mai
instabilă economic şi securitar.luni, 23 martie 2015
Preşpedintele Comisiei Europene a prezentat o
“nota analitică” despre Uniunea Economică şi Monetara. Ea nu conţine acele
prevederi pe care şi le doreste, spre exemplu, ministrul german de Finante – un
parlament european al ţărilor care fac parte din zona euro – şi nici alte
institutii separate sau un buget al zonei euro, separat de actualul buget al UE.
Nota lui Jean-Claude Juncker conţine însă prevederi care, odată aplicate, pot
duce la crearea unor asemenea instituţii separate. O asemenea evoluţie va
institutionaliza o realitate prezentă în actuala UE – apariţia a doua viteze de
integrare, a cercurilor concentrice, cu România situându-se pe ultimul dintre
cestea. Însuşi faptul că România nu este parte a Acordului Schengen poate
cântări în ejectarea ţării tot mai departe de “inima” viitoarei Uniuni Europene,
deoarece acest acord, conceput uiniţial în afara cadrului comunitar, poate servi
drept model pentru noua cosntrucţie europeană. Economistul francez Thomas
Piketty vorbeste cu reporterii Der Spiegel despre gestionarea dezastruoasă a
crizei financiare în cadrul UE, despre transformarea sa într-o criză a
datoriilor şi despre uriaşele erori ale Bruxelles-ului de a nu investi în tânăra
generaţie. Iar Piketty consideră că o soluţie pentru iesirea din actuala
situatie este apariţia unor instituţii doar ale zonei euro, practic detaşarea
unui număr de state UE de cele aflete la periferie. Este o soluţie propusa şi de
oficiali germani, despre care a vorbit şi Nicolas Sarkozy, predecesorul sau de
la Elysee Valery Giscard d'Estaing, sau fostul cancelar Helmut Schmidt. În
acest context, ne putem pune întrebarea dacă insistenţa Bucureştiului de a
prinde trenul Schengen şi graba şi entuziasmul cu care România a aprobat şi s-a
supus până acum noilor acorduri europene extrem de dure (precum Pactul pentru
Stabilitate sau urmaşul său - Tratatul pentru stabilitate coordonare şi
guvernare în uniunea economică şi monetară) si care nu sunt obligatorii decât
pentru statele din zona euro, nu semnalează teama că România ar putea rămâne pe
o poziţie total periferică, la graniţa estică a UE, într-o regiune tot mai
instabilă economic şi securitar.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu