Propunerea de regulament a Parlamentului European şi a Consiliului European privind protecţia datelor persoanelor fizice se referă la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date.  Regulamentul presupune şi ghişeul unic, care ar însemna instituirea unor mecanisme pentru a genera coerenţă în aplicarea legislaţiei privind protecţia datelor la nivelul întregii UE. În special, Comisia Europeană propune ca atunci când prelucrarea datelor cu caracter personal are loc în mai multe state membre, ar trebui ca o singură autoritate de supraveghere să fie competentă în monitorizarea tuturor activităţilor respective. Acest principiu, cunoscut sub denumirea de "ghişeu unic", înseamnă că, în fiecare caz, autoritatea competentă va fi autoritatea statului membru în care operatorul sau persoana împuternicită de operator îşi are sediul principal

În discuţiile privind protecţia datelor, la reuniunea din octombrie 2014, Consiliul a ţinut, de asemenea, o dezbatere politică generală privind dreptul de a fi uitat şi implicaţiile acestuia pentru libertatea de exprimare. Această dezbatere a avut loc în urma hotărârii din 2014 a Curţii Europene de Justiţie în cauza Google/ Spania. În hotărârea respectivă, Curtea de Justiţie a clarificat modalităţile în care persoanele vizate îşi pot exercita drepturile la ştergerea datelor la opoziţie faţă de prelucrarea datelor de către operatorii de motoare de căutare ("dreptul de a fi uitat”).

Statele Unite ar putea creşte numărul de green card oferite chinezilor în acest an, până la 14.000. Cererea este mare, căci tot mai mulţi chinezi cu dare de mână solicită posibilitatea de a investi în SUA. Administraţia americană este interesată ca imigranţii să finanţeze afaceri şi să creeze locuri de muncă mai ales în zonele rurale cu şomaj mare.   Cartea verde este primită de chinezii care investesc cel puţin 500.000 de dolari în zonele rurale şi cel puţin un milion de dolari în alte regiuni, cu condiţia ca investiţia să creeze 10 locuri de muncă full-time. Cartea verde oferă posibilitatea de a obţine cetăţenia americană, potrivit Business Insider.  Chinezii abia aşteaptă să-şi părăsească ţara natală şi ar investi mai ales în afaceri imobiliare. Australia, Noua Zeelandă, Spania, Portugalia şi Cipru au anunţat programe similare de atragere a imigranţilor chinezi.   Pentru a obţine un permis de rezidenţă în Spania şi Portugalia este necesară o investiţie de 500.000 de euro iar în Cipru de 300.000 de euro.  Străinii care investesc cel puţin patru milioane de dolari australieni vor primi viza de investitor în Australia.  China este cea mai mare sursă de imigranţi din lume, cu aproape 60 de milioane de deţinători de vize în SUA, Canada, Australia şi Singapore, printre cele mai căutate ţări, potrivit Business Insider. Pe de altă parte, doar 850.000 de străini au vize de lucru in China.

Artizanul programului gigantic de aruncare în piață a sumei de 1.100 miliarde de euro în aproximativ un an și jumătate prin achiziționarea de obligațiuni este nimeni altcineva decât președintele Băncii Centrale Europene (BCE), Mario Draghi fost guvernator al Băncii Centrale a Italiei.  Cu trei ani înainte să fie ales președintele BCE, Mario Draghi a participat la întâlnirile controversatului Grup Bilderberg, despre care se spune că reprezintă guvernul din umbră al lumii și că nicio decizie importantă nu este luată fără aprobarea sa, scrie Money.ro

Evenimentul care a zdruncinat în această săptămână lumea financiară globală este aprecierea fără precedent a monedei americane care a ajuns la o valoare apropiată de cea a euro. Principalul motiv al aprecierii dolarului este începutul relaxării cantitative decise de Banca Centrală Europeană... Un alt aspect demn de menționat este că Mario Draghi a ocupat, între anii 2002-2005, funcția de vicepreședinte și managing director al Goldman Sachs International, o puternică bancă americană pentru care au lucrat, de-a lungul timpului, numeroși decidenți ai finanțelor mondiale. Printre aceștia se mai numără: foștii secretari de stat ai Trezoreriei americane Henry Paulson și Timothy Geithner, Lucas Papademos, guvernatorul băncii centrale a Greciei și premier al Greciei în anii 2011-2012, fost premier al Italiei și fost președinte al Comisiei Europene Romano Prodi, actualul premier italian Mario Monti, președintele Băncii Mondiale, Robert Zoellick.

Dacă Grecia explodează, atunci vor urma Spania şi Italia. Şi, în cele din urmă, Germania. De aceea, trebuie să găsim o soluţie în interiorul zonei euro", a declarat Panos Kammenos pentru popularul ziar german, în timp ce scenariul unei ieşiri a Greciei din zona euro - "Grexit" - şi-a făcut din nou apariţia, în special în Germania.   "Această soluţie nu trebuie să se rezume însă la faptul ca grecii să fie mereu obligaţi să plătească. Oamenii nu au primit nimic din planurile de ajutor, totul a mers exclusiv la bănci", a afirmat Kammenos, lider al partidului Grecii Independenţi (dreapta suveranistă), aliat al guvernului stângii radicale condus de Alexis Tsipras. Potrivit demnitarului elen, Atena nu are nevoie de al treilea plan de ajutor, ci de o "ştergere a datoriei", aşa cum a obţinut "Germania în 1953 cu prilejul Conferinţei de la Londra", care a dus la ştergerea unei importante părţi a datoriei, după ce ţara ieşise ruinată din cel de-Al Doilea Război Mondial.  Referitor la chestiunea despăgubirilor pentru pagubele provocate de nazişti în Grecia în timpul războiului, Panos Kammenos a susţinut că "toate celelalte ţări europene au fost despăgubite", cu excepţia ţării sale.  "Pentru noi, nu este un act împotriva Germaniei, ci o datorie istorică. Aurul pe care naziştii l-au cărat de la Atena la Berlin a reprezentat mulţi bani. Pentru asta, aşteptăm o despăgubire", a mai spus el, în contextul în care ministerul său a anunţat vineri că doreşte să utilizeze arhivele secrete ale Wehrmachtului în spirjinul cererii de despăgubire. Berlinul consideră problema despăgubirilor rezolvată din 1960, în cadrul unui acord cu alte guverne europene, şi refuză categoric orice plată, însă Grecia insistă.  Ministrul justiţiei, Nikos Paraskevopoulos, a ameninţat miercuri că va da unda verde implementării unei decizii din anul 2000 a Curţii Supreme de la Atena, până în prezent neaplicată, ce prevede posibilitatea confiscării bunurilor germane de pe teritoriul grec, drept compensaţie pentru crimele şi pagubele comise de nazişti în Grecia în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.

Într-o scrisoare transmisă în 23 decembrie 2014, directorul Direcţiei Generale Politică Regională (DG REGIO) a CE, Walter Deffaa, îl înştiinţa pe ambasadorul Mihnea Motoc, şeful Reprezentanţei Permanente a României pe lângă instituţiile europene, în legătură cu o serie întreagă de nereguli găsite de auditorii de la Bruxelles la programul românesc de creştere a competitivităţii economice pe bani de la UE.    În 24-28 noiembrie, când premierul Victor Ponta şi guvernul său încercau să-şi revină după lovitură primită la alegerile prezidenţiale, nişte funcţionari de la Bruxelles controlau discret, la Bucureşti, cheltuirea banilor europeni în Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice.   Două instituţii româneşti erau "călcate" de controale: Autoritatea de Management pentru POS CCE, de la Ministerul Fondurilor Europene, şi Organismul Intermediar pentru Axa III a POS CCE, din subordinea Ministerului pentru Societatea Informaţională.    Oamenii de la Bruxelles au luat la bani mărunţi cheltuieli declarate în anul 2014, efectuate de diferiţi beneficiari - printre care şi universităţi - care au derulat proiecte europene, se arată în scrisoarea obţinută de HotNews.ro.    "Activitatea de audit a identificat dovezi care sugerează mai multe încălcări ale directivei privind achiziţiile publice, în special pentru operaţiunile efectuate în Axa prioritară 3 - Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţii pentru sectoarele public şi privat, domeniul major de intervenţie 2 - pentru utilizarea eficientă a serviciilor publice electronice", le scrie Comisia Europeană autorităţilor române.    Printre neregulile găsite la achiziţiile publice controlate se numără şi înţelegerile secrete între firmele ofertante şi companiile care au elaborat documentaţia şi cerinţele tehnice impuse ofertanţilor la achiziţiile publice din proiecte europene.   "Autoritatea de management trebuie să analizeze orice conflict de interese între companiile implicate în elaborarea şi pregătirea cerinţelor tehnice şi / sau documentaţiei de atribuire pentru toate contractele în axa prioritară 3 - domeniul major de intervenţie 2 - şi participanţii la procedura de atribuire. Ofertele primite de la ofertantul câştigător care respectă deplin nivelul înalt şi complexitatea cerinţelor tehnice, şi numărul redus de clarificări în comparaţie cu ceilalţi ofertanţi în timpul etapei de evaluare reprezintă dovezi care sugerează cazuri de coluziune (înţelegeri secrete - n.r.), aşa cum sunt descrise în documentul de lucru al Comisiei privind indicatorii de fraudă. În cazul în care este identificată o suspiciune de fraudă, trebuie să se ia măsuri corespunzătoare", se arată în scrisoarea CE către autorităţile române.   Auditorii europeni au găsit la 10 contracte semnate în urma unor achiziţii publice "crierii discriminatorii şi disproporţionate în stadiul depunerii ofertelor" de către firmele ofertante, fără să li se permită acestora "demonstrarea experienţei şi capacităţii relevante prin mijloace echivalente".

Cumva, devalorizarea euro era previzibilă încă de acum câteva luni, mai ales de când cu măsurile aşa-numite de „Quantitative Easing (QE)“ ale Europei; mai exact, cu programul de tipărire de bani. Măsura urma, fără îndoială, să producă inflaţie în zona euro, fiindcă orice mărire artificială a lichidităţii din piaţă naşte o asemenea consecinţă. Pe de altă parte, de câţiva ani buni încoace, FED (Banca Centrală Americană) a tipărit nonstop la bancnote verzi, până în toamna anului trecut. Şi atunci, care este alternativa? În ce monedă ar putea să-şi plaseze bogaţii lichidităţile, în aşa fel încât să nu-şi vadă averile roase de inflaţie, precum se întâmpla pe vremuri cu banii dosiţi în pivniţă şi dibuiţi de şobolani?  Un posibil motiv pentru creşterea dolarului faţă de euro ar putea fi mersul economiei. De partea asta a Atlanticului avem o economie care abia se târâie, cu mari probleme funcţionale (vezi cazul Greciei şi consecinţele sale) şi cu un sistem de conducere birocratic şi socialist extrem de lent şi lipsit de mijloace de reacţie rapidă. De partea cealaltă, economia se mişcă parcă mai bine, iar ceva-ceva din mizeriile acumulate înainte de criză s-au mai spălat prin nişte falimente, inclusiv bancare. Pe de altă parte, este imposibil să nu intuieşti faptul că efectul tipăririi miliardelor de euro și dolari se va arăta la un moment dat prin apariţia unei noi crize. Nu degeaba există acum mai mulţi miliardari în dolari decât oricând în istorie, iar mulţi dintre ei au vârste sub 30 de ani. Criza dotcom 2.0 se află - părere strict personală - undeva în zona a maximum 20 de luni de acum încolo.

 

 

Dar ce motiv are leul nostru să scadă faţă de dolar? Aici nu mai înţeleg. Economia noastră creşte, BNR nu tipăreşte bani, suntem prea puţin expuşi direct la o eventuală ieşire a Greciei din zona Euro. Şi totuşi, între leu şi moneda unică europeană aflată în scădere se păstrează aceeaşi dinamică de dinainte de QE. Ciudăţenia asta numai Mugur Isărescu cred că o poate explica şi sper să o facă personal şi cât mai curând. Fiindcă am impresia că, în ciuda procentului mare de încredere de care se bucură, guvernatorul BNR numai cu conservarea avuţiei conaţionalilor nu se ocupă zilele astea.

Iată ce scrie Bloomberg:  ”Acum avem un joc pierdere-pierdere și cel mai bun care se poate întâmpla este de fapt ca Atena să se încurce şi mai mult în harababura creată", spune George Soros, în vârstă de 84 de ani, într-un interviu acordat Bloomberg Television care va fi difuzat marţi. "Grecia este o problemă purulentă de lungă durată, care a fost scăpată de sub control încă de la început, de toate părțile." Negocierile dintre guvernul Syriza al lui Alexis Tsipras şi instituțiile care acordă ajutor financiar economiei Greciei - Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană și Fondul Monetar Internațional - ar putea conduce la o "ruptură", ceea ce face ca ţara să părăsească zona monedei comune, a declarat Soros în interviul care a fost acordat la locuinţa din Londra a investitorului miliardar. "Puteți păstra situaţia susţinându-i pe termen nelimitat", a spus Soros. "Dar între timp nu va fi nici surplus primar, pentru că Grecia se duce de râpă." "Chiar acum suntem la vârf și pot vedea ambele posibilități", a spus Soros”.   Grecia este în prezent pe o muchie de cuțit - guvernul are aproximativ două săptămâni până când rămâne fără bani, în conformitate cu documentele Comisiei Europene vazute de ziarul german FAZ. După aceste două săptămâni are o rambursat o datorie către FMI.

Parlamentul grec a votat, cu o largă majoritate, o lege ce reeşalonează datoriile contribuabililor către stat şi casele de asigurări sociale, sume care se ridică la zeci de miliarde de euro, transmite AFP. Actul normativ, intitulat "Reglementări pentru relansarea economiei", face parte din angajamentele electorale ale noului guvern Alexis Tsipras în privinţa unui pachet de măsuri sociale care să ajute persoanele sărace lovite de criză. Ea permite contribuabililor şi întreprinderilor care nu au putut, din cauza crizei, să-şi plătească impozitele sau cotizaţiile să-şi reeşaloneze datoriile în 100 de rate, beneficiind de reduceri la suprataxa arieratelor.  În timpul dezbaterilor, ministrul de Finanţe Yanis Varoufakis a subliniat că politica de austeritate impusă Greciei "a fost catastrofală", iar "milioane de greci sunt în imposibilitatea de a-şi plăti impozitele sau cotizaţiile, care se ridică în prezent la 76 de miliarde de euro, sau 42% din PIB-ul grec".  Potrivit ministrului, "3,5 milioane de greci (la o populaţie de 10,9 milioane locuitori) datorează fiecare statului până la 3.000 de euro şi, din cauza sărăciei, ei nu îi pot rambursa". Această lege îi va încuraja să-şi reglementeze datoriile şi, astfel, să crească veniturile statului, a spus Varoufakis.  Aceasta este a doua lege anti-austeritate din mandatul noului guvern Tsipras, după ce, miercuri, parlamentul a adoptat măsuri de combatere a sărăciei prin furnizarea de electricitate gratuită, bonuri de masă şi ajutor pentru locuinţă gospodăriilor nevoiaşe.

Un Airbus 320 s-a PRĂBUȘIT în sudul Franței.

ACCIDENT AVIATIC GRAV. Un Airbus 320 s-a PRĂBUȘIT în sudul Franței. La bord se aflau 148 de oameni. Premierul Franței: Nu credem că există supraviețuitori. MAE verifică dacă la bord erau cetățeni români Printre operatorii care operează în România si care utilizează acest avion se numără Air France, Aeroflot, Air China, Alitalia, British Airways, Easyjet, Lufthansa, Turkish Airlines sau WizzAir. Numărul total estimativ al avioanelor A320 deţinute de aceste companii depăşeşte cifra de 400.

Delapidatorii si spagarii de la Bruxelles au "tras Romania" in UE

"Romania nu era pregatita in momentul aderarii. Era pregatita din multe puncte de vedere, dar nu in cele esentiale. Vorbesc aici de legislatie, de sistemul judiciar, de functionarea lui, de eficienta si impartialitate in modul de aplicare a legilor, de coruptia institutionala", a afirmat, intr-un interviu la Realitatea TV, ambasadorul olandez, potrivit Mediafax.
Totodata, Matthijs van Bonzel a subliniat faptul ca exista o legatura intre Schengen si respectarea standardelor UE: "Unii politicieni au negat aceasta legatura in cei trei ani de cand ma aflu aici. Dar exista o legatura foarte puternica. Legatura este urmatoarea: odata ce devii membru al UE si indeplinesti toate cerintele impuse de acest statut si poate nu toate statele le respecta in practica dar macar incearca sa faca tot ce le sta in putinta pentru a demonstra ca situatia este sub control. Romania a aderat fara sa indeplineasca aceste cerinte dar acum recupereaza" ajungand la nivelul la care ar fi trebuit sa fie in 2007, a precizat diplomatul.
"Am acceptat Romania doar cu aceasta lista de sarcini fiind de deplin convinsi ca va realiza toate aceste lucruri. Cand citesti raportul MCV (...) da, vedem progrese dar, nu, Romania nu a atins nivelul maxim. Odata ce va ajunge la acest nivel vom merge in Parlament si le vom spune parlamentarilor nostri ca Romania indeplineste toate conditiile pe care ar fi trebuit sa le indeplineasca atunci cand a devenit tara membra UE", a afirmat el.
Van Bonzel a explicat ca printre lucrurile pe care Romania le mai are de indeplinit se afla confiscarea averilor ilicite, rata in prezent fiind de doar 10%.
Ambasadorul a mai spus ca o alta nemultumire a parlamentarilor olandezi este aceea ca statul roman nu a platit compania olandeza care, in urma cu sapte ani, a recuperat epava unei nave esuate pe canalul Dunare-Marea Neagra, desi exista si un verdict al Camerei Internationale de Comert de la Paris.

Cancelarul Angelei Merkel a respins pretențiile financiare ale Greciei pentru atrocitățile comise de naziști în timpului celui de-al Doilea Război Mondial chiar de față cu omologul său elen, Alexis Tsipras, într-o conferință comună de presă susținută la Berlin.

"Din partea guvernului german, problema despăgubirilor de război este închisă din punct de vedere politic și legal", a declarat Merkel, care a arătat că Berlinul este însă conștient de responsabilitatea morală care îi revine.  Guvernul Greciei, condus de Alex Tsipras, solicită compensații financiare pentru ocupația Axei, când zeci de mii de oameni au fost uciși sau au murit de foame, dar și replata unui împrumut forțat acordat de Atena în 1942.  După o întâlnire bilaterală mult așteptată, Merkel și Tsipras au adoptat un ton conciliant și au pledat pentru o mai bună comunicare între cele două guverne, cu scopul de a ajuta la depășirea crizei din Grecia. Liderul Syriza a dat garanții, în numele guvernului său, că va respecta angajamentele luate în fața creditorilor internaționali.

"Sunt cancelarul Germaniei, prin urmare reprezint o singură țară dintre cele 19 din zona euro", a subliniat Angela Merkel, a cărui cuvânt cântărește însă cel mai mult în cazul celor mai sensibile probleme din Europa.

Preşpedintele Comisiei Europene a prezentat o “nota analitică” despre Uniunea Economică şi Monetara. Ea nu conţine acele prevederi pe care şi le doreste, spre exemplu, ministrul german de Finante – un parlament european al ţărilor care fac parte din zona euro – şi nici alte institutii separate sau un buget al zonei euro, separat de actualul buget al UE. Nota lui Jean-Claude Juncker conţine însă prevederi care, odată aplicate, pot duce la crearea unor asemenea instituţii separate.   O asemenea evoluţie va institutionaliza o realitate prezentă în actuala UE – apariţia a doua viteze de integrare, a cercurilor concentrice, cu România situându-se pe ultimul dintre cestea. Însuşi faptul că România nu este parte a Acordului Schengen poate cântări în ejectarea ţării tot mai departe de “inima” viitoarei Uniuni Europene, deoarece acest acord, conceput uiniţial în afara cadrului comunitar, poate servi drept model pentru noua cosntrucţie europeană.   Economistul francez Thomas Piketty vorbeste cu reporterii Der Spiegel despre gestionarea dezastruoasă a crizei financiare în cadrul UE, despre transformarea sa într-o criză a datoriilor şi despre uriaşele erori ale Bruxelles-ului de a nu investi în tânăra generaţie. Iar Piketty consideră că o soluţie pentru iesirea din actuala situatie este apariţia unor instituţii doar ale zonei euro, practic detaşarea unui număr de state UE de cele aflete la periferie. Este o soluţie propusa şi de oficiali germani, despre care a vorbit şi Nicolas Sarkozy, predecesorul sau de la Elysee Valery Giscard d'Estaing, sau fostul cancelar Helmut Schmidt.   În acest context, ne putem pune întrebarea dacă insistenţa Bucureştiului de a prinde trenul Schengen şi graba şi entuziasmul cu care România a aprobat şi s-a supus până acum noilor acorduri europene extrem de dure (precum Pactul pentru Stabilitate sau urmaşul său - Tratatul pentru stabilitate coordonare şi guvernare în uniunea economică şi monetară) si care nu sunt obligatorii decât pentru statele din zona euro, nu semnalează teama că România ar putea rămâne pe o poziţie total periferică, la graniţa estică a UE, într-o regiune tot mai instabilă economic şi securitar.

Potrivit lui Jean-Pierre Gerard, fost membru al Consiliului pentru Politică Monetară din Franţa, statele UE ar putea folosi atât moneda euro cât şi propriile monede pentru a se proteja de fluctuaţiile cursului de schimb valutar.  Alternativ, ar putea fi create mai multe uniuni monetare între state cu economii similare, care ar putea utiliza propriile monede, a declarat Gerard, citat de agenţia de ştiri Sputnik.  Acordul European de Schimb Valutar, cunoscut şi sub numele de "Şarpele Monetar" sau "Şarpele din Tunel", datorită imaginii grafice create de fluctuaţiile monedelor participante în raport cu evoluţia dolarului, a fost introdus în 1971 de guvernele Belgiei, Germaniei, Franţei, Italiei, Luxemburgului şi Olandei ca o metodă de protecţie şi de dirijare a cursului valutar.  Sistemul permitea o fluctuaţie a unei monede participante de plus/minus 2,25% faţă de dolar şi de plus/minus 4,5% în raport cu celelalte monede. Potrivit economistului francez, moneda unică europeană nu oferă suficientă flexibilitate economiilor din Uniunea Europeană.  Gerard şi-a exprimat sprijinul pentru reintroducerea "Şarpelui Monetar", un sistem monetar care a fost folosit în anii 70 de unii membri din Comunitatea Europeană, inclusiv Franţa, pentru a controla fluctuaţiile monedelor naţionale în raport cu dolarul American.  "Sistemul şarpelui monetar, pe care l-am folosit în trecut, a fost complet adecvat.  Ne-a permis să răspundem în mod eficient fluctuaţilor dolarului.

Mai mult, chiar înainte de introducerea euro, au existat uniuni monetare în rândul statelor europene, precum cele create de Belgia şi Luxemburg.  Prin urmare, ar fi posibil să înfiinţăm mai multe astfel de uniuni economice între state cu politici monetare similare, precum Germania şi Olanda", a spus economistul francez într-un interviu pentru publicaţia franceză Antlantico.

Islanda a anuntat joi ca si-a retras candidatura pentru aderarea la Uniunea Europeana, la doi ani dupa venirea la putere a unui guvern eurosceptic de centru-dreapta care a promis sa puna capat acestui proces lansat in 2009, informeaza AFP.  Ministrul islandez al Afacerilor Externe, Gunnar Bragi Sveinsson, a precizat intr-un comunicat ca a transmis aceasta decizie Letoniei, care detine in prezent presedintia UE si care, la randul sau, a informat Comisia Europeana.    "Interesele Islandei sunt mai bine servite in afara Uniunii Europene", a mentionat ministerul pe pagina sa de internet.   Un guvern de stanga a depus candidatura pentru aderarea la UE intr-o perioada in care o grava criza financiara a zdruncinat increderea cetatenilor in institutiile lor si a suscitat dorinta de a adera la zona euro, in contextul scaderii valorii coroanei islandeze.  Insa o intrebare ramane fara raspuns: cum poate fi eliminat decalajul dintre Bruxelles si Reykjavik asupra cotelor de pescuit, un pilon al economiei islandeze. Aceasta tema spinoasa nu a fost niciodata abordata in cursul negocierilor purtate intre iunie 2011 si ianuarie 2013.  Imediat dupa venirea sa la putere in aprilie 2013, partidul de centru-dreapta a pus capat discutiilor.

Ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, a declarat joi la Cluj că, după calculele actuale, România va fi nevoită să plătească, pentru cadrul financiar trecut, 2007-2014, corecţii financiare de un miliarde de euro..    El a precizat că această sumă, dacă nu ar fi trebuit plătită, ar fi ridicat nivelul de absorbţie a fondurilor europene cu procente bune. ”Corecţiile financiare pe actualul cadru financiar astăzi îl estimăm la un miliard de euro. Sunt corecţii financiare venite pe sistemul special, pe achiziţii publice, ca şi subiect, în mare parte a lor. Adică este preţul pe prostie plătit de România pentru faptul că a pus în funcţii cheie oameni, care, din păcate, nu trebuiau să fie acolo. Şi mai ales în zona de achiziţii publice”, a spus Teodorovici.  Ministrul a precizat că toate proiectele aprobate până în octombrie 2011 sunt supuse corecţiilor financiare. ”Până se închid, în 2015, unele vor purta la fiecare cerere de rambursare o corecţie financiară. Unele - 10, 15, 25 la sută. Pentru că aşa a spus Comisia în rapoartele sale de audit. Este o sumă foarte mare. Vă daţi seama, dacă acest miliard de euro, dacă era deja şi el pus de către Comisie pentru rambursare, nu aveam astăzi 53, eram undeva la 60 la sută (n.r. - grad de absorbţie). Dar sunt costuri pe care România sper să le înţeleagă nu neapărat ca valoare ca bani, sunt şi ei importanţi, ci ca pe viitor să evite situaţii similare”, a explicat ministrul Fondurilor Europene.  Acesta a mai spus că îşi doreşte foarte mult crearea unei comisii parlamentare, care să vegheze la aplicarea legii răspunderii ministeriale. Această comisie ar trebui, în viziunea lui Eugen Teodorovici, ca, pe domeniul aplicării fondurilor europene, să analizeze activitatea fiecărui ministru, din 2007 până în prezent, pentru a se vedea cine a luat sau nu măsurile necesare pentru a susţine o mai mare absorbţie a fondurilor europene.  ”Anul acesta îmi doresc foarte mult să înfiinţăm o comisie parlamentară, care să vegheze la aplicarea legii răspunderii ministeriale. Adică, când tragem linie în 2015 şi vedem exact cât a cheltuit România şi cât a rămas necheltuit - aceia sunt bani publici. Cineva trebuie să plătească. Luat fiecare ministru în parte pe zona de fonduri europene pe care a gestionat-o, din 2007 până în prezent, şi văzut exact cine se face vinovat de acţiune sau de inacţiune. Pentru că în cazul României inacţiunea este extrem de dăunătoare. Îmi doresc (n.r. - această comisie) foarte mult, pentru ca pe viitor la aceste posturi să nu mai râvnească decât cei care au o pregătire în spate. Altfel nu vom schimba nimic”, a declarat ministrul. Eugen Teodorovici a participat joi la Cluj la deschiderea Cluj Innovation Days, un eveniment organizat de Cluj IT Cluster, ajuns la a treia ediţie. (Sursa: Agerpres)

Noul cvintet, care s-a reunit în capitala belgiană miercuri după-amiază, este format din reprezentanţi ai guvernului grec, Comisiei Europene, Băncii Centrale Europene (BCE), Mecanismului european de stabilitate (MES) şi Fondului Monetar Internaţional.  O componenţă foarte apropiată de 'troica' mult detestată, cu diferenţa că guvernul Alexis Tsipras se prezintă ca membru deplin al acestei echipe căreia doreşte să-i schimbe imaginea asociată din 2010 cu vizitele foarte exigente în condiţii de înaltă securitate ale unor tehnocraţi veniţi să treacă în revistă acţiunile ministerelor greceşti.  Asta nu împiedică ca, printre participanţii la discuţii, să se afle Declan Costello din partea Comisiei Europene (CE), Klaus Masuch (BCE) şi Rishi Goyal (FMI), respectiv şefii de misiune ai fostei 'troici'.   'Negocierea grupului de la Bruxelles se va derula la nivel politic şi tehnic la Bruxelles, între omologi', susţine sursa greacă.  Liderii greci ai stângii radicale, constrânşi la un anumit număr de concesii în negocierile cu creditorii de la începutul lunii ianuarie, încearcă să rămână fermi şi să evite reluarea misiunilor funcţionarilor internaţionali în capitala greacă.  Totuşi, 'pentru chestiuni precise' şi în scopul de 'a risipi toate îndoielile' privind datele legate de Grecia, 'Grupul de la Bruxelles' va putea 'numi consilieri tehnici' care să se deplaseze la Atena pentru a aduna informaţiile necesare, a precizat sursa guvernamentală greacă.  'Putem lucra fără să punem niciodată piciorul în Grecia? Nu! Deci tehnicienii vor merge', a spus luni despre acest lucru ministrul de finanţe francez, Michel Sapin. Consilierii tehnici vor începe să activeze la Atena de joi, a declarat ministrul de finanţe Yanis Varoufakis la postul de televiziune Mega.  'În funcţie de temele abordate şi de datele necesare', aceşti funcţionari vor face deplasarea la Atena, unde 'un loc de muncă' le va fi amenajat la hotel şi unde le vor fi transmise informaţiile necesare, a spus ministrul elen la Paris, unde a avut o întrevedere cu omologul său francez.  'Dar nu veţi mai vedea aceste 'invazii' în ministerele' capitalei, imagine cu care Varoufakis a asimilat vizitele precedente ale troicăi. Cei mai înalţi reprezentanţi ai instituţiilor creditoare nu vor mai veni la Atena, lăsând locul simplilor funcţionari, a adăugat el.  Până la 20 aprilie, a spus ministrul, 'grupul de la Bruxelles' va trebui să facă în aşa fel încât ţara să dispună de lichidităţi suficiente pentru a face faţă scadenţelor pe termen scurt şi să evalueze programul de reforme.  Ministrul s-a declarat încrezător că proiectul de lege iminent privind măsurile de încurajare la plată a arieratelor la plata impozitelor ar putea aduce încasări de 6 până la 8 miliarde de euro şi să permită finanţelor statului să atingă un excedent bugetar primar de 1 până la 1,5% în 2015. SURSA: Agerpres

Fondul suveran al Norvegiei, cu active de cinci ori mai mari decât PIB-ul României, are investiţii de 115 milioane de euro în companiile româneşti listate la bursă.   Principalele investiţii pe bursa de la Bucureşti ale fondului norvegian sunt acţiunile BRD SocGen, cu o valoare de 35,4 milioane de euro la finalul anului trecut. Fondul deţinea 2,4% din capitalul băncii. Urmează acţiunile OMV Petrom, cu o valoare de 20,8 milioane de euro în contul unei deţineri de 0,37% din capitalul companiei. Pe locul al treilea se situează acţiunile Transgaz, în valoare de 16,4 milioane de euro echivalente unei deţineri de 2,19% din capital. La Banca Transilvania, fondul are o deţinere de 1,17% din capital.  Valoarea investiţiilor în acţiuni ro­mâneşti este redusă, raportat la activele de peste 760 miliarde de euro ale fondului. Dar faptul că România a atras investiţii mai mari în ultimul an de la unul dintre cele mai mari fonduri su­verane din lume arată că listările com­paniilor de stat din anii trecuţi au atras atenţia investitorilor interna­ţionali.  Fondul şi-a majorat investiţia pe majoritatea componentelor portofo­liului său din România. Excepţie au făcut acţiunile Nuclearelectrica (simbol bursier SNN), Bursa de Valori Bucureşti (BVB) şi Romgaz (SNG). Pachetul de acţiuni Romgaz, cumpărat de fond la listarea companiei în 2013, a fost lichidat în totalitate în cursul anului trecut, arată raportul anual publicat de Norges Bank Investment Management, divizia băncii centrale norvegiene care administrează fondul suveran.  „Amprenta plasamentelor noastre în acţiuni a fost mărită pentru a include mai multe pieţe emergente şi de frontieră, iar investiţiile în aceste pieţe urmează să crească, la fel ca numărul de valute din portofoliul de obligaţiuni“, spun administratorii fondului suveran în raportul anual.  Fondul nu a raportat deţineri de titluri de stat româneşti la finalul anului trecut. Creşterea expunerii pe România are loc în condiţiile în care marile fonduri de investiţii sunt forţate de ratele reduse de dobândă de pe pieţele mature precum SUA şi zona euro să îşi diversifice plasamentele pe pieţe mai mici, aşa cum este piaţa locală de capital, în speranţa obţinerii de ran­damente mai ridicate.

 

FRANKFURT - Protestatarii anti-capitalisti au intrat in conflict cu politistii langa noul sediu al Bancii Centrale Europene (BCE) din Frankfurt miercuri si au dat foc la baricade si masini, umbrind ceremonia de inaugurare a zgarie-nori-ului ce a costat un miliard de euro, informeaza Reuters.
Aproape 90 de politisti au fost raniti de pietre si lichide neidentificate aruncate de o minoritate violenta din randul manifestatiei ce a reunit mii de persoane.   Cativa protestatari s-au plans ca au fost afectati cand politia a folosit spray-uri lacrimogene.  Sapte masini de politie au fost incendiate, strazile au fost blocate de gramezi arzande de cauciucuri si cosuri de gunoi iar mai multe magazine din centru au fost vandalizate.  Un fum negru s-a ridicat in fata turnurilor BCE si deasupra centrului orasului Frankfurt.  Politica a folosit tunuri de apa pentru a face o cale prin masa de protestatari catre intrarea in cladire, separata de strada cu baricade ale politiei. Cinci persoane au fost arestate iar altele retinute in pentru interogatoriu.   Presedintele BCE, Mario Draghi, s-a adresat demonstrantilor in discursul sau din cadrul ceremoniei de inaugurare, dar a spus ca acestia nu au motive sa dea vina pe Banca Centrala Europeana.  Organizatorul protestului, un grup denumit Blockupy, a estimat ca la demonstratie au venit circa 10.000 de persoane. Cateva mii au venit in capitala financiara a Germaniei din alte parti ale Europei.

Banii sunt astăzi, în esență, virtuali. Ei au ca singură realitate un șir de 0 și 1 în calculatoarele băncilor. Majoritatea comerțului mondial se desfășoară fără bani fizici. Doar 10% din tranzacțiile financiare zilnice corespund unor schimburi economice în „lumea reală”. Piețele financiare constituie un sistem de creare a banilor virtuali și a unui profit care nu se bazează pe crearea unei adevărate bogății. Grație jocului piețelor financiare (care permite transformarea în beneficii a oscilațiilor cursului bancar), investitorii avizați pot fi declarați mai bogați printr-o simplă circulație a electronilor în calculatoare. Ceea ce legea interzice falsificatorilor și ortodoxia economică interzice statelor este deci posibil și legal pentru un număr restrâns de beneficiari. Dacă vrem să înțelegem ce este în realitate banul și la ce servește el, e suficient să inversăm vechea zicală: Timpul înseamnă bani → Banii înseamnă timp. Banii permit cumpărarea timpului altora.  Democraţia a încetat deja să mai fie o realitate. Responsabilii organizaţiilor care exercită puterea reală nu sunt aleşi în mod democratic şi publicul nu este informat în ceea ce priveşte deciziile lor. Raza de acţiune a statelor este din ce în ce mai mică, din cauza existenţei unor acorduri economice internaţionale în privinţa cărora cetăţenii n-au fost nici consultaţi, nici informaţi. Toate aceste tratate elaborate în ultimii 5 ani (GATT, OMC, AMI, NTM, NAFTA) vizează un scop unic: transferul puterii statelor către organizaţii non-alese, cu ajutorul unui proces numit „globalizare”. Suspendarea proclamată şi explicită a democraţiei n-ar fi exclus să provoace o revoluţie. Acesta este motivul pentru care s-a decis menţinerea unei democraţii de faţadă şi o deplasare a puterii reale către alte focare de putere. Cetăţenii continuă să voteze, dar votul lor a fost golit de conţinut. Ei votează pentru alegerea unor responsabili care nu mai deţin practic adevărata putere. Tot astfel, deoarece nu mai este nimic de hotărât, programele politice de „dreapta” şi de „stânga” au ajuns să se asemene foarte mult în ţările occidentale.

Banca Centrală Europeană caută cu înfrigurare vânzători ai obligaţiunilor guvernamentale europene. Analiştii de la Nomura estimează că obligaţiuni cu o valoare de până la 50 de miliarde de euro vor fi vândute către BCE de investitorii europeni care vor căuta randamente mai mari în afara zonei euro, în timp ce aproape 150 de miliarde de euro va fi "contribuţia" investitorilor din afara zonei euro, după cum scrie Bloomberg. Oferta din partea băncilor este limitată de necesitatea res¬pectării cerinţelor de capital, în condiţiile în care obligaţiunile suverane din zona euro sunt considerate active lipsite de risc. Pentru a rezolva problema deficitului de ofertă, "Mario Draghi va fi obligat să cumpere obligaţiunile guvernamentale în loturi reduse" (n.a. 15 - 50 milioane de euro), se apreciază într-o analiză de la Zerohedge, concluzie susţinută de informaţii de la Bloomberg, care citează traderi de la Londra.  Acest fenomen, al reducerii numărului de obligaţiuni care pot fi achiziţionate de BCE şi celelalte bănci naţionale din zona euro ca urmare a lansării QE, l-a determinat pe Ciaran O'Hagan, analist la Societe Generale, să declare că "BCE pare să se învârtă în jurul cozii", iar "universul obligaţiunilor eligibile se topeşte ca zăpada sub soarele primăverii", după cum scrie Bloomberg.    Estimările Societe Generale arată că obligaţiuni guvernamentale din zona euro cu o valoare nominală de circa 1,2 trilioane de euro au ajuns la randamente negative şi reprezintă aproape 25% din totalul obligaţiunilor eligibile pentru programul PSPP (Public Sector Purchase Programme) al BCE.  Cu toate acestea, oficialii BCE încearcă să transmită mesaje optimiste. Benoit Coeure, membru al conducerii executive a Băncii Centrale Europene, a declarat că "s-ar putea să ne confruntăm cu un oarecare deficit de titluri, dar nu ne vom confrunta cu o criză".   În cadrul unei conferinţe de la Paris, Coeure a declarat că "în primele trei zile ale programului am cumpărat obligaţiuni guvernamentale cu o valoare de 9,8 miliarde de euro", iar "BCE se află pe drumul cel bun pentru atingerea ţintei lunare de achiziţii, de 60 de miliarde de euro", conform unei ştiri de pe site-ul Zerohedge.   Încercarea BCE de a stimula economia printr-un program QE care să conducă la reducerea costurilor de finanţare în Europa, în condiţiile în care acestea s-au angajat pe o traiectorie de creştere susţinută în SUA, este considerată drept "nebunie" de analistul american Martin Armstrong. Motivul? BCE ignoră efectul pe care îl au randamentele negative ale obligaţiunilor guvernamentale din zona euro asupra fluxurilor de capital.   Armstrong a subliniat importanţa fenomenului arătând că spread-ul dintre randamentul obligaţiunilor guvernamentale americane cu maturitatea la 10 ani şi cele similare ale Germaniei a depăşit mereu noi recorduri istorice în ultimele luni.   Datele de la Investing.com arată că spread-ul a urcat peste 170 bps (n.a. puncte de bază) la începutul lunii curente şi a ajuns aproape de 190 bps în ultimele zile

Acordul European de Schimb Valutar, cunoscut si sub numele de "sarpele monetar" sau "sarpele din tunel", datorita imaginii grafice create de fluctuatiile monedelor participante in raport cu evolutia dolarului, a fost introdus in 1971 de guvernele Belgiei, Germaniei, Frantei, Italiei, Luxemburgului si Olandei ca o metoda de protectie si de dirijare a cursului valutar.

Sistemul, care permitea o fluctuatie a unei monede participante de plus/minus 2,25% fata de dolar si de plus/minus 4,5% in raport cu celelalte monede, nu s-a dovedit sustenabil si a fost abandonat in 1973, odata cu trecerea la fluctuatia libera a dolarului american.

"Sistemul sarpelui monetar, pe care l-am folosit in trecut, a fost complet adecvat. Ne-a permis sa raspundem in mod eficient fluctuatilor dolarului. Mai mult, chiar inainte de introducerea euro, au existat uniuni monetare in randul statelor europene, precum cele create de Belgia si Luxemburg. Prin urmare, ar fi posibil sa infiintam mai multe astfel de uniuni economice intre state cu politici monetare similare, precum Germania si Olanda", a spus economistul francez intr-un interviu pentru publicatia franceza Atlantico.

2014 a fost un an de excepţie şi pentru piaţa fondurilor de investiţii din România.Am ajuns la vânzări nete de 970 milioane de euro. Ne-au lipsit doar două săptămâni să atingem pragul de un miliard de euro şi nu ne-a ajutat nici cursul de schimb“, spune Neacşu. Activele totale ale fondurilor deschise şi închise au urcat cu 26,5%, la 5.717 miliarde de euro. Creşterea a fost extraordinară în special pentru fondurile mutuale (deschise): +40%, acesta fiind cel mai mare avans din Europa, urmat de cel al Italiei, cu 31,5% şi al Cehiei, cu 30,2%.  Chiar şi cu această creştere, care a scos România din categoria ţărilor cu ponderi mai mici de 0,1% în totalul activelor fondurilor din Europa, piaţa noastră rămâne una mică, activele fondurilor mutuale locale însumând doar 4,079 miliarde de euro. La acest nivel, am depăşit ţări precum Bulgaria, Slovacia sau Slovenia şi avem şanse să depăşim anul viitor dimensiunea pieţei elene, în scădere continuă de câţiva ani. „Cred că, în următorii ani, putem avea creşteri de peste 20%. Ţinta pentru 2018 este să depăşim Cehia, iar în 2020 ar trebui să jucăm în liga Poloniei şi Turciei, depăşind active de 10.000 miliarde de euro. Mecca pentru noi e, însă, Suedia, unde 75% din gospodării au plasamente în unităţi de fond“, spune Neacşu. Cele mai mari pieţe europene pentru fondurile mutual sunt cele din Luxemburg (2,6 trilioane de euro active) şi Irlanda (1,27 trilioane de euro), ambele porţi de intrare pentru capitaluri americane şi asiatice, urmate de Franţa (1,14 trilioane de euro) şi Marea Britanie (995 miliarde de euro).  România rămâne, însă, departe de pieţele europeane dezvoltate şi în privinţa alocării între tipuri de fonduri. Astfel, dacă în Europa fondurile de acţiuni dețin mai mult de o treime din activele totale (36%), urmate de cele de obligaţiuni, cu 29%, de fondurile diversificate (27%), cele monetare (12%) şi altele (5%), piaţa românească este dominată de categoria alte fonduri, cu 45% din active, urmată de cea a fondurilor de obligaţiuni (41%), în timp ce fondurile diversificate şi cele de acţiuni nu au, fiecare, ponderi mai mari de 2%-3%. Fondurile de obligaţiuni sunt, de altfel, printre cei mai mari deţinători de titluri de stat din România, cel al Erste finanţând 2,5% din datoria publică a ţării. „La acest nivel, nu ne este indiferent dacă ajungem să finanţăm, din banii investitorilor, risipa bugetară sau politici publice sănătoase“, spune Neacşu. Împreună cu fondurile private de pensii, fondurile mutuale ajung să finanţeze chiar 10% din datoria publică a României.

BERD se angajează să finanţeze Grecia - Guvernul de la Atena a stabilit primele măsuri menite să rezolve criza umanitară din ţară, planul în materie urmând să fie supus votului Parlamentului zilele acestea.    Pachetul înaintat de Executiv Legislativului de la Atena costă aproximativ 200 de milioane de euro şi include, printre altele, sprijin pentru plata chiriilor familiilor nevoiaşe, furnizarea de electricitate gratuită, de bonuri alimentare şi accesul gratuit la transportul public.    Finanţarea acestor măsuri va proveni din mai multe programe europene, iar prioritate au familiile cu şomeri şi copii mici.  Potrivit cifrelor guvernului grec, 35,7% din populaţia elenă era ameninţată de sărăcie şi excludere socială în 2013.  Executivul elen consideră că povara financiară a acestui proiect este mică şi, odată implementate măsurile care îl alcătuiesc, este posibil să fie relansat consumul intern.    Amintim că, săptămâna trecută, Atena a obţinut de la zona euro prelungirea cu patru luni a acordului său de sprijin, în valoare de 240 de miliarde de euro. În schimb, Atena a promis să pună în practică o serie de reforme bugetare, însă acestea nu au fost detaliate deocamdată. Ca să obţină finanţarea, inclusiv următoarea tranşă de aproximativ şapte miliarde de euro din pachetul de asistenţă, planul guvernului trebuie transformat în măsuri concrete până luna viitoare .  Pe de altă parte, Grecia va beneficia până în 2020 de finanţare din partea Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) pentru redresarea economiei. Preşedintele BERD, Suma Chakrabarti, a informat că banca pe care o conduce, UE şi Banca Europeană de Investiţii (BEI) vor să susţină cu fonduri întreprinderile mici şi mijlocii din Grecia   "Există două domenii în care s-ar putea implica BERD: în primul rând, să ajute companiile elene să recâştige accesul la finanţare şi în al doilea rând, să promoveze integrarea economică regională, în special în sectorul energiei şi infrastructurii", a precizat Chakrabarti.   Preşedintele BERD a subliniat că nu va exista o limită a fondurilor alocate Greciei, care vor depinde de proiectele propuse de partea elenă.
 

Ministrul grec al Apărării, Panos Kammenos a ameninţat că va dezlănţui o revărsare masivă de refugiaţi în Europa din cauza impasului economic al Atenei cu restul zonei euro, relatează agenţia DPA.Dacă vor da o astfel de lovitură Greciei, atunci ei ar trebui să ştie că imigranţii ilegali vor primi documente de călătorie şi se vor îndrepta spre Berlin", a declarat Kammenos la o reuniune a partidului său de extremă-dreaptă Grecii Independenţi.  Partidul lui Kammenos este partenerul mai mic în noul guvernul de coaliţie al premierului de stânga Alexis Tsipras.  Panos Kammenos a mai spus că dacă sunt membri ai miliţiei teroriste Statul Islamic în rândul refugiaţilor, atunci însăşi Europa este responsabilă din cauza poziţiei sale în abordarea chestiunii datoriilor şi reformelor în Grecia.  În urmă cu doar o săptămână, viceministrul de Interne Giannis Panousis a emis un avertisment asemănător. Sindicatul poliţiei germane a răspuns cu sugestia că Grecia ar trebui să fie exclusă din spaţiul Schengen al celor 26 de ţări europene ce au eliminat paşaportul şi alte controale la frontiere în interiorul frontierelor lor interne, aminteşte DPA.  Ministrul grec de Externe Nikos Kotzias a avertizat vineri, pe marginea unei reuniuni a miniştrilor de externe ai UE la Riga, că Grecia ar putea deveni poarta de intrare pentru "milioane de imigranţi şi mii de jihadişti" dacă economia ţării se prăbuşeşte.  Atena şi creditorii ei au convenit la sfârşitul lunii februarie să prelungească pachetul european al planului de salvare grec, în urma unor negocieri tensionate cu guvernul Tsipras. Ţara a lăsat să se înţeleagă că s-ar putea confrunta cu dificultăţi majore de rambursare a datoriei în această vară. Dar ea nu poate accesa cele 7,2 miliarde de euro care au fost lăsate în planul de salvare, până când nu cade de acord asupra reformelor cu creditorii ei - Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional.

 Economia zonei euro a inregistrat vesti bune luni, cu un nou recul al somajului si o imbunatatire a tendintei in ceea ce priveste inflatia, dar economistii raman prudenti, chiar daca spectrul deflatiei pare sa se estompeze, scrie AFP.  Rata somajului a inregistrat in ianuarie cel mai redus nivel din aprilie 2012 in uniunea monetara, 11,2% fata de 11,3% luna precedenta.  In acelasi timp, oficiul european pentru statistica Eurostat a publicat prima estimare a inflatiei, pentru februarie. Desi preturile au continuat sa scada in zona euro pentru a treia luna consecutiv, "riscul deflatiei se estompeaza progresiv", explica Peter Vanden Houte, de la ING.  Deflatia se caracterizeaza printr-o scadere prelungita a preturilor care poate afecta cresterea economica, antrenand scaderi de salarii si ale consumului.  Dar reculul preturilor inregistrat in februarie este mai putin puternic decat in ianuarie, cu un declin de 0,3% in cifre anualizata fata de -0,6% luna precedenta. Este, de asemenea, sub estimarile economistilor, care mizau pe o scadere de 0,4%.  Un alt element pozitiv, "nu exista in prezent multe semne care sa indice o amanare a deciziilor de cumparare ale consumatorilor", noteaza Howard Archer, IHS Global Insight.

Ministrul grec al justiţiei, Nikos Paraskevopoulos, a ameninţat miercuri că va da undă verde implementării unei decizii a Curţii Supreme de la Atena, până în prezent neaplicată, ce prevede posibilitatea confiscării bunurilor germane de pe teritoriul grec, drept compensaţie pentru crimele şi pagubele comise de nazişti în Grecia în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, relatează AFP.  'Cu titlu personal, cred că autorizarea aplicării acestei decizii trebuie dată şi sunt a gata să o dau', a declarat el în timpul unei dezbateri parlamentare pe tema reactivării unei comisii a legislativului de la Atena constituite pentru investigarea crimelor comise de nazişti. Dar oficialul grec a recunoscut totodată că aplicarea respectivei decizii este, 'sub aspect juridic, o problemă complexă', iar o hotărâre definitivă în acest sens depinde de evoluţia negocierilor dintre Atena şi Berlin, precum şi de avizul parlamentului grec.  Urmaşii greci ai victimelor din Al Doilea Război Mondial cer de circa 20 de ani despăgubiri statului german, dar Berlinul a refuzat mereu să dea curs acestor solicitări, considerând că problema respectivelor compensaţii a fost soluţionată printr-un acord bilateral în anul 1960.  În urma unor astfel de plângeri, un tribunal grec a decis în anul 1997 că Germania trebuie să plătească 28,6 milioane de euro. În anul 2000, în urma unei alte plângeri formulate de apropiaţii victimelor masacrului de la Distomo (în centrul Greciei) şi pe baza deciziei din 1997, Curtea Supremă de la Atena a hotărât că averile germane de pe teritoriul grec pot fi confiscate, dar ministrul socialist al justiţiei de la acea vreme nu a autorizat aplicarea hotărârii.

Ieri, BCE a decis să menţină dobânda de politică monetară în zona euro la nivelul minim record de 0,05%. Analiştii au anticipat că BCE nu va modifica dobânda, dat fiind că rata anuală a inflaţiei din uniunea monetară a continuat să scadă în ianuarie, menţinându-se în teritoriu negativ.
În urma anunţului datei de începere a achiziţiilor de obligaţiuni de către BCE, euro s-a apreciat de la 1,1064 dolari la 1,1087 dolari, însă ulterior a pierdut teren. La ora 11.30, pe piaţa din New York, euro avea un curs de 1,1021 dolari, mai mic cu 0,5% faţă de ziua precedentă.   Ieri, BCE şi-a îmbunătăţit estimările privind creşterea economică din zona euro: 1,5% în 2015, cu 0,5 puncte procentuale mai mult faţă de previziunea anterioară. Pentru 2016, BCE anticipează un avans mai mare, de 1,9%, faţă de estimarea anterioară de 1,5%.   Draghi a avertizat, însă, că se menţin riscurile de încetinire economică.  "Privind în viitor, ne aşteptăm ca redresarea economiei să se întărească şi să se extindă. Cererea pentru exporturile zonei euro ar trebui să beneficieze de pe urma competitivităţii preţurilor şi a redresării economiei globale. Totuşi, ritmul redresării zonei euro va fi afectat de implementarea mai lentă a reformelor structurale", a subliniat Mario Draghi.   Oficialii BCE au revizuit în scădere estimarea referitoare la inflaţia din acest an, în zona euro: zero, faţă de 0,7%, cât era prognoza din decembrie. Perspectiva pentru inflaţia din 2016 a fost majorată de la 1,3% la 1,5%, pe fondul aşteptărilor de creştere a cotaţiilor petrolului. Rata anuală a inflaţiei în zona euro a fost de -0,3% în februarie, faţă de -0,6% în ianuarie.   Draghi a atras atenţia că redresarea economică ciclică, conformă cu aşteptările BCE, nu trebuie să fie motiv de relaxare, arătând că reformele de pe piaţa muncii şi eforturile de îmbunătăţire a climatului de afaceri trebuie să se intensifice în mai multe ţări.

„Ambasadorul SUA în Coreea de Sud Mark Lippert a fost atacat de un activist pro-unificare în Seul. Lippert a fost tăiat pe faţă şi la încheietura mâinii de un om care deținea un obiect cu o lamă de 25 de centimentri, posibil brici, țipând că cele două state Coreene ar trebui să fie unificate, a anunţat poliția sud-coreeană. Departamentul de Stat al SUA a condamnat atacul care a avut loc la un centru de arte ale spectacolului din centrul orasului Seul, în timp ce ambasadorul american se pregăte pentru o prelegere cu privire la perspectivele de pace în Peninsula Coreeană divizată.”

„Sefi HSBC ar trebui să-și asume responsabilitatea pentru scandalul elvețian, spun autoritățile de reglementare”, citim în publicaţia The Guardian.  „Banca Angliei a spus în faţa Parlamentului că șefii de la HSBC ar trebui să-și asume responsabilitatea personală pentru scandalul de la sucursala elvețiană, spunând că era clar că banca avea de ani de zile un management greoi. Directorul executiv HSBC, Stuart Gulliver și președinte băncii Douglas Flint au declarat săptămâna trecută în faţa comisiei Trezoreriei că dezvăluirile de la sucursala elvețiană au provocat băncii pagube oribile, dar au refuzat să își asume responsabilitatea personală pentru acest eşec, inclusiv pentru că au permis evaziunea fiscală.”  „Oficiul britanic Anti-Fraudă lansează o anchetă în privinţa licitaţiilor de oferire de lichidităţi”, mai scrie Guardian.  „Banca Angliei se confruntă cu o anchetă penală fără precedent a Oficiului pentru Fraude Grave în privinţa măsurilor de creditare de urgență pe care le-a luat la apogeul crizei creditelor, pentru a injecta bani în piețele financiare. La sfârșitul anului 2007 și începutul anului 2008, pentru că autoritățile luptau pentru împiedicarea înghețării piețelor financiare, băncile au fost invitate să liciteze împrumuri de fonduri de la Banca Angliei în schimbul garanțiilor, într-o serie de așa-numitele "licitații."  „Împrumut de urgență: Germania a plătit Greciei 360 milioane de euro din interes”, scrie publicaţia germană Der Spiegel. „Împrumuturile pentru Grecia au adus la stat o importantă cotă de dobândă. Un total de 360 de milioane de euro a fost colectate din 2010.”  „Procesul în cazul dublului atentat de la Boston a început în emoţie”, scrie Le Monde. „El a fost" Se întâmplă foarte rar ca un avocat să facă o astfel de mărturisire despre clentul său. Totuși, aceasta este strategia de apărare pe care a adoptat-o Judy Clarke, avocata care asigură apărarea lui Djohar Ţarnaev, acuzat de implicare în atentatele de la Maratonul din Boston în aprilie 2013. În acel atac au murit trei persoane, iar alte 264 au fost rănite.”

Guvernul german a refuzat să livreze Lituaniei, partener în NATO și în UE, transportoare blindate Boxer.  "În principiu, salutăm modernizarea forțelor armate ale Lituaniei, date fiind nevoile de securitate sporite, în calitate de stat membru al NATO. De aceea, încercăm să sprijinim Lituania în limita posibilităților noastre.  Dar livrarea de transportoare blindate de către armata germană sau o revânzare a vehiculelor care urmează să fie achiziționate în următorii câțiva ani nu intră în planurile noastre", a declarat un purtător de cuvânt al Ministerului Apărării din Germania. Motivul invocat este acela că Bundeswehr-ul are la rândul său nevoie de acest tip de transportoare pentru propriile misiuni, mai scrie sursa citată.  Specialiști în domeniul apărării au criticat decizia. "Avem un interes major să sporim capacitatea partenerilor noștri NATO din țările baltice", a declarat expertul social-democrat Rainer Arnold. Dincolo de desfășurarea de trupe, "ar trebui să facem tot ce ne stă în putință pentru a ne ajuta partenerii", a adăugat el. AGERPRES

Uniunea Europeană, ca "uniune", e pe moarte, e pe cale de dispariție - sper eu, dar si multi altii. Cred că pentru țările periferice și nou aderate în spațiul european asta e o veste bună, pentru că pentru ele – România, Ungaria, Bulgaria – Uniunea Europeană nu a fost niciodată altceva decât o structură neo-colonială. Ce era în cadrul așa numitei fraternități socialiste, Uniunea Sovietică, e acum nucleul țărilor conducătoare în cadrul UE. Practic, e vorba de Germania și Franța – una are industria, alta armata, iar împreună, au o majoritate cel puţin relativă în instituțiile europene. Cazul cel mai ilustrativ este exemplul  gazelor din rețelele de distribuire din România, unde există un monopol de stat, un monopol dublu privat – sudul României la francezi, și nordul, mai ales Transilvania, la nemți. Plătim gazul la preț de Germania pentru o stare a țevilor care, în mare, nu a evoluat de prea mult timp. Mari lucrări de modernizare nu au fost făcute. Asta e toată povestea, nu numai a Uniunii Europene, ci a catastrofei neo-liberale din Occident de 30 de ani încoace – și anume acapararea statelor de o oligarhie economico- financiară. Voi chiar aţi crezut că o să fiţi egalii nemţilor sau ai francezilor? Să fim serioşi... Ungaria: cum a "iesit din  front", cum a fost amendată ...  nu susțin isteria anti-comunistă care e la modă în țările de est alee Europei, dar comunismul e de vină în povestea asta, pentru că a obișnuit masele cu discursul acela idealist și stupid, cu un stat, cu un partid care îți vrea binele. Povestea asta e frumoasă, dar din păcate nu există. Credința în bunăvoința statelor, a țărilor și a guvernelor a supraviețuit pentru populație și iată că nu sovieticii au profitat de ea, ci frații lor din vest.

Grecia ar putea primi o parte din cele 7,2 miliarde de euro nefolosite din pachetul obtinut de la creditorii sai internationali in 2010 inca din luna martie, daca guvernul de la Atena incepe imediat adoptarea reformelor promise, a declarat Jeroen Dijsselbloem, presedintele Eurogrup. Grecia nu ar trebui sa beneficieze de fonduri din partea creditorilor internationali pana cand guvernul grec nu adopta lista de reforme aprobata de creditorii externi, cel putin asa prevede acordul de extindere a programului de ajutor financiar incheiat saptamana trecuta. Analistii cred, insa, ca implementarea ar putea dura mai multe luni, relateaza Financial Times.   “Mesajul meu pentru greci este urmatorul: incercaţi sa incepeti programul de reforme chiar inainte ca renegocierile sa fie incheiate in totalitate. Exista elemente pe care puteti sa incepeti sa le faceti de astazi. Daca faceti asta, atunci candva in luna martie vom face prima plata“, a declarat Jeroen Dijsselbloem, presedintele ministrilor de finante din zona euro.  El a precizat ca Eurogrup trebuie sa vada ca guvernul de la Atena face progrese in sensul adoptarii reformelor propuse saptamana trecuta si aprobate de creditorii externi, “nu doar intentii”.  Saptamana trecuta, ministrii de finante ai statelor din zona euro si-au dat acordul final pentru prelungirea programului de asistenta financiara ceruta de guvernul grec, dupa ce au analizat propunerile de reforme trimise de guvernul de la Atena.  Reformele includ crearea unui sistem de taxe mai corect, combaterea evaziunii fiscale, a coruptiei si a contrabandei cu tutun si combustibil, precum si adoptarea unor schimbari in reglementarea pietei muncii.  Declaratia presedintelui Eurogrup vine in contextul in care estimarile facute de autoritatile care supravegheaza programul de sprijin financiar acordat guvernului de la Atena in 2010 arata ca Grecia ar putea ramane fara lichiditati in urmatoarele doua pana la patru saptamani. Acest lucru creste sansele ca guvernul elen sa nu poata plati transa de 4,3 miliarde de euro din datoria catre creditori, pe care trebuie sa o achite in luna martie.  Yanis Varoufakis, ministrul grec de finante, a declarat ca – Grecia va prioritiza plata datoriilor catre FMI, dintre care unele sunt scadente in martie, dar platile catre Banca Centrală Europeană sunt “intr-o liga diferita” si vor fi necesare discutii cu creditorii. Din transa pe care guvernul de la Atena trebuie sa o returneze in martie, cstre FMI trebuie ss se ducs 1,5 miliarde de euro.  De asemenea, Varoufakis a afirmat ca autoritatile de la Atena intentioneaza sa inceapa discutii cu creditorii privind reprogramarea ratelor, pentru ca datoriile uriase ale tarii sa devina sustenabile.

Guvernul grec al stangii radicale a anuntat ca a trimis luni Parlamentului un proiect de lege  consacrat luptei impotriva saraciei si care prevede furnizarea gratuita de energie electrica, bonuri de masa si un ajutor pentru locuinte in cazul familiilor cele mai sarace, scrie AFP.  Potrivit unui document guvernamental transmis presei, "primul proiect de lege depus la parlament, simbolic si in realitate, prezinta actiuni care vizeaza confruntarea cu criza umanitara", formula devenita un element retoric al noului guvern grec pentru a desemna dificultatile sociale ale tarii, dupa sase ani de recesiune (2008-2013).  Prin acest proiect, premierul Alexis Tsipras incearca sa isi puna in practica promisiunile electorale, dupa concesiile facute saptamana trecuta creditorilor Greciei pentru a obtine prelungirea ajutorului financiar al tarii.   Legea, care va fi examinata in comisii inainte de a fi votata, prevede racordarea la curent a locuintelor care nu au putut sa isi plateasca facturile si furnizarea gratis de pana la 300 kw pe an.  Pana la 30.000 de familii vor primi un ajutor de locuinta cuprins intre 70 si 220 de euro in timp ce 300.000 de persoane vor primi bonuri de masa.  Costul acestor masuri sociale, in conditiile in care Atena s-a angajat sa-si pastreze echilibrul bugetar pentru a-si putea onora obligatiile financiare din martie, nu a fost precizat.   Guvernul a afirmat recent ca aceste masuri au un cost redus si pot ajuta la relansarea consumului.

UE- cea mai mare pacoste pentru Europa

Dezvoltatorul imobiliar spaniol Martinsa-Fadesa, unul dintre principalii jucători de pe piaţa locală de profil, nu şi-a mai revenit din şocul imploziei bulei imobiliare din 2008 şi ar putea anunţa una dintre cele mai mari lichidări judiciare din ultimii ani din Europa, scrie Le Figaro.  Martinsa-Fadesa, căruia în România criza i-a spulberat planurile de a construi peste 7.000 de locuinţe în apropierea Bucureştiului, a anunţat pentru luni convocarea unui consiliu de administraţie extraordinar pentru studierea posibilităţii unei lichidări judiciare. Pasivul companiei ajunge la 6,5 miliarde de euro, iar activele la 2,4 miliarde de euro, potrivit presei spaniole.   Grupul, unul dintre liderii sectorului de imobiliare din Spania şi simbolul exceselor care au dus la implozia bulei imobiliare, a fost declarat ca fiind în incapacitate de plată în vara anului 2008. Însă în martie 2011 Martinsa-Fadesa anunţa că a ajuns la un acord cu creditorii pentru refinanţarea datoriilor.  Potrivit presei, dezvoltatorul nu şi-a putut onora obligaţiile, i-ar creditorii şi-au pierdut răbdarea.  Spargerea bulei imobiliare a aruncat economia spaniolă într-o recesiune severă care a împins rata şomajului la cote record. Aproape unul din patru spanioli este şomer.

   

 

Miniştrii de Finanţe din zona euro au aprobat prelungirea cu patru luni a programului de salvare, dar finanţarea va fi furnizată abia după aprobarea planului economic detaliat al guvernului de stânga de la Atena.   Citeză – BNR -  a explicat că situaţia din Grecia rămâne problematică, având în vedere că executivul elen trebuie să vină într-un timp scurt cu soluţii la chestiuni care nu au putut fi rezolvate în ultimii ani.  "Dacă nu se ajungea la un acord, luni a fost bank holiday în Grecia, de lăsata secului, dar probabil că marţi nicio bancă din Grecia nu mai era deschisă", a continuat Cinteză.  Oficialul BNR recunoaşte că posibilitatea ca băncile elene să nu mai primească finanţare de la BCE, în cazul în care nu se ajungea la un acord politic, ar fi afectat şi situaţia România, astfel că BNR a avut zilnic teleconferinţe cu Autoritatea Bancară Europeană şi autoritatea de supraveghere din Grecia.  El a arătat că banca centrală este interesată să cunoască situaţia financiară a acţionarilor băncilor pentru a fim siguri că aceşti pot oferi sprijini instituţiile de credit locale.  "Capitalul grecesc are o cotă destul de mare în România, de aproximativ 13% (procent din total active - n.r.). Doar o bancă cu cotă de 0,5% (Bank of Cyprus -n.r.) am văzut ce show a creat, de înnebunisem", a mai spus Cinteză.  Cota capitalului grecesc este de 17,6% din totalul capitalului din sistemul bancar şi de 21,8% din total capital străin.  Cinteză a precizat imediat că situaţia băncilor cu capital grecesc este mult diferită faţă de cea a Bank of Cyprus, atât din perspectiva situaţiei financiare, cât şi a statutului juridic, băncile cu capital grecesc fiind subsidiare autorizate şi supravegheate de BNR.  "Avantajul pe care îl are România este că băncile cu capital grecesc sunt subsidiare. Media de solvabilitate e de 16%. Au o calitate a activelor bună şi o provizionare foarte bună (...) Toate au fost finanţate de mamă foarte mult. Au titluri de stat care le-ar permite să facă lejer faţă unor retrageri masive de lichditate. Calitatea activelor e atât de bună încât sunt convins că BNR ar accepta să acţioneze şi ca împrumutător de ultimă instanţă", a adăugat şeful Supravegherii din BNR.  În România activează patru bănci cu acţionariat grecesc: Bancpost, deţinută de EFG-Eurobank, Alpha Bank, Piraeus Bank şi Banca Românească (deţinută de National Bank of Greece).

Aproximativ două sute de mineri, care s-au blocat de luni în subteran la exploatarea de uraniu Crucea si continua  protestul. Minerii ameninţă că vor intra în greva foamei. Aceştia aşteaptă ca revendicările să le fie soluţionate. Aproximativ două sute de mineri sunt blocaţi în subteran, atât în zona troiţei din mina Crucea, care nu e în zona de exploatare şi în mina Botuşana, în zona de exploatare. De asemenea, alţi angajaţi protestează în zona atelierelor.  Minerii susţin că aşteaptă ca până  marti 3/04/2015 la ora 14.00 să li se rezolve solicitările, în caz contrar, protestul se va radicaliza şi vor intra în greva foamei. Mai mult, aceştia intenţionează să-şi ia alături de ei, în subteran, soţiile sau copiii.  Protestatarii doresc punerea în aplicare a protocolului semnat în 30 ianuarie cu ministrul Energiei, Andrei Gerea.  Directorul Companiei Naţionale a Uraniului, Ioan Moraru, urmează să discute, marţi dimineaţă, la Ministerul Energiei, cu Andrei Gerea, soluţii pentru încetarea conflictului.  Printre revendicările minerilor se numără cele legate de salarizare, asigurarea de bilete de tratament şi schimbarea bazei de calcul a pensiilor, în condiţiile în care speranţa de viaţă a unui miner din acest domeniu este uşor peste 50 de ani.  Ioan Moraru a precizat cî această creştere salarială solicitată de mineri poate fi pusă în aplicare doar dacă se modifică, prin Hotărâre de Guvern, cadrul legal.  Minerii solicită demiterea conducerii Companiei Naţionale a Uraniului, dar şi a sucursalei Suceava şi cer premierului Victor Ponta, ministrului Energiei, Andrei Gerea şi ministrului pentru dialog social, Liviu Pop, să vină să discute cu ei.

Sectorul energetic din Bulgaria se află în pragul unui colaps financiar şi este nevoie de măsuri imediate pentru redresarea lui, a declarat ieri ministrul Energiei de la Sofia, Temenujka Petkova, scrie Novinite. Şefa Energiei a apreciat că autorităţile ar putea fi nevoite să ia o serie de măsuri nepopulare pentru stabilizarea sectorului, dar nu a precizat natura acestor măsuri.  Petkova a afirmat că National Electric Company (NEK), companie energetică de stat, are datorii de 600 milioane leva (306 milioane euro) către două termocentrale locale deţinute de societăţi americane şi de 1,2 miliarde leva (613 milioane euro) către diverşi producători de electricitate, iar autorităţile trebuie să găsească soluţii ca să reducă nivelul arieratelor.  Mai mult: guvernul bulgar intenţionează să renegocieze termenii contractelor semnate cu cele două termocentrale, a adăugat Petkova.   Domnia sa a subliniat că liberalizarea pieţei de energie (estimată să fie gata până la sfârşitul acestui an) va duce la soluţionarea multora dintre problemele cu care se confruntă sectorul: "Liberalizarea pieţei va aduce transparenţă, iar fiecare gospodărie din Bulgaria va putea să-şi aleagă furnizorul de electricitate dorit". La rândul lui, guvernul se va strădui să împiedice creşterea tarifelor la energie.  Temenujka Petkova a iterat sprijinul Bulgariei pentru înfiinţarea unei Uniuni Energetice în UE, care ar putea creşte gradul de independenţă energetică în spaţiul comunitar şi va duce la intensificarea concurenţei.