Deşi Grecia pare să-şi fi asigurat extinderea asistenţei financiare, persistă încă pericolul unei eventuale ieşiri din zona euro, existând riscul ca băncile elene, afectate de ieşirile masive din depozite, să fie forţate să oprească brusc finanţarea acordată subsidiarelor externe. Aceste subsidiare sunt concentrate în statele din Balcani: România, Bulgaria, Albania, Macedonia şi Serbia.  „Avem două elemente. În primul rând, ce efect au ieşirile din depozitele băncilor elene asupra celor care au depus bani în subsidiarele din alte state? În al doilea rând, finanţarea de la banca mamă - încă este posibilă sau autorităţile locale vor trebui să intervină pentru a recapitaliza aceste bănci”, se întreabă analistul Simon Quijano-Evans, de la Commerzbank. Ieşirile din depozitele băncilor elene s-au accelerat la peste un miliard de euro în ultimele zile, revenind la cele mai ridicate valori zilnice din acest an, au declarat pentru Reuters surse bancare. Temerile privind ieşirea Greciei din zona euro şi introducerea unor restricţii asupra mişcărilor de capital au sporit în ultimele zile.  Patru bănci din România şi trei din Albania sunt controlate de instituţii financiare din Grecia. În Bulgaria, United Bulgarian Bank, Piraeus Bank Bulgaria şi Alpha Bank sunt deţinute 100% de băncile elene, în timp ce Postbank este deţinută în proporţie de 54,2% de un grup bancar elen.  Diferenţa între împrumuturi şi depozite ar putea fi de 5% din PIB în Bulgaria dacă băncile elene opresc finanţarea subsidiarelor lor, dar procentul este de sub 2% în România şi Serbia, conform calculelor Bank of America/Merrill Lynch.  Un element pozitiv este faptul că legăturile sunt mai reduse decât în urmă cu câţiva ani. Bank of America/Merrill Lynch estimează că în 2012 diferenţa între împrumuturi şi depozite era de 8% din PIB în Bulgaria şi de 6% în România şi Serbia.  În 2011, valoarea activelor băncilor elene din Bulgaria se apropia de 30% din PIB, în timp ce în Serbia nivelul era de aproape 20% din PIB, conform datelor Băncii Reglementelor Internaţionale.  In schimb, majoritatea băncilor străine şi-a redus masiv expunerea la Grecia după restructurarea datoriei Guvernului de la Atena în 2012, când creditorii francezi şi germani şi-au vândut subsidiarele elene.  La 30 septembrie 2014, băncile străine aveau împrumuturi de 46 miliarde de dolari în Grecia, în scădere faţă de 138 miliarde de dolari în 2011, conform datelor Băncii Reglementelor Internaţionale.  Analiştii de la JPMorgan susţin că expunerea băncilor europene la Grecia este limitată acum, iar principalul risc în eventualitatea ieşirii ţării din zona euro îl reprezintă efectul asupra altor state, în special Italia.  La 30 septembrie 2014, băncile franceze şi-au redus împrumuturile acordate în Grecia la 1,8 miliarde de dolari, de la 57 miliarde de dolari în 2011, după ce Societe Generale şi Credit Agricole şi-au vândut subsidiarele elene.  Băncile germane şi-au redus expunerea la 13,5 miliarde de dolari la sfârşitul lunii septembrie 2014, de la 23,8 miliarde de dolari în 2011, un nivel al expunerii similar cu cel al creditorilor britanici. Băncile din Germania şi Marea Britanie au cele mai multe împrumuturi acordate în Grecia, conform datelor Băncii Reglementelor Internaţionale. Şi băncile din SUA înregistrau o expunere la Grecia de 10,6 miliarde de dolari.  Primele patru mari bănci greceşti, National Bank of Greece SA, Piraeus Bank SA, Alpha Bank şi Eurobank, sunt prezente şi pe piaţa din România.

'România înregistrează dezechilibre macroeconomice care necesita monitorizare şi acţiuni la nivel de politic. În cursul celor trei programe consecutive cu UE şi FMI dezechilibrele externe şi interne au fost reduse în mod semnificativ. Cu toate acestea, riscurile de pe urma situaţiei net negativă a investiţiilor internaţionale şi o capacitate redusă de export pe termen mediu necesită atenţie. Mai mult, stabilitatea sectorului financiar a fost menţinută până acum, dar rămân vulnerabilităţi externe şi interne în sectorul bancar', se arată în comunicatul de presă al Comisiei Europene. In total, 16 ţări europene au deschisă procedura de dezechilibru macroeconomic, în diferite faze. În urma deciziei de astăzi a Comisiei Europene, România a fost plasată în faza a doua din cele cele şase ale procedurii de dezechilibru macroeconomic.  'Acesta este un set important şi echilibrat de decizii care reflectă în totalitate situaţia economică actuală. Comisia demonstrează atât importanţa reformelor structurale cât şi respectul regulilor fiscale. Majoritatea statelor membre fac eforturile necesare. Altele trebuie să accelereze şi să intensifice eforturile de reformă, dar şi să îşi reducă deficitele şi datoria.Vom continua să le încurajăm în această direcţie, utilizând toate instrumentele legale aflate la dispoziţia noastră, dacă va fi necesar', a declarat comisarul european responsabil pentru afaceri economice şi monetare, Pierre Moscovici.  Comisia va prezenta recomandările sale Consiliului European şi se aşteaptă să fie discutate la reuniunea miniştrilor Ecofin din luna martie. Tot în luna martie, Comisia va organiza o nouă rundă de întâlniri bilaterale cu statele membre pentru a le oferi oportunitatea să discute rapoartele de ţară. Până la mijlocul lunii aprilie se aşteaptă ca statele membre să-şi prezinte noile programe naţionale de reformă şi noile programe de stabilitate sau convergenţă. Pe baza acestor informaţii, Comisia va prezenta în luna mai noile recomandări specifice pentru fiecare ţară cu privire la cele mai importante priorităţi care trebuie abordate.

În fiecare lună din 2014, sute de cecuri cu valori cumulate de zeci de milioane de lei au fost respinse la plată pe motiv că nu aveau acoperire. Sumele maxime sunt de două ori mai mari decât în 2013. În cazul biletelor la ordin, situația este chiar mai gravă, doar în luna iulie a anului fiind respinse instrumente de plată cu valori totale de peste un miliard de lei. Utilizarea instrumentelor de plată fără acoperire a devenit un fenomen care a luat amploare în România o dată cu debutul crizei economice în anul 2009.  Organele de anchetă și judecătorii tratează cu foarte mare ușurință acest de tip de infracțiuni pe care nu le consideră atât de grave. De partea cealaltă, mii de firme ajung în pragul falimentului din cauza debitorilor care îi "păcălesc" plătindu-le produsele sau serviciile cu cec-uri sau bilete la ordin fără valoare. Mai mult, Noul Cod Penal , intrat în vigoare în 2013, nu mai incriminează explicit infracțiunea de înșelăciune cu cecuri așa cum o făcea Codul Penal anterior. " Organele de anchetă și instanțele de judecată sunt suprasolicitate și au tendința să trateze cu lejeritate infracțiunile economice mici. Practica a arătat că sunt foarte rare situațiile când se dau condamnări penale pentru înșelăciune cu cec-uri sau cu bilete la ordin", explică un specialist în domeniu. In medie, în fiecare lună a anului trecut au fost respinse aproximativ 9000 de bilete la ordin a căror valoare toatală se apropie de 700 de milioane de milioane de lei. Ca și infracțiunile cu cec-uri, cele cu bilete la ordin beneficiază de un tratament blând. Există însă și o soluție. Cei mai mari emitenți de carduri din România, Visa și Mastercard, au dezvoltat produse speciale pentru companii. Cardul de firmă sau cardul business, promovat mai ales de Visa, este o soluție care reduce aproape de zero posibilitățile de fraudă. Achiziționarea unui astfel de produs este o variantă de luat în calcul în condițiile în care din ce în ce mai multe firme acceptă plata online sau direct cu cardul. Potrivit ultimelor date, numărul tranzacțiilor cu carduri de firmă emise de Visa a crescut cu aproximativ 20% în 2014, urmând un trend început în urmă cu patru-cinci ani.

Primul ministru grec Alexis Tsipras a declarat joi noapte ca tara sa "nu accepta santajul" in timp ce negocierile sunt dificile intre Atena si tarile din zona euro asupra continuarii programului ei de ajutor, noteaza AFP.  O reuniune miercuri a ministrilor de finante din zona euro s-a derulat potrivit unui "scenariu de intimidare" asupra riscurilor de "faliment" daca Atena "nu accepta propunerea" partenerilor sai, a denuntat Tsipras. "Nu am semnat si nu a avut loc nicio catastrofa", a adaugat el, intr-o conferinta de presa la sfarsitul summitului european de la Bruxelles, potrivit Mediafax. Potrivit lui Tsipras, "singurul obiectiv" al discutiilor si urmatoarei sedinte a Eurogrupului de luni va fi "tranzitia" intre programul actual, denumit memorandum, ce expira la 28 februarie, si "noul program grec" . El a adaugat: "Uitati memorandumul, el nu mai exista. Si nici troica", insarcinata sa supravegheze punerea in aplicare a reformelor drastice impuse de creditorii tarii (UE, BCE si FMI) in schimbul unui program de imprumuturi de 240 miliarde de euro.  Grecia si tarile din zona euro si-au reluat contactele joi dupa o reuniune furtunoasa cu o zi inainte si au decis sa inceapa o activitate tehnica incepand de vineri la Bruxelles pentru a facilita reuniunea programata luni, aminteste AFP. "Daca exista un acord tehnic, inseamna ca exista un acord politic", a estimat Tsipras. "Intreaga discutie si evolutia de astazi semnaleaza o dispozitie pentru un acord politic", a insistat el.   "S-a dovedit ca nimeni nu vrea sa creeze conditii de ruptura", in beneficiul coeziunii zonei euro, a salutat el.

...hahahaha... sau poate e de plins ...

 Grecia: "Lista de reforme solicitată a fost primită de Comisia Europeană"... Eurogrupul a dat acordul final pentru prelungirea împrumutului Greciei ,,, Miniştrii Finanţelor din zona euro (reuniţi în aşa-numitul "Eurogrup") şi-au dat, astăzi, acordul final pentru prelungirea cu patru luni a programului de asistenţă financiară pentru Grecia, după o teleconferinţă în care au analizat propunerile de reforme trimise de guvernul de la Atena, scrie presa străină.  "Miniştrii Eurogrupului au discutat o listă iniţială de reforme prezentată de autorităţile greceşti, măsuri ce vor fi detaliate şi agreate cu creditorii externi până cel mai târziu la sfârşitul lunii aprilie. Instituţiile ne-au transmis un prim punct de vedere, conform căruia lista măsurilor este suficient de comprehensivă ca să constituie un punct de plecare valid pentru încheierea cu succes a evaluării", se arată în comunicatul miniştrilor de Finanţe.  Următorul pas va fi ca solicitarea Greciei pentru prelungirea programul financiar extern să fie trimisă parlamentelor din zona euro, pentru aprobare individuală.

„Problemele sistemului bancar european sunt nerezolvate si vor ramane asa pana cand vor fi tratate pierderile operatiunilor de creditare. Europa se afla in urma Japoniei cu 10-15 ani, traversand o recesiune a activelor la sfarsitul unui ciclu al datoriilor de 60-70 de ani”, arata studiul realizat de Nick Anderson, James Chappell si Eoin Mullany, analisti la banca germana Berenberg, relateaza Bloomberg.   Problemele economice si financiare ale Europei isi au originea, ca si in cazul Japoniei, in tendinte demografice puternice, precum imbatranirea populatiei si cresterea populatiei inactive in raport cu cea activa.  Politicile monetare relaxate din Europa ar putea continua in urmatorii 10-15 ani, cu rate scazute ale dobanzilor si o abundenta de lichiditati care afecteaza profitabilitatea si calitatea activelor bancilor, in conditiile in care institutiile financiare trebuie sa isi restranga in continuare portofoliile.   In plus, rezervele de capital al bancilor europene sunt in continuare slabe, chiar si dupa evaluarea cuprinzatoare publicata de Banca Centrala Europeana in octombrie anul trecut.  Potrivit analistilor Berenberg, daca pierderile din imprumuturi inregistrate de bancile europene ar ajunge la nivelul celor din Japonia, atunci institutiile financiare din Europa s-ar confrunta cu un deficit de capital cumulat de 1.290 de miliarde de euro.   Intre putinii „castigatori pe termen lung” s-ar putea afla HSBC Holdings, UBS Group, ING Groep si bancile nordice, precum Nordea Bank, care se concentreaza pe castig si nu pe dezvoltare, reusind astfel sa administreze eficient costurile si sa oferea dividende ridicate, dar sustenabile.

 Zona euro şi Atena au ajuns, vineri seară, la Bruxelles, la o înţelegere asupra prelungirii ajutorului financiar acordat Greciei, transmite site-ul Le Figaro. "Există un acord asupra unui text", au anunţat două surse europene, la finalul unei reuniuni a miniştrilor de Finanţe din zona euro, a treia în ultimele zece zile, potrivit Mediafax.  Vicepreşedintele Comisiei Europene însărcinat cu zona euro, Valdis Dombrovskis, a confirmat această informaţie pe Twitter, precizând că Atena va trebui să prezinte "o listă completă cu măsuri de reformă". "Lucrările asupra prelungirii programului grec poate continua. Este important ca Grecia să-şi respecte angajamentele", a insistat el.  Grecia va trebui să prezinte asta  seară (luni) propuneri de reforme structurale, între care lupta împotriva fraudei fiscale sau combaterea corupţiei. Aceste propuneri vor fi examinate de experţi, după care de Eurogrup, a anunţat o sursă europeană. Grecia a primit termen până ieri să ceară o prelungire a actualului plan de salvare.  Noul Guvern elen, de stânga, a promis în campania din recentele alegeri parlamentare să renunţe la planul de salvare în valoare de 240 de milioane de euro şi la măsurile de austeritate nepopulare. Miniştrii de Finanţe din cadrul Eurogrup nu sunt de acord cu acest lucru. 

Oficialii Bundesbank consideră că linia de finanţare de urgenţă a Băncii Centrale din Grecia (ELA), care care este acum folosită de creditorii eleni, este 'pentru băncile solvabile, cu probleme temporare legate de lichidităţi'. În mod normal, băncile greceşti îşi asigurau necesităţile de lichiditate de la Banca Centrală Europeană, în condiţiile în care finanţarea oferită de ELA este mai scumpă decât împrumuturile de la BCE. Însă, BCE a anunţat că din 11 februarie nu va mai accepta obligaţiuni guvernamentale elene drept garanţii pentru creditele acordate băncilor comerciale.   Creditorii eleni care primesc finanţare de urgenţă (ELA) ar trebui să adopte măsuri pentru a-şi îmbunătăţi nivelul lichidităţilor. Extinderea cerinţelor privind lichidităţile, prin achiziţionarea de obligaţiuni guvernamentale elene pe termen scurt în următoarele săptămâni, este contrară acestei cerinţe", se arată în raportul publicat luni de Banca Centrală a Germaniei.  Tot în acelaşi raport se arată că avansul economiei germane ar putea fi mai solid anul acesta decât se estimează în prezent, ceea ce indică că Bundesbank şi-ar putea revizui în creştere prognozele privind evoluţia PIB-ului în 2015.   'Ţinând cont de îmbunătăţirea mediului macroeconomic pe ansamblu, creşterea PIB-ului în acest an ar putea fi semnificativ mai ridicată decât estimările pe care le-am prezentat în septembrie 2014', se arată în raportul Bundesbank.   Germania, cea mai mare economie europeană, a înregistrat o creştere peste aşteptări în trimestrul patru din 2014, de 0,7%, comparativ cu precedentele trei luni, datorită majorării cererii pe plan intern şi a scăderii preţului ţiţeiului. În 2014, PIB-ul Germaniei a crescut cu 1,6%, depăşind estimările Oficiului Federal de Statistică (Destatis), de 1,5%.   În ritm anual, PIB-ul Germaniei a urcat cu 1,6% în perioada octombrie-decembrie 2014, depăşind de asemenea estimările analiştilor, de 1%. Destatis a confirmat vineri că în trimestrul trei din 2014 avansul economiei a fost de 0,1%. În trimestrul doi PIB-ul a scăzut cu 0,1%.   Şi analiştii susţin că poziţia fiscală solidă a Germaniei, situaţia foarte bună a pieţei de muncă, inflaţia scăzută, declinul semnificativ al preţului ţiţeiului, deprecierea euro şi noile măsuri de politică monetară ce urmează să fie adoptate de BCE oferă măsuri suplimentare de optimism privind perspectivele celei mai mari economii europene în acest an.

Comisarul european Günther Oettinger a evocat o posibilă nouă reuniune la Bruxelles privind Grecia, în cazul unui eşec al negocierilor între Eurogrup şi Atena, discuţii cruciale pentru finanţarea Greciei, relatează AFP.  'Eu cred că un acord în următoarele opt zile este încă posibil, dacă va fi nevoie chiar în cadrul unei alte reuniuni' la nivel de şefi de stat şi de guverne, a spus germanul Günther Oettinger pentru postul de radio Deutschlandfunk. 'Grecii sunt precum elefanţii într-un magazin de porţelanuri', a declarat el. 'Au distrus încrederea, au uneltit, nu au jucat cu cărţile pe masă', şi-a exprimat regretul comisarul european, cu câteva ore înainte de o reuniune a miniştrilor de finanţe din zona euro.  La rândul său, Nikos Pappas, ministru de stat şi apropiat al premierului grec Alexis Tsipras, a declarat că, în cazul unei eşec al miniştrilor de finanţe din zona euro de a găsi un acord vineri cu Grecia, 'un summit european' al şefilor de stat şi de guvern ar putea constitui o etapă necesară pentru găsirea unei soluţii,  scrie Agerpres.   'Dacă nu vom ajunge la un acord, cred că problema ar putea fi rezolvată prin intervenţii politice la cel mai înalt nivel. Vorbesc despre un summit european', a declarat ministrul Pappas pentru postul de radio Parapolitika.  Guvernul grec nu intenţionează să facă alte compromisuri în legătură cu propunerile sale, a avertizat el. 'Mesajul nu se va schimba. El are semnătura ministrului economiei. Fie este acceptat, fie nu. Nu există o cale de mijloc', a spus Pappas, care este mâna dreaptă a lui Alexis Tsipras.  După două reuniuni rămase fără rezultat, miniştrii de finanţe din zona euro se întâlnesc din nou vineri, într-o reuniune considerată a ultimei şanse, pentru a încerca să ajungă la un compromis cu guvernul de la Atena în ce priveşte prelungirea acordului de asistenţă financiară, încheiat în anul 2012 şi care expiră săptămâna viitoare.  Noul guvern grec, condus de stânga radicală Syriza, refuză prelungirea acordului în condiţiile continuării măsurilor de austeritate impuse în schimbul împrumuturilor de 240 de miliarde de euro primite în ultimii patru ani, dar vrea să negocieze cu UE o nouă restructurare a datoriei publice a Greciei, care a ajuns la 175% din PIB, deşi în anul 2012 i s-au mai şters 100 de miliarde din datoria de la acea vreme.

"Autoritățile au informat misiunea FMI cu privire la intențiile de reducere a TVA și a accizele în viitor. În timp ce TVA este mare, autoritățile se confruntă, de asemenea, cu creștere presiunii cheltuielilor", au declarat sursele FMI, pentru HotNews.  "Astfel, pentru a se asigura că tintele de deficite fiscale pot fi îndeplinite, orice reduceri ale TVA ar trebui să fie compensate în totalitate prin alte măsuri fiscale, inclusiv pe partea de cheltuieli", au mai apreciat acestea.    De asemenea, o eventuala reducere a TVA ar fi ajutata in prealabil de cresterea gradului de colectare a taxei, precum si trecerea cheltuielilor de capital ale statului de la fondurile bugetare la fondurile europene.   "Ceva spațiu fiscal ar putea fi creat prin reforma profundă și durabilă care sa imbunatateasca  administrarea fiscala și prin mutarea suplimentara a cheltuielilor de capital de la fondurile nationale catre fondurile europene", au apreciat surse din FMI.  La randul ei Comisia Europeana asteapta ca Guvernul sa discute cu oficialii de la Bruxelles eventuale modificari majore de taxe, in cadrul Programului de asistenta, conform unor surse europene.  Potrivit acestora, orice modificare fiscala trebuie discutata, evaluata si convenita in cadrul Programului.  Conform prognozei de iarna din 2 februarie 2015, Comisia Europeana se asteapta ca Romania sa aiba in anul 2015 o crestere economica de 2,7%, iar in 2016 de 2,9%. Deficitul structural este asteptat sa scada la 1,25% din PIB pana in anul 2016. Trebuie precizat, insa, ca actualul Program de asistenta cu Comisia Europeana si Acordul stand by cu Fondul Monetar International, considerate ca fiind de precautie de catre Romania, expira la finele lunii septembrie 2015.  Guvernul Ponta propune, printr-o modificare de cod fiscal, scaderea TVA de la 24% la 20% din anul 2016, si pana la 18% din anul 2019...  Ministrul Finantelor, Darius Valcov, a declarat miercuri seara ca "foarte probabil" acordul cu Fondul Monetar International nu se va prelungi dupa expirarea acestuia, in septembrie 2015.  El a fost intrebat, la Realitatea TV, daca are acordul Fondului pentru masurile anuntate in cadrul sedintei de guvern, si care prevad, intre altele, o reducere sensibila a TVA si modificari de taxe si impozite.  "Nu l-am cerut", a raspuns el.  Darius Valcov a argumentat ca acordul cu FMI expira in septembrie 2015 iar masurile anuntate in proiectul de Cod Fiscal intra in vigoare de la 1 ianuarie 2016.  Asta inseamna ca acordul nu se mai prelungeste? a fost intrebat el de moderatoare. "Foarte probabil", a raspuns el.  Darius Valcov a afirmat ca, atat timp cat Romania se afla in parametri macroeconomici "mai mult decat corecti" si inregistreaza, in 2014, a 5-a crestere economica din Uniunea Europeana, "am depasit de mult stadiul in care trebuie sa vina profesorul sa ne arate unde e tabla si unde e usa. Trebuie sa avem doar dialog mult mai consistent cu mediul de afaceri".

Zona euro şi Atena au ajuns, ieri seară, la Bruxelles, la o înţelegere asupra prelungirii ajutorului financiar acordat Greciei, transmite site-ul Le Figaro. "Există un acord asupra unui text", au anunţat două surse europene, la finalul unei reuniuni a miniştrilor de Finanţe din zona euro, a treia în ultimele zece zile, potrivit Mediafax.
Vicepreşedintele Comisiei Europene însărcinat cu zona euro, Valdis Dombrovskis, a confirmat această informaţie pe Twitter, precizând că Atena va trebui să prezinte "o listă completă cu măsuri de reformă".
"Lucrările asupra prelungirii programului grec poate continua. Este important ca Grecia să-şi respecte angajamentele", a insistat el.  Grecia va trebui să prezinte luni seară propuneri de reforme structurale, între care lupta împotriva fraudei fiscale sau combaterea corupţiei. Aceste propuneri vor fi examinate de experţi, după care de Eurogrup, a anunţat o sursă europeană.  Grecia a primit termen până ieri să ceară o prelungire a actualului plan de salvare.  Noul Guvern elen, de stânga, a promis în campania din recentele alegeri parlamentare să renunţe la planul de salvare în valoare de 240 de milioane de euro şi la măsurile de austeritate nepopulare. Miniştrii de Finanţe din cadrul Eurogrup nu sunt de acord cu acest lucru. 

Der Spiegel susţine că BCE a cerut autorităţilor de la Atena să impună controale asupra mişcărilor de capital, în ideea de a limita retragerile de depozite din bănci. Ieşirile din depozitele băncilor elene s-au accelerat la peste un miliard de euro în ultimele zile, chiar dacă Guvernul grec a dezminţit că ar intenţiona să impună restricţii asupra mişcărilor de capital.  Grecia va avea convorbiri cruciale la Bruxelles cu miniştrii de finanţe din zona euro vineri, prilej cu care va încerca să-şi asigure finanţare şi să evite falimentul după ce programul său de asistenţă expiră la 28 februarie. Premierul grec Alexis Tsipras a declarat că este 'sigur' că solicitarea Guvernului său privind o extindere cu şase luni a planului de asistenţă financiară va fi acceptată, în pofida obiecţiilor Berlinului, scrie Agerpres.  Ministrul german de Finanţe, Wolfgang Schaeuble, a respins joi cererea formulată de Grecia pentru prelungirea acordului de asistenţă financiară, apreciind că nu îndeplineşte criteriile fixate de zona euro pentru continuarea ajutorului. În schimb, vineri, un purtător de cuvânt al cancelarului german Angela Merkel a apreciat că cea mai recentă solicitare a Greciei privind prelungirea cu şase luni a planului de asistenţă financiară reprezintă 'un semnal pozitiv' şi furnizează o bază pentru negocieri suplimentare.  Actualul program de asistenţă financiară convenit de Grecia cu partenerii din zona euro expiră la data de 28 februarie. În lipsa unui nou acord, Grecia, ţară care nu se poate împrumuta de pe piaţă din cauza dobânzilor prohibitive, riscă să ajungă în lipsă de lichidităţi cu riscul ieşirii din zona euro.

Patronul Petrochemical Holding, Iakov Goldovsky, a anunțat vânzarea activelor companiei Rafo Onești, după ce, în urmă cu trei luni, angajații se pregăteau să primească o finanțare din partea unei bănci din Anglia.  Liderul de sindicat, Ion Marian, a declarat pentru EVZ că după plecarea lui Marin Anton, administratorul rafinăriei în perioada 2003-2006, Rafo se afla în reorganizare, însă a ratat. de fiecare dată, proiecte de sute de milioane de euro. Contactat la rândul său, fostul administrator al rafinăriei, Marin Anton, spune că nu înțelege această decizie, având în vedere că în anul 2006, compania nu avea datorii și nu se putea pune problema de modernizare. „În anul plecării mele, rafinăria avea cei mai buni catalizatori, 40 de benzinării și certificate pentru emisiile de carbon primite gratuit, aceastea având ca scop scutirea companiei de zeci de milioane de euro în taxe”, spune Ion Marian... „Începând din 2008, rafinăria nu a mai funcționat și a intrat în programul de conservare. Cu toate acestea, în anul 2009, Goldman Sachs era pregătită să finanțeze rafinăria cu 330 de milioane de euro, însă patronul trebuia să adauge 20% din această sumă”, a spus liderul de sindicat, Ion Marian.   Acesta declară ca angajații nu își pot explica decizia de a vinde rafinăria în condițiile în care luna aceasta se aștepta o finanțare din partea unui unei bănci din Anglia. „La sfârșitul anului 2014, domnul Goldovsky a fost plecat la Londra pentru a susține în fața consiliului administrativ al unei bănci un nou proiect. În câteva săptămâni, banca a efectuat un audit la Onești, iar rafinăria a primit un calificativ favorabil pentru finanțare” a explicat pentru EVZ Ion Marian.

Compania are 540 de angajați. De-a lungul timpului, cei care au condus rafinăria din Onești au fost implicați în mai multe dosare de corupție, care s-au lăsat chiar și cu condamnări pentru acționari precum: Corneliu Iacubov și Marian Iancu....O notificare asemănătoare a fost remisă şi către Bursa de Valori Bucureşti. Sumele obţinute din vânzarea componentelor ar urma să fie folosite la plata datoriilor, întreţinerea activităţilor curente, îndeplinirea obligaţiilor faţă de agenţia de mediu apărute în urma activităţilor companiei şi a implementării proiectelor de demontarea a utilajelor şi a altor active, dar şi în vederea 'întreţinerii unor elemente ale infrastructurii în scopul unei viitoare utilizări a teritoriului companiei în calitatea de platformă industrială pentru implementarea unor proiecte tehnice' ce pot dezvolta, în viitor, o altă platformă industrială.   Conform comunicatului, preţul de vânzare a activelor şi a utilajelor se va stabili în baza preţurilor utilajelor pe piaţa second hand (utilaje folosite), dar nu poate fi mai mic decât preţul fierului vechi pe piaţa locală românească în ziua semnării contractelor de vânzare/cumpărare a utilajelor.  Acţionarul principal la Rafo Oneşti este firma Petrochemical Holding, înregistrată în Austria şi controlată de omul de afaceri rus Iakov Goldovsky, ce deţine 96,51% din capitalul social al firmei, iar restul de 3,48% aparţine mai multor acţionari.

Prim-ministrul grec Alexis Tsipras a evocat duminica "obligatia istorica" a tarii sale de a reclama Germaniei indemnizatiile de razboi, un subiect asupra caruia Berlinul s-a pronuntat deja, refuzand, transmite AFP.   "Este o obligatie morala a poporului nostru, a istoriei, a tuturor popoarelor europene care s-au luptat si si-au dat sangele impotriva nazismului, o obligatie istorica" de a reclama Germaniei "indemnizatiile de razboi si rambursarea creditului fortat", a spus Tsipras in incheierea discursului despre politica generala sustinut in fata parlamentului.
Partidul Syiriza, stanga radicala, reclama o suma de circa 162 miliarde de euro Germaniei, care ar fi echivalentul jumatatii din datoria sa publica de 315 miliarde euro.
Premierul a evocat lupta pe acest subiect a europarlamentarului din partea Syriza, Manolis Glezos, 92 de ani, figura emblemantica in Grecia, care la varsta de 19 ani, in timpul ocupatiei nazista, a dat jos steagul nazist de pe Acropole.  Germania a refuzat in mai multe randuri sa plateasca aceasta suma Greciei, sustinand ca aceasta problema nu are abza juridical si ca si-a pierdut legitimitatea la 70 de ain de la sfarsitul razboiului..."Grecia vrea sa isi onoreze datoria ... Daca partenerii nostri vor acelasi lucru, sunt invitati la masa negocierilor ca sa putem discuta cum putem face acest lucru viabil", a declarat Tsipras in Parlamentul grec.
In discursul sau adresat natiunii, Tsipras a respins prelungirea programului de asistenta financiara acordat de Uniunea Europeana si a insistat ca tara sa are nevoie de un "credit punte" in iunie, cand Atena ar urma sa negocieze un nou acord cu UE si Fondul Monetar International.
"Ajutorul a esuat ... Noul Guvernul nu este justificat sa ceara o prelungire a imprumutului", a declarat premierul, adaugand ca poporul grec i-a oferit partidului sau un mandat pentru a abandona "programul dezastruos de austeritate".
"Vrem un acord nou, un credit punte, care sa ne ofere spatiul fiscal pe care il cere o negociere sincera", a declarat Tsipras.
Premierul a anuntat, de asemenea, redeschiderea televiziunii publice ERT, inchisa in 2013 pentru a se salva bani, si a adaugat ca tara are o "obligatie morala" sa pretinda reparatii de razboi de la Germania.
El a promis, de asemenea, o serie de masuri care vor intra in vigoare de miercuri dimineata si care se vor concentra pe criza umanitara. "Grecia nu poate fi o tara europeana cand mii de persoane sunt infometate sau nu au electricitate", a declarat el, adaugand ca masurile vor include mancare gratuita, electricitate, adapost si medicamente pentru familiile afectate de criza economica.
Tsipras a promis, de asemenea, abolirea privilegiilor politice, promitand vanzarea masinilor ministeriale care valoreaza peste 700.000 de euro, precum si vanzarea unuia dintre cele trei avioane ale Guvernului.
Actualul acord de imprumut al Greciei expira la sfarsitul lui februarie. UE vrea ca Atena sa ceara extinderea lui si sa se angajeze in continuarea reformelor, dar Grecia a refuzat acest lucru.

Trbuie plecat din Romania - nu mai este nici-o sansa pt. acest popor !!!

FMI a redus estimarea privind cresterea economiai globale in 2015 la 3,5%, avertizand ca riscurile de incetinire a acestui avans se mentin. Lagarde a reiterat totodata pericolul “politicilor monetare asincronice” la nivel mondial, cu Rezerva Federala (Fed) americana care isi normalizeaza politica dobanzilor, dupa masurile exceptionale de stimulare aplicate dupa criza din 2008, in timp ce alte banci centrale, precum Banca Centrala Europeana, relaxeaza politicile. “Chiar daca aceste procese sunt bine administrate, ar putea avea ca efect volatilitatea pietelor financiare, investitorii reanalizand perceptia riscurilor”, a scris Lagarde. Un alt risc mentionat de sefa FMI este aprocierea dolarului, determinata de asteptarile ca Fed va incepe in acest an sa creasca dobanzile. Lagarde a avertizat totodata ca zona euro si Japonia risca sa ramana blocate “intr-o zona crepusculara de crestere economica si inflatie scazute, pentru o lunga perioada de timp”, ceea ce creste pericolul recesiunii si al deflatiei. ...“Fara actiune am putea vedea ca marile puteri ale lumii raman blocate intr-o crestere economica sub potential si un numar insuficient de locuri de munca create”, a scris Lagarde intr-o postare pe blog, relateaza Financial Times.

Atena nu vrea să privatizeze porturile Pireu şi Salonic - Grecia nu mai este interesată de privatizarea celor mai mari porturi ale ţării, Pireu şi Salonic, a anunţat, ieri, purtătorul de cuvânt al Guvernului de la Atena, Gabriel Sakellaridis. "Nu mai discutăm vânzarea sau privatizarea celor două porturi", a spus Sakellaridis, la un post elen de televiziune, după ce, în ziua precedentă, apăruseră informaţii potrivit cărora privatizarea portului Pireu, decisă de guvernul anterior, va continua. Compania chineză de transport maritim "Cosco" controlează două dintre cele trei terminale de containere ale portului Pireu şi, alături de alte firme străine, era pe lista scurtă pentru achiziţia participaţiei de 67% din Autoritatea Portuară Pireu, unul dintre principalele active de stat pe care Grecia s-a angajat să le privatizeze.  dar, noul Guvern de la Atena a anunţat îngheţarea privatizării activelor de stat.  Serghei Lavrov: "Dacă guvernul grec ni se va adresa, cererea va fi examinată".   Rusia va examina o eventuală cerere de ajutor financiar din partea Greciei, potrivit ministrului de externe de la Moscova, Serghei Lavrov. În urma unei întâlniri avute cu omologul său de la Atena, Nikos Kotzias, oficialul rus a declarat: "Am discutat despre problema financiară a Greciei, ţară care se află în aceeaşi situaţie dificilă ca noi. Dacă guvernul grec ni se va adresa, cererea va fi, desigur, examinată".

Senatul american l-a confirmat joi cu o majoritate categorică pe Ashton Carter la șefia Departamentului Apărării, unde va superviza în special războiul împotriva grupării teroriste Statul Islamic pentru restul mandatului lui Barack Obama.

Senatorii au aprobat numirea lui Ashton Carter cu 93 de voturi contra 5. Ashton Carter, 60 de ani, a fost numit de Obama la 5 decembrie pentru a-l înlocui pe contestatul Chuck Hagel, care nu a avut meritul de a-și face auzită vocea în Pentagon, o imensă birocrație civilă și militară la răscruce, în timp ce războiul din Afganistan se încheie și cel lansat împotriva jihadiștilor se accelerează, notează AFP.

Ashton Carter este cunoscut și apreciat în Congres atât de democrați dar și de republicani.

Acesta a fost numărul doi în Departamentul Apărării între 2011 și 2013 și și-a clădit cariera în domeniul apărării și academic.

Manifestații de stradă în Grecia. Cel puțin 15.000 de persoane s-au adunat duminică seară la Atena și alte 5.000 la Salonic pentru a protesta împotriva politicilor de austeritate impuse de creditorii internaționali și în semn de susținere a noului guvern condus de Alexis Tsipras, informează AFP.
Manifestațiile au loc cu o zi înainte de o reuniune a Eurogrupului la Bruxelles de care depinde viitorul economic al Greciei.   "Stop austerității. Sprijiniți Grecia. Schimbați Europa", se putea citi pe un banner afișat în apropierea Parlamentului grec, unde protestatarii s-au adunat pentru a cere să se pună capăt politicilor despre care ei spun că sărăcesc poporul și duc la exodul tinerilor care sunt loviți de șomaj.  Demonstrații au mai avut loc și în orașe ca Patras și Volos, precum și în Creta și în alte insule..  Un număr similar de manifestanți s-au aflat pe străzile din Atena și Salonic și miercuri pentru a-și exprima sprijinul pentru noul guvern dominat de stânga radicală care vrea să înlocuiască programul de ajutor al Atenei oferit de creditorii internaționali cu un „credit punte”, urmat de un program de reforme elaborat în colaborare cu Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).

Fondul Monetar Internațional (FMI) recomandă băncilor restructurarea voluntară bilaterală a creditelor în franci elvețieni, cu luarea în considerare a capacității de rambursare a împrumutului de către debitor.  "Presiunile determinate de aprecierea francului elvețian sunt gestionabile pentru sistemul bancar, dată fiind ponderea redusă a împrumuturilor în franci elvețieni. Misiunea a încurajat restructurarea voluntară bilaterală, cu luarea în considerare a capacității de rambursare a împrumutului de către debitor", se arată în Declarația de final pentru Misiunea FMI, transmisă Agerpres.  Conform sursei citate, sectorul bancar continuă să mențină rezerve suficiente de capital, de lichiditate și de provizionare iar calitatea activelor s-a îmbunătățit. 'Ca urmare a unui plan de acțiune cuprinzător al BNR, împrumuturile neperformante au fost reduse în anul 2014 cu aproximativ 8 puncte procentuale din totalul împrumuturilor dar procesul de reparare a bilanțurilor băncilor nu este încă finalizat. Băncile au eliminat de asemenea ecartul de provizionare, ajungând cu acoperirea la un nivel prudent", se arată în declarație.  Potrivit documentului, testele de stres ale BNR arată că gradul de solvabilitate al sectorului bancar ar rezista în general la scenarii grave, dar în câteva bănci este necesar capital adițional.  În ce privește sectorul nebancar, respectiv asigurări și piață de capital, FMI precizează că acesta se confruntă cu provocări majore.  "Sectorul financiar nebancar și supraveghetorul acestuia se confruntă cu provocări majore. Există o inițiativă de eliminare a barierelor din calea dezvoltării pieței de capital, legea revizuită a pieței de capital nefiind încă adoptată. Totodată, piața asigurărilor este tulburată de probleme de insolvență și de slabe practici de activitate ce trebuie abordate cu fermitate de autoritatea de supraveghere în domeniu", se mai menționează în declarația de final.

Stiglitz, despre Grecia

“În urmă cu jumătate de deceniu, când a început criza euro, economiştii keynesieni au prognozat că austeritatea impusă Greciei şi altor ţări în criză nu va da rezultate. Va sufoca creşterea economică, va spori şomajul şi nu va reuşi nici să reducă datoria raportată la PIB. Alţii – Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană şi câteva universităţi – au vorbit despre contracţiile expansioniste. Dar până şi FMI a arătat că aceste contracţii, precum reducerea cheltuielilor guvernamentale, sunt doar atât – contracţii”, scrie Joseph E. Stiglitz, laureat al Nobelului pentru Economie şi profesor la Columbia University, într-un articol publicat de Project Syndicate Sursa).

"Nu mai este nevoie de o altă demonstraţie. Austeritatea a eşuat în mod repetat, de la aplicarea sa în SUA sub preşedintele Herbert Hoover, când a transformat un crah bursier în Marea Deperesiune, până la “programele” FMI impuse în Asia de Est şi în America Latină în deceniile din urmă. Iar când Grecia a inceput să aibă probleme a fost încercată din nou.  Grecia a reuşit să urmeze dictatul impus de “troică” (Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană şi FMI): a convertit deficitul bugetar primar în surplus primar. Dar reducerea cheltuielilor guvernamentale a fost devastatoare, aşa cum se prevăzuse: şomaj de 25%, scădere economică de 22% începând din 2009 şi o creştere a datoriei raportată la PIB de 35%. Iar acum, odată cu victoria clară a partidului anti-austeritate Syriza, alegătorii greci au arătat că s-au săturat. Deci ce e de făcut? În primul rând să fim limpezi: Grecia ar putea fi acuzată pentru problemele sale dacă ar fi singura ţară în care tratamentul troicii a eşuat lamentabil. Dar Spania avea un surplus şi un procent mic al datoriei raportate la PIB înainte de criză, iar acum este şi ea în depresiune. În Grecia şi Spania nu este nevoie de reforme atât de mult pe cat este nevoie de o reformă structurală a modelului zonei euro şi de o regândire fundamentală a cadrelor politice care au dus la performanţele extrem de slabe ale uniunii monetare.  Grecia ne-a mai amintit încă o dată cât de multă nevoie este de un cadru pentru restructurarea datoriilor. Datoriile excesive au dus nu numai la criza din 2008, ci şi la criza din Asia de Est, în anii 1990 şi la criza din America Latina, din anii 1980. Ele continuă să provoace suferinţe ascunse în SUA, unde milioane de proprietari şi-au pierdut casele, iar acum ameninţă alte milioane în Polonia şi în alte ţări în care au fost contractate credite în franci elveţieni.  Având în vedere cât de multe dezastre au fost produse de datoriile excesive ne putem întreba de ce cetăţenii şi statele au ajuns în mod repetat în asemenea situaţie. Până la urmă, aceste datorii sunt contracte – adica acorduri voluntare – astfel încât creditorii sunt responsabili, la fel şi debitorii. De fapt, creditorii sunt mai responsabili: de regulă ei sunt instituţii financiare sofisticate, pe când datornicii sunt mult mai puţin obişnuiţi cu vicisitudinile pieţei şi cu riscurile asociate diferitelor prevederi contractuale. Într-adevăr, ştim că în Statele Unite băncile şi-au pradat practic clienţii, profitând de lipsa cunoştinţelor lor financiare.

Fiecare ţară (dezvoltată) a observat că pentru a face capitalismul să meargă este nevoie să le oferi indivizilor şansa unui nou început. Închisorile datornicilor din secolul XIX au fost un eşec – inumane şi nu tocmai potrivite pentru a garanta plata datoriei. Au fost însă de ajutor oferirea unor stimulente pentru imprumuturi, prin responsabilizarea creditorilor în privinţa consecinţelor deciziilor lor.

La nivel internaţional nu avem încă un cadru prin care să oferim şansa unui nou început. Chiar înainte de criza din 2008 Naţiunile Unite, cu sprijinul marii majorităţi a statelor dezvoltate şi în curs de dezvoltare, a încercat să creeze un asemenea cadru. Dar SUA s-au opus categoric; poate că SUA doresc să reintroducă închisorile datornicilor pentru oficialii din ţările îndatorate (în caz că este asa, s-ar putea elibera locuri la Guantanamo).

Ideea de a reinstitui închisorile datornicilor poate că pare trasă de păr, dar rezonează cu actuala discuţie despre riscul moral şi responsabilitate. Există temerea că, dacă Greciei îi va fi permisă restructurarea datoriei, ţara va avea din nou aceeaşi problemă, la fel şi alte state.

Este un nonsens. Oare se gândeşte cineva întreg la minte că o ţară îşi poate dori să se pună în situaţia prin care a trecut Grecia doar pentru a nu plăti datoriile? Dacă există un risc moral, acesta este al creditorilor – în special al celor privaţi – care au fost împrumutaţi în mod repetat. Dacă Europa a permis ca datoriile să se mute din sectorul privat în sectorul public – un model împământenit în ultimii 50 de ani – atunci consecinţele ar trebuie să le suporte Europa, nu Grecia. Într-adevăr, actuala problemă a Greciei este consecinţa programelor greşite ale troicii care i-au fost băgate pe gât. Deci, “imorală” este nu restructurarea datoriei, ci absenţa acestei posibilităţi. Nu este nimic special în dilema cu care se confruntă Grecia astăzi; au fost multe ţări în aceeaşi situaţie. Însă structura zonei euro face ca problemele Greciei să fie mai dificil de abordat: uniunea monetară nu permite statelor să-şi devalorizeze moneda pentru a scăpa de probleme, iar, pe de altă parte, minima solidaritate europeană care ar trebui să însoţească aceasta reducere a flexibilităţii politice este ca şi inexistentă. În urmă cu 70 de ani, la finalul celui de al Doilea Război Mondial, aliaţii au înţeles că Germaniei trebuie să i se dea şansa unui nou început. Au înţeles că ascensiunea lui Hitler s-a datorat mai mult şomajului (mai puţin inflaţiei) care a rezultat din impunerea unor datorii tot mai mari Germaniei după Primull Război Mondial. Aliaţii nu au luat în calcul nechibzuinţa cu care au fost acumulate aceste datorii şi nici nu au vorbit despre costurile pe care Germania le-a impus altora. În schimb, ei nu numai că au şters datoriile, ci au oferit şi ajutor, iar trupele aliate staţionate în Germania au oferit un stimulent fiscal în plus.  Când companiile falimentează are loc o convertire a datoriei în active ale companiei. Abordarea analoagă în cazul Greciei ar fi convertirea actualelor obligaţiuni în obligaţiuni legate de PIB. Dacă Grecia merge bine, creditorii ei vor primi mai mult din suma împrumutată; dacă nu merge bine, ei vor obţine mai puţin. Ambele părţi ar avea în acest caz motive suficiente pentru a urma politici orientate către creştere.  Rareori alegerile democratice transmit mesaje atât de puternice precum cel din Grecia. Dacă Europa va spune nu dorinţei alegătorilor greci de a modifica politica ţării, este ca şi cum ar spune că democraţia nu mai are importanţă atunci când vorbim despre economie. De ce să nu întrerupem democraţia atunci, aşa cum s-a făcut în Terra Nova înainte de al Doilea Război Mondial, când teritoriul a retrecut sub administrare directă britanică. Se poate spera că vor avea câştig de cauză cei care înţeleg economia datoriilor şi a austerităţii şi care cred în democraţie şi în valorile umane. Rămâne însă de văzut dacă vor reuşi cu adevărat să aibă câstig de cauză."

 

Intre timp : Peste 15.000 de oameni au manifestat la Atena in semn de sustinere fata de guvernul Tsipras, anunta politia greaca, citata de AFP.Protestul are loc in conditiile in care guvernul este angajat in negocieri dure cu zona euro in incercarea de a pune capat politicilor de austeritate.  La Salonic s-au adunat peste 5.000 de oameni si proteste de mai mica amploare aveau loc in alte orase grecesti, ca raspuns la o chemare la proteste lansata pe retelele sociale.

Consiliul de administratie al Bancii Nationale a Romaniei a decis miercuri sa reduca ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 2,25% pe an de la 2,5% incepand cu data de 5 februarie 2015, decizie anticipata de economisti. CA al BNR nu s-a atins insa de nivelul rezervelor minime obligatorii ale bancilor, desi unii economisti estimau ca acesta ar putea fi redus. De asemenea, BNR va ingusta coridorul simetric format din ratele dobanzilor facilitatilor permanente in jurul ratei dobanzii de politica monetara la +/-2,00 puncte procentuale de la +/-2,25 puncte procentuale. Astfel, incepand cu data de 5 februarie, rata dobanzii aferente facilitatii de creditare (Lombard) se va reduce la 4,25% pe an de la 4,75%, in timp ce rata dobanzii pentru facilitatea de depozit se mentine la 0,25%.  Decizia bancii centrale era asteptata de analisti, care estimau o taiere a dobanzii-cheie de 0,25 puncte procentuale, acestia mizand totodata ca BNR va mai opera o reducere a dobanzii de politica monetara pana la sfarsitul anului, pana la nivelul de 2%, iar ratele rezervelor vor ajunge la 8% pentru pasivele in lei si la 10% pentru cele in valuta.  Ultima interventie a BNR pe partea de rezerve minime a fost in noiembrie, cand a redus ratele RMO pentru pasivele in valuta de la 16% la 14%, cele in lei fiind mentinute la 10%.  CA al BNR a analizat si aprobat miercuri raportul trimestrial asupra inflatiei, document care va fi prezentat intr-o conferinta de presa organizata luni, 9 februarie.

Execuţia bugetului pentru 2014, publicată  de Ministerul de Finanţe, arată că guvernul a cheltuit în 2014 pentru investiţii, atât din surse interne, cât şi externe, doar 32,4 miliarde lei, deşi prin buget programase 40 miliarde lei.  Rezultatul bugetar este în contradicţie cu obiectivul guvernului pentru 2014. “Bugetul anului 2014 este un buget bazat pe investiţii”, anunţa guvernul Ponta în urmă cu un an. Datele publicate, acum, de Finanţe dovedesc că acest oiectiv a fost ratat.  Blocarea proiectelor de drumuri şi autostrăzi şi, implicit, absorbţia foarte slabă a fondurilor europene, în special pentru transporturi, se oglindesc în execuţia bugetului.   În ultimele două luni, suma cheltuită pentru investiţii a crescut, totuşi, spectaculos: de la 20,3 miliarde lei, la sfârşitul lunii octombrie, la 32,4 miliarde lei la sfârşitul lunii decembrie. Una dintre explicaţii ar putea că multe plăţi se aglomerează la final de an, aşa cum arată şi execuţiile bugetare din anii trecuţi.   Despre tăierea investiţiilor prin rectificări bugetare, Capital a scris aici:   Nerealizarea planului de investiţii cu circa 2 miliarde de euro este şi motivul pentru care guvernul a obţinut anul trecut un deficit bugetar de 1,85%  din PIB, sub ţinta propusă de 2,2% din PIB.

 Cei patru lideri întâlniţi la Minsk, Putin, Hollande, Merkel şi Poroşenko, au ieşit din sala de întâlniri, după aproape două ore de negocieri, pozând împreună cu preşedintele belarus Aleksandr Lukasenko, fără a face însă declaraţii, transmit surse din presă.   Potrivit unei surse citate de agenţia Interfax, cei patru lideri urmează să semneze o declaraţie comună privind implementarea acordului de la Minsk.  Ministrul de Externe al Belarusului mai spune că un document ce urmează să fie semnat după încheierea discuţiilor a fost revizuit de membrii "formatului de la Normandia", însă "pentru a ajunge la un rezultat pozitiv, este nevoie de aprobarea tuturor participanţilor".

Şeful BCE, Mario Draghi l-a pus pe premierul Alexis Tsipras în faţa unei alegeri dificile – să accepte, rapid, drumul negocierilor propuse (impuse) de europeni dar cu preţul unei renunţări politice majore, având în vedere că Tsipras, liderul Syriza, stânga radicală, a susţinut toată campania electorală contra troika creditorilor Greciei – UE,BCE, FMI -  şi a austerităţii.   A doua opţiune ar fi să îşi asume riscul înfrângerii, deci al „Grexit”-ului, ieşirea din zona euro. Prin decizia BCE, Tsipras va trebui să accelereze cadenţa şi să intre serios în negocieri cu restul Eurogrupului (ţările din zona euro) dacă vrea să evite falimentul ţării. Potrivit mai multor surse, grecii s-ar putea să ajungă în lipsă de lichidităţi din luna martie. O perspectivă care îngrijorau joi pieţele financiare, indicele Bursei din Atena căzând rapid în primele şedinţe de schimb, cu 9,43”.  Joi, Peter Praet, membru al Consiliului guvernatorilor şi şef economist la BCE a declarat pentru Les Echos – „condiţiile de acces la lichidităţile BCE sunt clare. Suntem transparenţi în ce priveşte regulile noastre”. Pentru moment, consecinţele practice pentru băncile elene sunt limitate. Ele vor putea funcţiona datorită unui program de furnizare de lichidităţi de urgenţă, unic doar pentru banca Greciei. Dar dincolo de sistemul bancar, cel vizat este guvernul grec. Incapabil să ramburseze viitoarele rate ale datoriei în vară, Alexis Tsipras spera să vândă băncilor datoria pe termen scurt  pentru a se finanţa până în mai-iunie, timp pentru un nou contract de reforme cu creditorii.   Dar BCE ameninţă implicit şi cu tăierea liniilor lichidităţilor de urgenţă către Banca Greciei, ceea ce s-ar  putea realiza cu votul unei majorităţi de 2/3 în Consiliul guvernatorilor. Regulile prevăd că practic, programul nu este utilizabil decât pentru furnizarea de lichidităţi băncilor care au necesităţi punctuale, nu pentru susţinerea unei instituţii devenită insolvabilă.  După ce premierul grec a reuşit să lanseze un aer de optimism asupra pieţelor abandonând exigenţele sale privind ştergerea unei părţi a uriaşei datorii a Greciei, el se află pus în faţa unei puternice presiuni pentru negocierea acesteia. Liderii BCE erau excedaţi  de atitudinea sa  după alegeri şi prin strategia adoptată, ei au decis să transmită un semnal-forte. În tabăra BCE se consideră că pentru Grecia o bună abordare  ar fi cererea unui nou termen şi apoi negocierea mijloacelor pentru a-şi atinge obiectivele.

Fostul presedinte francez Nicolas Sarkozy, lider al opozitiei de dreapta in prezent, a afirmat sambata ca nu poate "reprosa Crimeei" ca "a ales Rusia" si a avertizat impotriva unui nou "razboi rece" cu Moscova, relateaza AFP.  "Avem o civilizatie in comun cu Rusia. Interesele americanilor cu rusii nu sunt interesele Europei cu Rusia", a afirmat fostul sef al statului francez in cursul unei reuniuni la Paris a liderilor partidului de dreapta UMP, pe care il conduce, citeaza Agerpres.
"Nu vrem reizbucnirea unui razboi rece intre Europa si Rusia", a spus el, evocand tensiunile intre Moscova si tarile occidentale, ca urmare a conflictului din estul Ucrainei si a anexarii Crimeii de catre Moscova in martie 2014, dupa un referendum al populatiei locale.  "Crimeea a ales Rusia si asta nu i se poate reprosa", a adaugat Sarkozy, apreciind de altfel ca "trebuie gasite mijloace pentru o forta de interpunere in scopul de a proteja rusofonii din Ucraina".  "Ucraina trebuie sa-si pastreze vocatia de punte intre Europa si Rusia. Ea nu are vocatia sa intre in Uniunea Europeana", a afirmat el.  Declaratiile lui Sarkozy intervin in timp ce succesorul sau socialist Francois Hollande s-a angajat impreuna cu cancelarul german Angela Merkel in intense negocieri cu Moscova si Kiev pentru a incerca sa obtina un acord de pace in Ucraina.
De la intoarcerea in cursul noptii din Rusia, presedintele Hollande a estimat sambata ca aceste convorbiri sunt "una dintre ultimele sanse" de a evita "razboiul".

"România este singurul stat membru care are o rată de absorbţie de sub 60 la sută şi nu mai are decât acest an pentru a încerca să utilizeze cât mai mult din finanţările care au venit pe perioada 2007 - 2013", a declarat, miercuri, la Ploieşti, şefa reprezentanţei Comisiei Europene în România, Angela Filote.  Aceasta a precizat că rata de absorbţie a fondurilor europene înregistrată de România este, conform celor mai recente date ale Comisiei Europene, de 56 la sută, cu 20 de puncte procentuale mai mică decât media înregistrată la nivelul Uniunii Europene, care este de 76 la sută.

"Sigur că pe anul acesta se va face ce se mai poate face în lunile care mai sunt până în decembrie, dar ce este important este să nu trecem în următoarea perioadă de finanţare 2014 - 2020 cu aceleaşi probleme. Deci ele trebuie rezolvate înainte de a lansa noile apeluri pe noua perioadă financiară", a spus Angela Filote...
Intrebată care sunt motivele pentru care România se află pe ultimul loc în ceea ce priveşte rata de absorbţie a fondurilor europene, reprezentanta Comisiei Europene în România a răspuns că printre motive se numără "superbirocratizarea, hăţişul birocratic în procedurile de accesare a fondurilor europene", dar şi "schimbarea regulilor jocului în timpul jocului", lucruri pe care le reclamă mulţi dintre cei care au făcut demersuri pentru a accesa fonduri europene..."Şi de data aceasta, acordul cu FMI nu se finalizează cu o scrisoare de intenţie pentru că actualul Guvern nu şi-a îndeplinit angajamentele faţă de organismele internaţionale legat de reformele în companii şi nu s-au înţeles legat de calendarul de liberalizare a preţurilor la energie şi gaze pentru personalul casnic. Aici Guvernul Ponta a minţit: anul trecut ne-a spus că are acord cu CE, că are acord privind amânarea calendarului de liberalizare a preţurilor la energie şi gaze şi lucrul acesta ni l-au confirmat cei de la CE şi FMI, că Guvernul nu are o aprobare din partea CE", a spus Ialomiţianu, fost ministru al Finanţelor.  El a precizat că în acest moment acordul cu FMI este blocat.
"Sunt nişte puncte de vedere separate. FMI spune că actualul Guvern nu a făcut nimic vizavi de ceea ce s-a angajat, iar Guvernul ne spune că totul e roz. Suntem într-un impas şi pentru România e un lucru rău, pentru că se transmite un mesaj rău pentru creditorii externi, pe pieţele financiare", a spus Ialomiţianu....El a făcut aceste declaraţii după ce a participat, în calitate de membru al Comisiei de buget, la întrevederea dintre membrii Comisiei şi reprezentanţii FMI, CE şi BM, desfăşurată la Palatul Parlamentului.

 

 

 

Germania cere ajutor de peste ocean - presa Romanesca, dar si cea Europeana - tacare adinca

Luni si marti (9 - 10 februarie) D-na Merkel este in Washington, cu mina intinsa - Germania are nevoie imediata de finantare din moment ce FED-ul a stopat transferurile de dollari catre bundesbank de la 1 ianuarie 2015 - disperare mare - "motorul Europei" da rateuri de cind fondurile de investitii americane nu mai sunt interesate de UE. si in special de Germania ... Cancelarul german Angela Merkel, preşedintele francez Francois Hollande, şeful statului ucrainean Petro Poroşenko şi liderul rus Vladimir Putin au discutat duminică la telefon despre planul de pace (abureli si minciuni sfruntate)....Merkel a plecat deja catre Washington - o fi si ajuns de fapt, cel putin asa relateaza USA Today.  "Merkel, Hollande, Poroşenko şi Putin au avut o conferinţă telefonică "extinsă" duminică, a precizat purtătorul de cuvânt al Guvernului german, Steffen Seibert, într-un comunicat"... hahahaha!!!!!  Cei patru lideri au discutat "un pachet de măsuri" pentru a încerca să ajungă la "un acord cuprinzător privind soluţionarea "conflictului din estul Ucrainei", a declarat Seibert, adăugând că liderii intenţionează să se întâlnească miercuri.  Preşedintele francez, Francois Hollande ( un incompetent perfect ), şi cancelarul german, Angela Merkel ( o alta "duda"), au lansat o iniţiativă de pace în speranţa soluţionării crizei ucrainene. Hollande şi Merkel au fost joi şi vineri în Ucraina şi în Rusia pentru discuţii cu preşedintele ucrainean, Petro Poroşenko, şi cel rus, Vladimir Putin.  Negociatorii vor să întocmească un document pentru implementarea acordului de pace încheiat în septembrie la Minsk şi care este încălcat în mod regulat. Potrivit lui Hollande, planul negociat în prezent prevede o zonă demilitarizată de 50-70 de kilometri şi o autonomie extinsă în regiuni din estul Ucrainei.  Liderii occidentali şi Kievul acuză Rusia că alimentează conflictul furnizându-le arme şi antrenându-i pe separatiştii proruşi care luptă împotriva forţelor ucrainene în estul Ucrainei, dar şi că trimite trupe peste graniţă pentru a participa la lupte. Moscova neagă acuzaţiile care i se aduc.

. (Sursa USA Today)...Pe de alta parte, Datoriile la nivel global au crescut cu 57.000 de miliarde de dolari începând cu 2007 la aproape 200.000 de miliarde de dolari, un ritm care îl depăşeşte cu mult pe cel al creşterii economiei mondiale. Raportate la economia globală, datoriile au explodat de la 270% din PIB la 286% din PIB, potrivit calculelor companiei de consultanţă financiară McKinsey, preluate de Financial Times.  Datoriile au fost la originea crizei din 2007 a creditelor subprime americane care a degenerat în cea mai atroce criză financiară de după Al Doilea Război Mondial şi la originea crizei datoriilor suverane izbucnite în 2011 în zona euro din cauza supraîndatorării Greciei.

Conluzia analizei McKinsey este de natură să înspăimânte Germania, gardianul european al stricteţei financiare: „este nevoie de noi abordări“ în privinţa datoriilor pentru a reduce pericolul apariţiei unor noi crize, adică exact ceea ce cere ministrul grec de finanţe Yanis Varoufakis pentru problema datoriilor greceşti, notează FT...

"Suntem interesaţi să menţinem ordinea Europei. În acest sens, am elaborat un nou plan de pace împreună cu Franţa şi în consultare cu Statele Unite", a spus Merkel.
"Continuăm să căutăm o soluţie diplomatică la conflictul din Ucraina; nu există o soluţie militară în acest caz", a insistat cancelarul Germaniei.

Alexis Tsipras, a negociat spaga si este gata sa-si vinda electoratul ...

Germania se aşteaptă ca negocierile cu Grecia să treneze până la încheierea actualului program de sprijin, la sfârşitul lunii februarie, şi este pregătită să joace un joc al aşteptării până în aprilie sau mai, când statul elen va rămâne fără lichidităţi, a declarat o persoană apropiată situaţiei.

Grecia nu va intra în faliment la sfârşitul lunii februarie, pentru că are resurse să reziste dincolo de această dată, iar Germania este dispusă să aştepte până când necesarul de finanţare va deveni stringent, pentru a-şi întări poziţia în negocieri, a spus sursa, citată de Bloomberg.

Cancelarul german Angela Merkel analizează încă intenţiile premierului elene Alexis Tsipras, a adoptat o poziţie fermă şi vrea să evite să intre într-un duel cu acesta, a spus o altă sursă.  uvernul grec nu va mai continua sa ceara stergerea datoriei publice a tarii, care se ridica in prezent la 315 miliarde euro, si propune inlocuirea actualelor obligatiuni cu unele corelate cu evolutia economiei elene, a declarat Yanis Varoufakis, ministrul grec de finante.  Varoufakis a propus introducerea a doua noi tipuri de obligatiuni, si anume cele al caror randament variaza in functie de evolutia economica si cele numite "perpetue", care nu au o data de maturitate si al caror pret fluctueaza odata cu modificarea dobanzilor pe termen lung.  "Guvernul elen inca lucreaza la pozitia sa. Este de inteles, avand in vedere ca guvernul este in functie de doar cateva zile. Asteptam informatii si abia apoi vom intra in discutii", a afirmat Merkel marti, la Berlin.  Ministrul grec de Finante vrea ca Grecia sa incheie confruntarea cu creditorii sai, Uniunea Europeana, Banaca Centrala Europeana si Fondul Monetar International.  "Ce le voi spune partenerilor nostri este ca vom combina excedentul bugetar primar cu reformele. Voi spune ￯Ajutati-ne sa ne reformam tara si lasati-ne spatiul fiscal pentru a face asta, altfel vom continua sa ne sufocam si vom deveni o Grecie deformata, nu reformata￯", a afirmat Varoufakis.  Ministrul de finante a declarat ca guvernul va mentine un excedent bugetar primar cuprins intre 1 si 1,5% din Produsul Intern Brut, chiar daca Syriza, partidul care conduce coalitia de guvernare, nu-si va respecta angajamentele luate in campania electorala privind dimensiunea cheltuielilor bugetare.  Pe de alta parte, spatiul de manevra al lui Merkel este limitat, in conditiile in care se pregateste pentru alegeri in landuri, in Hamburg in luna februarie si in Bremen in mai, pe fondul concurentei partidului anti-european Alternativa pentru Germania.

În contextul crizei din Ucraina și a iminenței unei intervenții militare a Rusiei, diplomațiile europene și presa internațională au făcut referire, frecvent, la Tratatul de la Budapesta și implicațiile politice și militare ale acestuia.  Tratatul de la Budapesta privind asigurarea securității a fost semnat pe 5 februarie 1994, în Capitala Ungariei și îi obligă pe semnatari să-și respecte obligațiile luate în cadrul programului de dezarmare nucleară a fostelor republici sovietice după destrămarea URSS. Documentul respectiv a fost semnat de Bill Clinton (președintele SUA), John Major (premierul Marii Britanii), Boris Elțîn (președintele Rusiei) și Leonid Kuchma (președintele Ucrainei). Tratatul semnat de liderii celor patru state presupune garantarea securității și integrității granițelor Ucrainei, care se obliga să predea Rusiei armamentul său nuclear. Memorandumul de la Budapesta este mai degrabă un document diplomatic decât un tratat propriu-zis, iar semnarea lui reprezintă un act fără precedent în diplomația și legislația international....Intre timp : În urma întrevederii dintre președintele rus Vladimir Putin, cancelarul german Angela Merkel și președintele francez Francois Hollande s-a decis redactarea unui "text" pentru un viitor plan de pace, transmit agențiile internaționale de presă citând un anunț al Kremlinului, conform Agerpres.  
Întâlnirea dintre cei trei lideri a avut loc fără consilieri şi în spatele uşilor închise. 
Întrevederea, desfășurată vineri seară la Moscova, a avut ca principal punct pe agendă conflictul din Ucraina. Oficialul rus a menționat că aceste negocieri tripartite au fost "constructive și substanțiale" și cei trei lideri vor avea duminică discuții telefonice. Între timp se vor continua contactele pentru elaborarea unui document privind soluționarea conflictului din Ucraina.  Angela Merkel și Francois Hollande au părăsit deja Moscova.  

CE este în favoarea unei modificări a structurii troicii, dar nu are alternative - Comisia Europeană are o atitudine favorabilă modificării structurii troicii UE-FMI-BCE, însă, momentan, nu are o nouă variantă care să înlocuiască actuala formulă, a declarat astăzi un purtător de cuvânt al CE, citat de AFP.  Creată în mai 2010, troica reuneşte resursele Uniunii Europene, ale Fondului Monetar Internaţional şi ale Băncii Centrale Europene. Sarcina experţilor săi este să se asigure că Grecia respectă reformele incluse în programul său de asistenţă internaţională.  Rugat să comenteze informaţiile apărute astăzi în presă (potrivit cărora Juncker ar vrea să reformeze activitatea troicii), purtătorul de cuvânt Margaritis Schinas a spus că poate doar "reitera" afirmaţiile, din iulie, ale preşedintelui Comisiei, făcute în campania pentru alegerile europene. În acel moment, Jean-Claude Juncker declara: "Ar trebui să o putem înlocui (troica - n. r.) cu o structură mai legitimă din punct de vedere democratic".   Schinas a adăugat: "Nu avem o nouă structură, o formulă nouă în ceea ce priveşte troika", menţionând că orice decizie privind programul de asistenţă convenit cu Grecia va avea nevoie de aprobarea tuturor celor 19 state membre ale zonei euro.   FMI a ridicat deja anumite semne de întrebare legate de misiunea troicii, într-un raport din iunie 2013, în care reclamă faptul că nu există o diviziune clară a muncii, iar partenerilor europeni le lipsesc experienţa şi capacităţile necesare pentru gestionarea unor programe ample de asistenţă.

BCE nu va cumpăra mai mult de 25% dintr-o emisiune de obligaţiuni ale unui stat şi nu mai mult de 33% din datoria fiecărui emitent, pentru a permite formarea naturală a preţurilor pe pieţe.  "Nu avem o regulă specială pentru Grecia. Aplicăm această regulă tuturor", a spus Draghi.  Autorităţile elene trebuie să finalizeze şi procesul de evaluare a reformelor de către troică, suspendată până după alegeri, întrucât achiziţiile din noul program al BCE sunt suspendate în timpul acestor evaluări, potrivit unui comunicat de pe site-ul băncii centrale.  "Acesta este un morcov întins Syriza, să ajungă la un acord cu troica. BCE va cumpăra obligaţiuni elene în iulie, dacă va fi un acord cu troica. Cred că este tot ce poate spera Grecia", a declarat Athanasios Vamvakidis, director pentru strategie în domeniul valutar la Bank of America Merill Lynch.  Tsipras s-a angajat să convingă BCE şi zona euro să reducă datoriile Greciei, astfel încât să poată creşte cheltuielile publice şi să creeze locuri de muncă. El a declarat în această săptămână că excluderea Greciei din programul de suplimentare a lichidităţilor ar pedepsi ţara care deja suferă de mai mulţi ani din cauza austerităţii.  Programul de susţinere financiară al Greciei expiră la sfârşitul lunii februarie, iar guvernul va rămâne fără bani până în iunie, în lipsa unui nou ajutor, au declarat în această lună doi oficiali.  Din 2010, BCE a acceptat ca garanţii obligaţiuni ale Greciei aflate în categoria junk, nerecomandată investiţiilor, precum şi obligaţiuni garantate de statul elen, cu condiţia ca autorităţile să respecte măsurile de austeritate şi reformele din programul de salvare. 

Peste 60% dintre locuitorii Italiei sunt de părere că ţara lor trebuie să iasă din zona euro, potrivit unui raportul al Institutului de cercetări politice, economice şi sociale Eurispes, dat publicităţii vineri şi citat de agenţia de presă Tass. La începutul lui 2014 procentul italienilor dezamăgiţi de moneda comună era de 25,7%.  În acelaşi timp, peste jumătate dintre aşa-zişii eurosceptici ai Italiei sunt convinşi că tocmai adoptarea euro şi renunţarea la moneda naţională constituie principale cauze ale slăbirii economiei ţării lor.  Acest din urmă aspect îşi găseşte oglindire, potrivit concluziilor raportului, în alţi câţiva indicatori statistici. Astfel, aproape jumătate dintre italienii care au participat la sondajul Eurispes (45,4%) şi-au exprimat dorinţa de a pleca peste hotare în căutarea unui loc de muncă, de două ori mai mulţi ca în 2013.  Credite pentru achiziţia unui autoturism au contractate 62,4% dintre respondenţi, pentru aparate electrocasnice - 60,4%, pentru calculatoare sau telefoane mobile - 50,3%.  De asemenea, 71,5% dintre italieni sunt de părere că în ultimul an s-a redus substanţial capacitatea lor de cumpărare, iar 65% dintre cei intervievaţi se tem că nu vor putea să-şi întreţină familia. Potrivit datelor Eurispes, 28% dintre italienii aflaţi în câmpul muncii solicită sprijin de la părinţi şi rude....Sergio Mattarella a fost ales sâmbătă preşedinte al Republicii Italiene, el obţinând cele 505 de voturi necesare în forul legislativ de la Roma, informează AFP, Reuters şi DPA.  Judecător la Curtea Constituţională a Italiei, politicianul de centru-stânga a fost susţinut de premierul Matteo Renzi, fiind ales abia în al patrulea tur de scrutin desfăşurat în această săptămână, în primele trei tururi nefiind întrunit cvorumul necesar.  Pentru alegerea preşedintelui Italiei sunt eligibili să voteze un număr de 1.009 parlamentari şi oficiali locali.  Mattarella devine astfel al 12-lea preşedinte al Republicii Italiene de după Al Doilea Război Mondial.

'Astăzi nu se vorbeşte decât de sancţiuni ale Americii şi Uniunii Europene împotriva Rusiei. Oare şi-au pierdut complet capul? America în genere 's-a rătăcit în junglă' şi ne trage şi pe noi', a deplâns Gorbaciov noile ameninţări cu sancţiuni din partea Occidentului ca urmare a escaladării ostilităţilor în estul Ucrainei.  'Dacă ar fi să spunem lucrurilor pe nume, ea (America) ne-a angrenat deja într-un 'nou război rece', încercând să pună în aplicare în mod deschis ideea sa genială de a triumfa mereu', a criticat Washingtonul fostul conducător sovietic în vârstă de 83 de an.  Unde toate acestea ne vor duce? Războiul rece a fost deja declarat. Şi mai departe? Eu nu sunt în măsură să declar astăzi cu certitudine că războiul rece nu se va transforma într-un adevărat război. Mă tem că ei (americanii) ar putea risca', a afirmat părintele 'perestroika', apreciat în Occident pentru rolul său în căderea zidului Berlinului în 1989.  Aceste declaraţii alarmiste din partea lui Mihail Gorbaciov intervin pe fondul crizei ucrainene şi al deteriorării relaţiilor între Rusia şi Occident la un nivel fără precedent după căderea URSS în 1991.  Gorbaciov a salutat anterior alipirea Crimeii la Rusia, deoarece, astfel, în opinia sa, a fost corectată o greşeală din perioada URSS, scrie Interfax. În acelaşi timp, el a condamnat sancţiunile occidentale împotriva Rusiei.  Anul trecut, Gorbaciov făcuse apel la preşedinţii Rusiei, Vladimir Putin, şi SUA, Barack Obama să iniţieze negocieri cu privire la Ucraina pentru soluţionarea paşnică a conflictului.  După anexarea peninsulei Crimeea de către Rusia şi declanşarea în aprilie trecut a unui conflict care a făcut peste de 5.000 de morţi în partea de est a Ucrainei, Washingtonul şi Bruxellesul au adoptat mai multe etape de sancţiuni economice împotriva Moscovei.   Washingtonul a ameninţat miercuri cu noi sancţiuni Rusia, afirmând că preţul de plătit va'continua să crească' dacă Moscova nu încetează să-i mai sprijine pe rebelii proruşi din estul Ucrainei.