Gasiti informatii financiare de utilitate la adresa de mai jos:
http://www.ghiseulbancar.ro/
Banca Mondiala,FMI, Guvern,agenda de business, bugetul de stat, economie, revista presei,romania,antena3.ro,realitatea.net,mediafax,bucuresti,camera de comerthttp://www.ghiseulbancar.ro/
20 de comentarii:
The fragmented nature of EU institutional structure provides multiple channels through which organized interests may seek to influence policy-making. Lobbying takes place at the European level itself and within the existing national states. The most important institutional targets are the Commission, the Council, and the European Parliament.[15] The Commission has a monopoly on the initiative in Community decision-making. Since it has the power to draft initiatives, it makes it ideally suited as an arena for interest representation. There are three main channels of indirect lobbying of the Council. First, lobbying groups routinely lobby the national delegations in Brussels. The second indirect means of lobbying the Council is for interest groups to lobby members of the many Council-working groups. The third means of influencing the Council is directly via national governments. As a consequence of the co-decision procedures, the European Parliament attracts attention from lobbyists who target the rapporteur and the chairman of the committee. The rapporteurs are MEPs appointed by Committees to prepare the parliament’s response to the Commission’s proposal and to those measures taken by the Parliament itself.
Lobbying in Brussels was born only in the late 1970s. Up to that time, “diplomatic lobbying” at the highest levels remained the rule. There were few lobbyists involved in the system and except for some business associations, representative offices were rarely used. The event that sparked the explosion of lobbying was the first direct election of the European Parliament in 1979. Up until then the Parliament consisted of a complex, and companies increasingly felt the need of an expert local presence to find out what was going on in Brussels. The foundation of lobbying was therefore the need to provide information. From that developed the need to influence the process actively and effectively. The next important step in lobbying development was the Single European Act of 1986, which both created the qualified majority vote for taking decisions in the Council and enhanced the role of the Parliament, again making EU legislation more complex and lobbying further more important and attractive for stakeholders.
In the wake of the Abramoff scandal in Washington and the massive impact that this had on the lobbying scene in the United States, the rules for lobbying in the EU—which until now consist of only a non-binding code of conduct-—may also be tightened.
Brussels – the European Capital and the place where decisions are made which impact the globe.
Many of these decisions happen behind closed doors and we have been working to make it more transparent for many years. Journalists, activists and communications professionals have now come together to form Brussels Leaks, a place to centralise intelligence gathered on the inner-workings of the EU.
We are asking for more support: if you work for a corporation, consultancy, institution or NGO and want to release some information in a completely secure – and anonymous, if prefered – way, contact us now. We are trustworthy, reliable professionals with excellent Brussels contacts. We work to make sure the information gathered is 100% reliable and correct, and only then do we act on it.
We have the network and experience to make sure the right thing is done.
Find out more or contact us now if you have information or can help.
Want to know more about why Brussels is so important? We’re busy so we have taken the below from wikipedia:
The more political influence the European Union gains on a global level, and the more policy areas it covers, the more interesting it becomes for lobbyists. With its enlargement in 2004 this development has taken a further step, bringing in not only a lot more players and stakeholders but also a wide range of different political cultures and traditions.
Currently around 15,000 Brussels-based lobbyists (consultants, lawyers, associations, corporations, NGOs etc.) seek to influence the EU’s legislative process. Some 2,600 special interest groups have a permanent office in Brussels. Their distribution is roughly as follows: European trade federations (32%), consultants (20%), companies (13%), NGOs (11%), national associations (10%), regional representations (6%), international organizations (5%) and think tanks (1%), (Lehmann, 2003, pp iii).[
Un site, Brusselsleaks.com, care promite să dezvăluie secretele instituţiilor europene şi influenţa grupurilor de lobby a fost creat în acestă săptămână la Bruxelles, după succesul înregistrat de WikiLeaks, transmite AFP.
Nicio dezvăluire stânjenitoare nu a afectat însă microcosmosul de la Bruxelles, care pare puţin îngrijorat de acest palid imitator al site-ului fondat de Julian Assange.
Deocamdată, Brusselsleaks.com este o simplă pagină de Internet, redactată în engleză, unde creatorii săi anonimi - jurnalişti şi profesionişti din domeniul comunicaţiilor, susţin ei -, îşi explică obiectivele: "transparentizarea deciziilor luate în spatele uşilor închise". Dar singura informaţie disponibilă deocamdată pe site-ul Brusselsleaks.com este ... un extras din articolul din Wikipedia despre "Uniunea Europeană de la Bruxelles".
Brusselsleaks.com nu intenţionează să publice direct documente "secrete" ale instituţiilor europene. El va fi mai degrabă un receptacul pentru astfel de documente, le va verifica autenticitatea şi le va distribui apoi presei sau organizaţiilor neguvernamentale. Site-ul nu menţionează modalitatea în care va distribui documentele şi dacă acest serviciu va fi gratuit sau nu.
Primele documente promise pentru viitorul apropiat ar urma să vizeze sectorul transporturilor şi cel energetic.
Într-un interviu realizat prin Internet, în condiţii de păstrare a anonimatului şi publicat marţi pe site-ul European Journalism Centre (EJC), mai mulţi reprezentanţi ai Brusselsleaks.com dau asigurări că nu vor publica nicio informaţie cu privire la viaţa privată a persoanelor sau care să le pună în pericol viaţa sau locul de muncă.
Cele mai mari rezerve de aur din centrul şi estul Europei
BNR deţine cele mai mari rezerve de aur din regiune, în valoare de 3,7 miliarde dolari (8,1% din rezervele internaţionale).
ROMÂNIA
103,7 tone
BNR deţine cele mai mari rezerve de aur din regiune, în valoare de 3,7 miliarde dolari (8,1% din rezervele internaţionale).
POLONIA
103 tone
Banca centrală din Polonia şi-a mărit rezervele de aur în 1998, când au fost cumpărate 75 de tone. Rezervele actuale valorează 3,7 miliarde dolari.
BULGARIA
39,9 tone
Rezervele de aur ale băncii centrale din Bulgaria valorează 1,4 miliarde de dolari, după ce, în 1997, au fost cumpărate opt tone de aur.
SLOVACIA
31,8 tone
În 2009, Slovacia a adoptat moneda euro şi a transferat 3,5 tone de aur Băncii Centrale Europene. Rezervele actuale valorează 1,1 miliarde dolari.
REP. CEHĂ
12,8 tone
Rezervele de aur ale băncii centrale cehe valorează 459 milioane de dolari, reprezentând 1,2% din rezervele internaţionale ale băncii.
UNGARIA
3,1 tone
Rezervele de aur ale Ungariei reprezintă 0,3% din rezervele internaţionale, valorând 110 milioane dolari.
Membrii Comisiei Europene au convenit asupra unei reforme a Regulamentului Bruxelles I, potrivit unui comunicat al CE. Regulamentul are un rol fundamental in cazul litigiilor transfrontaliere, intrucat reglementeaza instanta competenta si permite ca hotararile judecatoresti pronuntate intr-un stat membru sa fie recunoscute intr-un alt stat membru.
Reforma propusa de Comisie cuprinde patru modificari-cheie:
1. eliminarea procedurii de exequatur;
2. consolidarea protectiei consumatorilor in ceea ce priveste litigiile care implica tari din afara UE;
3. asigurarea securitatii juridice in cazul acordurilor de alegere a forului incheiate intre intreprinderi;
4. consolidarea competitivitatii organismelor europene de arbitraj. Astfel, vor fi aduse clarificari privind procesul de arbitraj, care in prezent nu este reglementat de Regulamentul Bruxelles I.
In etapa urmatoare, Parlamentul European si Consiliul de Ministri vor trebui sa ajunga la un acord privind propunerile Comisiei.
„Propunerile noastre vor conduce la o solutionare mai rapida si mai putin costisitoare a litigiilor transfrontaliere, cu realizarea unor economii cuprinse intre 2 000 si 12 000 de EUR in cazuri individuale”, a declarat José Manuel Barroso, presedintele Comisiei Europene.
Mircea Halaciuga, Esq
0040.724581078
Finante/Servicii financiare/Investitii
GE Money le vinde turcilor de la Garanti afacerile din România pe leasing, consumer finance şi ipotecare.
Americanii de la GE Money, divizia de servicii financiare a gigantului General Electric, s-au hotărât să plece din România după cinci ani în care au investit peste 100 mil. euro, dar fără rezultate vizibile.
Retragerea se face prin vânzarea către partenerii turci de la Garanti a participaţiei de 30% din GE Garanti Bank, plus pachete similare în instituţiile financiare nebancare Motoractive (leasing), Ralfi (consumer finance) şi Domenia (credite ipotecare). "Motivul pentru care ne retragem din acest parteneriat este legat de strategia globală a GE", a spus Dmitri Stockton, preşedintele GE Capital Global Banking.
Tratatul de la Lisabona se va introduce o dispoziţie prin care se autorizează explicit punerea în practică a unui mecanism de solidaritate financiară între ţările din zona euro. Acest mecanism va putea intra în vigoare la jumătatea lui 2013, scrie Agerpres.
În conferinţa de presă de la finalul primei zile a Consiliului European, preşedintele acestuia, Herman Van Rompuy, a declarat că practic modificarea adusă Tratatului de la Lisabona constă în menţiunea:
"Statele din zona euro sunt autorizate să creeze un mecanism de stabilitate care va fi activat dacă se va dovedi indispensabil pentru asigurarea stabilităţii euro. Accesul la orice asistenţă financiară în cadrul mecanismului va fi supus unei condiţionalităţi stricte", a declarat preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy.
Modificarea Tratatului, adoptată la primăvară
"A fost o zi foarte bună pentru Europa. S-a decis o schimbare limitată a Tratatului", a spus şi preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso.
Modificarea Tratatului va fi adoptată concret anul viitor, în martie 2011, după o serie de consultări. Aceste consultări se vor desfăşura în cadrul unei proceduri de revizuire simplificată, iar fiecare ţară membră decide maniera de ratificare a respectivei schimbări din Tratat.
Aşa că nu ar fi nevoie de organizarea de referendumuri în niciun stat membru.
Valoarea mecanismului permanent de susţinerea e egală cu cea a fondului actual 440 de miliarde, fond de salvare temporar care va expira la jumătatea anului 2013 şi care a fost creat în urma crizei financiare din Grecia, din primăvara acestui an.
După Grecia şi Irlanda, alte ţări, ca Spania, Portugalia şi Belgia, par să devină tot mai vulnerabile în faţa speculaţiilor de pe pieţele financiare europene.
Potrivit preşedintelui CE, Jose Manuel Barroso, criza economică şi financiară a relevat mai ales necesitatea unui 'răspuns cuprinzător' pentru a garanta nu doar fezabilitatea tehnică, dar şi consensul politic pentru consolidarea stabilităţii economice europene.
Barroso a menţionat că liderii statelor membre şi-au reafirmat joi şi vineri sprijinul pentru Grecia şi Irlanda şi recunoaşterea faptului că aceste două state iau măsurile adecvate pentru depăşirea situaţiei de criză bugetară şi financiară, au accentuat nevoia consolidării bugetare şi cea de a oferi sprijinul financiar adecvat pentru instrumentele deja existente de consolidare financiară şi au evidenţiat din nou necesitatea unei mai bune supravegheri şi mai mari transparenţe în sectorul bancar. Toate aceste angajamente au fost sintetizate şi joi seară în declaraţia că liderii statelor membre vor face tot ce este necesar pentru a asigura stabilitatea financiară europeană
Autorităţile din zona euro au ales deliberat să încalce reglementările din EU16 ajutând Grecia şi Irlanda, strângând rândurile pentru a proteja viitorul zonei euro, a declarat ministrul francez al Economiei, Christine Lagarde, transmite Reuters.
Tratatul de la Lisabona prevede condiţii stricte pentru acordarea pachetelor de asistenţă financiară. Liderii UE au fost de acord la summitul de joi să amendeze prevederile Tratatului prin crearea unui mecanism permanent pentru a garanta stabilitatea financiară a zonei euro în ansamblul său.
Într-un comentariu publicat în 'Wall Street Journal', Lagarde susţine că amendamentele reprezintă 'o ajustare majoră' dar schimbările sunt necesare în urma turbulenţelor de pe pieţele financiare provocate de criza datoriilor suverane.
Andora, Emiratele Arabe Unite, Afganistan, Anguilla, Albania, Armenia, Antilele Olandeza, Angola, Argentina, Samoa Americana, Austria, Australia, Aruba, Azerbaijan, Bosnia Hertegovina, Barbados, Bangladesh, Belgia, Burkina Faso, Bulgaria, Bahrain, Burundi, Benin, Bermude, Brunei Darussalam, Bolivia, Brazilia, Bahamas, Bhutan, Botswana, Belarus, Belize, Canada, Congo, Elvetia, Coasta de Fildes, Insulele Cook, Chile, Camerun, China, Columbia, Costa Rica, Cuba, Capul Verde, Cipru, Republica Ceha, Germania, Djibuti, Denemarca, Dominica, Republica Dominicana, Algeria, Ecuador, Estonia, Egipt, Sahara de Vest, Eritrea, Spania, Etiopia, Finlanda, Insulele Fiji, Insulele Falkland, Micronesia, Insulele Feroe, Franta, Gabon, Grenada, Georgia, Guiana Franceza, Ghana, Gibraltar, Groenlanda, Gambia, Guinea, Guadaloupe, Guinea Ecuatoriala, Grecia, Guatemala, Guam, Guiana, Hong Kong, Honduras, Croatia, Haiti, Ungaria, Indonezia, Irlanda, Israel, India, Chagos Archipelago, Iraq, Iran, Islanda, Italia, Jamaica, Iordan, Japonia, Kenya, Republica Kirgiza, Cambodia, Kiribati, Comoros, St. Kitts and Nevis, Corea de Nord, Corea de Sud, Kuveit, Kazakhstan, Laos, Lebanon, St. Lucia, Liechtenstein, Sri Lanka, Liberia, Lesotho, Lihuania, Luxemburg, Latvia, Libia, Maroc, Monaco, Moldova, Madagascar, Insulele Marshall, Macedonia, Mali, Mianmar, Mongolia, Macao, Insulele N. Mariana, Martinica, Mauritania, Montserat, Malta, Mauritius, Maldive, Malawi, Mexic, Malaesia, Mozambic, Namibia, Noua Caledonie, Niger, Nigeria, Nicaragua, Olanda, Norvegia, Nepal, Niue, Noua Zelanda, Oman, Panama, Palestina, Peru, Polinesia Franceza, Papua Noua Guinee, Filipine, Pachistan, Polonia, Insula Pitcairn, Porto Rico, Portugalia, Paraguai, Qatar, Reunion, Romania, Rusia, Arabia Saudita, Insulele Solomon, Seychelles, Sudan, Suedia, Singapore, St. Helena, Slovenia, Slovacia, Siera Leone, San Marino, Senegal, Somalia, Surinam, St. Kitts-Nevis-Anguilla, El Salvador, Siria, Swaziland, Turks and Caicos Islands, Chad, Togo, Tailanda, Tajikistan, Turcmenistan, Tunisia, Tonga, Timor, Turcia, Trinidad Tobago, Taiwan, Tanzania, Ucraina, Uganda, Marea Britanie, SUA: Alabama, SUA: Alaska, SUA: Arizona, SUA: Arkansas, SUA: California, SUA: Colorado, SUA: Connecticut, SUA: Delaware, SUA: Florida, SUA: Georgia, SUA: Hawaii, SUA: Idaho, SUA: Illinois, SUA: Indiana, SUA: Iowa, SUA: Kansas, SUA: Kentucky, SUA: Louisiana, SUA: Maine, SUA: Maryland, SUA: Massachusetts, SUA: Michigan, SUA: Minnesota, SUA: Mississippi, SUA: Missouri, SUA: Montana, SUA:A National, SUA: Nebraska, SUA: Nevada, SUA: New Hampshire, SUA: New Jersey, SUA: New Mexico, SUA: New York
euro, criza datoriilor de stat, euroscepticismul, monede nationale, renuntarea la euro, salvare euro, zona euro
BCE, Citigroup, Agerpres, Mediafax, PIB, Rusia, SUA, Spania, Federal Reserve, Germania, Grecia, Irlanda, Marea Britanie
BCE, Citigroup, Comisia Europeana, FMI, Federal Reserve, Germania, Grecia, Irlanda, Marea Britanie, PIB, Rusia, SUA, Spania, Standard and Poor's, Ungaria, Uniunea Europeana, economie, obligatiuni, zona euro
BNR, Banca Mondiala, Emil Boc, FMI, Guvern, INS,Ministerul Economiei, PIB, Prima Pagina, Romania,agenda de business, bugetul de stat, economie, revista presei, salarii, salariu minim
Legea pensiilor, demitere, gigacalorie, FMI, Victor Ponta, Vantu, datorii, Boc, Andrei Igas, Ioan Botis, Ialomitieanu, sindicate, salarii bugetari' UNPR, PSD, PNL, PDL, motiune, Roberta Anastase, Crin Antonescu, Traian Basescu, Voiculescu, BNR, proteste, joburi, presedintie, Bogdan Hossu, Bucuresti, sindicalisti, sanatate, educatie, Funeriu, Elena Udrea, parlamentari ,constitutie, creditare, imobiliare, Monica Macovei, Baconschi, FNI, BCR, Mugur Isarescu, investitii, Cotroceni,
Banca Mondiala,FMI, Guvern,agenda de business, bugetul de stat, economie, revista presei,romania,antena3.ro,realitatea.net,mediafax,bucuresti,camera de comert
Andreea Vass, Banca Mondiala, Camera Deputatilor, Emil Boc, FMI, Guvern, Jeffrey Franks, Ministerul Economiei ,Mugur Isarescu, PIB Romania, TVA, Traian Basescu, agenda de business, bugetul de stat, economie, motiune de cenzura, pensii ,revista presei,
News Corp would own:
BSKYB
Britain's first satellite broadcaster passed its long-held target of 10 million customers last month, giving it access to 36 percent of households in UK and Ireland. Sky News, the broadcaster's most relevant channel in terms of influence over public opinion, started in 1989 and had the 24-hour TV news market to itself until the state-owned BBC [BBC.UL] started a news channel in 1997. Sky News now has 0.5 percent of Britain's total TV audience, compared with BBC News's 0.9 percent. News Corp currently owns 39 percent of BSkyB.
THE TIMES OF LONDON
With a daily circulation of 466,000, The Times is Britain's second-most popular quality daily after the Daily Telegraph. The Times stopped revealing online audience figures ahead of putting up a paywall around The Times, the Sunday Times and the News of the World websites this year, but in November it said it had about 200,000 paying online readers for the Times and Sunday Times -- about one-tenth of its previous online readership. Britain's leading online newspaper is the Daily Mail's (DMGOa.L) MailOnline, with 2.94 average daily users, followed by the Guardian with 2.32 million. The BBC's main UK site is Britain's most popular online news destination and attracts about four times as many users as MailOnline.
THE SUNDAY TIMES
Britain's most popular quality Sunday newspaper with an average circulation of 1.05 million.
THE SUN
The tabloid is Britain's most popular daily newspaper with an average circulation of 2.9 million. It backed Conservative David Cameron, who went on to become prime minister, in this year's national parliamentary elections.
Marile banci americane acorda tot mai multe credite noi companiilor
Valoarea creditelor a urcat cu 0,2% in T4 din 2010, fata de cele trei luni anterioare,aceasta fiind prima crestere trimestriala din ultimii doi ani
Microintreprinderile vor avea posibilitatea ca, de la 1 ianuarie anul viitor, sa opteze intre plata impozitului de 16% din profit si o taxa de 3% din venituri. Acest sistem de impozitare se va aplica firmelor care au 1-9 angajati si au obtinut in anul anterior un venit de pana la 100.000 de euro.
Un val de scumpiri se va înregistra în Marea Britanie, începând cu data de 4 ianuarie, după ce guvernul a anunţat că majorează cotă standard a taxei pe valoarea adăugată (TVA) de la 17,5% până la 20%, decizie integrată într-un set de măsuri de austeritate menite să reducă deficitul bugetar al ţării, potrivit ziare.com.
Iniţial, TVA a fost redusă la 15%, că măsură de contracarare a efectelor crizei economice, după care a fost majorată la nivelul actual de 17,5%, informează AFP.
Coaliţia de guvernare condusă de premierul David Cameron a susţinut că este vorba de măsuri mai dure pentru a reduce deficitul.
"Interesul naţional ne impune să facem ceea ce trebuie. Trebuie să acţionăm, chiar dacă nu este un lucru uşor. Însă, nu poate fi întârziat. Un lucru ar trebui să ne fie clar: Marea Britanie are un viitor luminos în faţă ", a declarat Cameron în mesajul sau de Anul Nou.
Decizia de majorare a TVA a fost criticată de Opoziţie, care susţine că măsură "îi pedepseşte cel mai mult pe cei mai săraci", cum ar fi pe pensionari.
George Osborne, ministrul britanic de finanţe, a făcut promisiuni că produsele considerate de bază, precum mâncarea, îmbrăcămintea pentru copii, ziarele şi revistele, vor fi scutite de TVA.
solicita numai acum lenjeria ta, de pe cel mai sigur site de comenzi de chiloti Online http://www.chilotick.com
counterfoil into over and beyond c pass to another district the compensation at the all late-model [url=http://www.bestbodog.com]bodog poker[/url] , with strange [url=http://www.freeamericancasino.com]casino[/url] and released [url=http://www.yourcasinousa.com]online casino bonus[/url]. you can also combine poker rooms at [url=http://www.bestbodog.com]bodog[/url]
[url=http://www.liveinternetcasino.com]Casino Spiele[/url] and [url=http://www.casinogameluck.com]Casino Spiele[/url] at the offer unlikely the palm positively during the lecture of German casinos an design to DE players.
Analistul economic Ilie Şerbănescu este de părere că România nu va mai fi primită în zona euro şi că economia va continua şi în 2011 să resimtă efectele politicilor nefaste din anii anteriori, potrivit Agerpres.
"Nu vedeţi că s-au lecuit de România? Nu mai vor să ne primească nici în Schengen. Le-a venit mintea la cap. Astea sunt poveşti politice (n.r. - că ţara noastră va adopta euro), de interese, gen Banca Naţională. Oamenii s-au prăjit cu Grecia. Nu vor mai primi alţii şi mai şi", a spus Şerbănescu.
Vorbind despre multitudinea de bănci universale în România acesta a spus că sunt atâtea cât le ţine viaţa. "Ele sunt atâtea pentru că în România băncile sunt într-un cartel. Nu sunt într-o concurenţă. Altfel le-ar scoate viaţa. O piaţă mică în fond, de oameni săraci şi care mai e şi în cădere ar trebui să fi dispărut bănci universale sau neuniversale. Dar nu au dispărut pentru că sunt într-un cartel. Pentru că sunt toate bănci străine. Daca ar fi româneşti ar fi dat unele faliment. La noi nu e piaţă, nu e concurenţă, nu e piaţă concurenţială", a mai spus analistul.
Referitor la economia României în 2011 el este de părere că va continua "plata delirului anilor anteriori". "Dacă vom fi pe 0 va fi chiar bine. Altfel, va continua plata şi altcineva să plăteasca decât cererea internă, adică oamenii, nu văd alţi plătitori. Scăderea doar a salariilor nu duce nicăieri. Nu e de ajuns. Ar trebui puşi la plată cei care au dus România în starea asta, respectiv băncile care au dat şi cei care au luat credite. Ăştia ar trebui puşi la plată ca să se redreseze economia. Nu îi pui la plată, numai pe ăia care nu au nicio legătură", a explicat Şerbănescu.
Referitor la anul 2010, analistul este de părere că a fost un an predictibil. Vorbind despre afirmaţiile unor analişti, care spun că anul acesta România ar fi putut avea creştere economică, Şerbănescu a afirmat că astea sunt poveşti de adormit copiii.
"Nu avea din ce să fie creştere economică. 2010 a fost extrem de semnificativ din acest punct de vedere din cauza faptului că s-a întâmplat ceva ce este cam trecut cu vederea, respectiv creşterea fulminantă a exporturilor de 25-27%. Un an cu totul remarcabil. Dar nu a putut să mişte decât o mică porţiune din economie care nu reprezintă decât vreo 25% arătând în mod semnificativ că ceea ce poate trage occidentul din economia din România e o parte mică şi că acest lucru s-a încheiat. Ce a fost, a fost. Mai mult de atât nu se poate. Poate să crească occidentul cu 200%, mai mult nu are. Restul de 75% din economie trăieşte pe cerere internă, iar cererea internă trebuia să scadă pentru că o luase razna în cei 4 ani anteriori într-un mod nesustenabil. Aşadar poveştile cu daca făceam, măsuri anticriză dacă etc. sunt poveşti. Adică ce e anticriza? Măsuri de stimulare a consumului. Cine să plătească? Statul e în faliment, iar băncile nu-ţi mai dau bani pentru chestiile de consum. Aşadar nu avea de unde să provină creşterea economică", a conchis Ilie Şerbănescu.
Guvernul va forma un grup de lucru care să stabilească procedurile de impozitare a veniturilor nedeclarate şi va solicita asistenţa tehnică a Băncii Mondiale atât la elaborarea normelor de aplicare a acestei operaţiuni, cât şi la instruirea angajaţilor care vor fi implicaţi în acţiunea de control.
Decizia a fost luată în urma discuţiei de marţi, de la Guvern, dintre premierul Emil Boc şi ministrul Finanţelor, Gheorghe Ialomiţianu, privind modalitatea de impozitare a veniturilor a căror sursă nu poate fi identificată, în baza celor mai recente modificări ale Codului Fiscal.
"Am decis formarea unui grup de lucru care va elabora normele de aplicare a modificărilor la Codul Fiscal privind impozitarea veniturilor nedeclarate. Forma elaborată a acestor norme va fi discutată în ianuarie cu experţii Băncii Mondiale, instituţie care va oferi asistenţă tehnică la elaborarea acestor norme, precum şi asistenţă în instruirea personalului", a declarat agenţiei MEDIAFAX ministrul Finanţelor.
El a amintit că la nivelul ministerului va fi format un departament, format din specialişti ai Ministerului Finanţelor şi ai Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, care se va ocupa de impozitarea veniturilor nedeclarate.
Guvernul a decis, la finele anului trecut, că persoanele fizice ale căror venituri reale depăşesc cu cel puţin 50.000 lei sumele declarate vor plăti un impozit de 16% aplicat la diferenţa dintre cele două valori.
Preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, Sorin Blejnar, a susţinut că acţiunile de control în cazul marilor averi în scopul impozitării vor fi declanşate anul viitor pentru 200-300 de persoane, în principal patroni foarte bogaţi care în ultimii ani au omis deliberat să înregistreze veniturile pe firmă, sustrăgându-se de la plata impozitelor.
avand, Blake Chandlee, blogosfera, cenzura, dupa, elena udrea, facebook, grup, indu, internet, intre, joace, mesaj, nici, numara, parteneriat, peste, prezent, prin, putin, radu cristian, rbs, realitatea, romania, sebastian, sebastian lazaroiu, serban huidu, singur, sprijin, stat, trag, Traian Basescu
Trimiteți un comentariu