Sapte organizatii neguvernamentale (ONG-uri) solicita Parlamentului sa nu adopte Proiectul de lege privind inregistrarea cartelelor pre-pay pe motiv ca acesta incalca grav dreptul la viata privata consfiintit de Constitutie, se arata intr-o scrisoare transmisa vineri catre HotNews.ro. Semnatarii considera ca proiectul de lege initiat de Guvern si imbratisat acum de Parlament urmeaza acelasi caracter disproportionat al Directivei recent invalidate de instanta europeana ("Directiva Big Brother"), intrucat, sub pretextul protejarii securitatii nationale, toti cetatenii sunt considerati suspecti si sunt supravegheati intr-un stil orwellian, specific unei societati totalitare. HotNews.ro a scris cu o zi in urma ca acest proiect de lege este adoptat fulgerator in Parlament. Scrisoarea este semnata de Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH), Asociaţia pentru Tehnologie şi Internet (ApTI), ActiveWatch, Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), Centrul Român pentru Jurnalism de Investigație (CRJI), Geo-spatial.org si Fundația Ceata.
Un comentariu:
Preşedintele CNS, Izsak Balazs, a anunţat, miercuri, într-o conferinţă de presă, că a primit de la Guvern un răspuns la proclamaţia adoptată de manifestanţii care au participat la "marşul secuiesc" din 10 martie, de la Târgu Mureş, care ceruseră ca Ţinutul Secuiesc să devină regiune de dezvoltare distinctă, precum şi garantarea prin lege a autonomiei teritoriale a Ţinutului Secuiesc.
Potrivit răspunsului Executivului, reglementările în materie de protecţie a drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale din România se aplică în mod egal şi nediscriminatoriu faţă de membrii oricăreia dintre ele, dar nu există nicio obligaţie legată de drepturi colective.
"România nu are niciun fel de obligaţie impusă prin niciun fel de tratat internaţional prin care să acorde autonomie teritorială pe criterii etnice sau orice fel de drepturi colective pentru minorităţile naţionale, dreptul internaţional consacrând drepturi individuale pentru persoanele aparţinând minorităţilor naţionale, care pot fi exercitate împreună cu alţii. Privitor la elementele de reformă administrativ-teritorială, nu există vreo normă de drept internaţional care să impună statelor o anumită configuraţie administrativ-teritorială", se arată în răspunsul Guvernului.
Trimiteți un comentariu