
Directorul IGR susţine că această metodă de exploatare produce microseisme care afectează straturile de nisipuri şi pietrişuri şi conduce la poluarea cu metan a solurilor. În acelaşi timp, specialistul afirmă că au fost înregistrate accidente de manipulare a apelor reziduale, deversări intenţionate în râuri, pulverizări de gaze în atmosferă, poluări cu metale grele şi cu elemente radioactive, dar şi distrugerea infrastructurii rutiere, precum şi poluarea fonică.
Mircea Ţicleanu a mai spus că, dacă se va ajunge la exploatarea temeinică a anumitor zone, acelea vor fi compromise şi nu vor mai putea fi exploatate pentru alte substanţe în afara gazelor de şist.
"Pe termen lung, apele de adâncime vor fi afectate de contaminarea cu fluide toxice rezultate din exploatarea gazelor de şist. În Statele Unite ale Americii au fost înregistrate şi contaminări cu metan a pânzei freatice. Acelaşi lucru se poate întâmpla şi în ţara noastră începând cu partea de est a Câmpiei Române. În plus, cutremurele vor accelera procesul de contaminare a acestor ape şi vor împinge aceste lichide toxice către suprafaţă", a încheiat oficialul IGR.
Primele lucrări de exploatare a gazelor de şist din ţara noastră au fost realizate de compania americană Chevron în localitatea vasluiană Pungeşti. După ce americanii au obţinut, anul trecut, autorizaţia de construcţie a primei sonde autohtone de exploatare a gazelor de şist, la Pungeşti au avut loc mai multe proteste violente ale localnicilor. Chevron România mai deţine alte trei acorduri de mediu în judeţul Vaslui pentru explorarea gazelor de şist în localităţile Păltiniş - Băceşti, Popeni - Găgeşti şi Puieşti.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu