Martin Schulz, preşedintele Parlamentului European a avertizat astăzi contra unei "implozii" a Uniunii Europene în caz de "Brexit", politicianul temându-se că ar conduce la "alte referendumuri" similare, într-un interviu acordat cotidianului german Frankfurter Allgemeine Zeitung, transmite AFP. "Suntem de mult timp pe o cale periculoasă. Mulţi oameni şi-au pierdut încrederea în instituţii, naţionale sau europene", afirmă Schultz în interviul ce apare mâine şi din care fragmente au fost difuzate în această seară.  Dacă după referendumul din 23 iunie, "britanicii părăsesc UE, vor exista şi alte revendicări pentru referendumuri de ieşire", a spus Schulz, avertizând contra unei "implozii a UE". Perspectiva ca Marea Britanie să părăsească Uniunea Europeană îngrijorează mediile economice şi liderii. Un "Brexit" ar constitui un salt periculos în "necunoscut", a estimat de asemenea directorul Fondului Monetar Internaţional (FMI), Christine Lagarde. Potrivit lui Schulz, mişcările eurofobe rămân o minoritate dar câştigă teren, aşa cum a arătat victoria recentă a refuzului Olandei într-un referendum privind acordul dintre UE şi Ucraina. 

Guvernele ar trebui să evite dependenţa de politică monetară, respectiv să aplice reforme structurale, este de părere Christine Lagarde, directorul general al Fondului Monetar Internaţional (FMI). Domnia sa a afirmat ieri, într-un interviu acordat agenţiei Bloomberg, că politicienii apelează la reforme doar atunci când o criză s-a declanşat deja şi nu înainte, aşa cum ar trebui, ca măsură de prevenţie.  "Este riscant ca politica monetară să susţină o economie care nu poate creşte. Este o risipă de resurse", a afirmat doamna Lagarde, adăugând: "Politica monetară care susţine o economie va fi eficientă dacă va fi însoţită de implementarea unor reforme structurale. Nu sugerez că politica monetară este un lucru rău, însă sunt şi alte canale care necesită să fie deblocate. Băncile trebuie să aibă capacitatea să ofere împrumuturi pentru economie, nu să se confrunte cu credite neperformante". Domnia sa a menţionat că asistăm la slăbirea unor bănci şi a modelelor de bussines ale acestora. Christine Lagarde este de părere că unele bănci trebuie să-şi revizuiască complet modelul de afaceri, să devină atractive din nou pentru investitori. 

Cancelarul Angela Merkel a dovedit, din nou, că este pregătită să plătească preţul găzduirii refugiaţilor. De ce atât de multă generozitate? Cu grecii Berlinul a fost mai dur. În primul rând pentru că la aceasta se aşteaptă societatea civilă. Aceasta din urmă s-a trezit cu mult înainte de publicarea faimoasei poze cu copilul mort pe o plajă din Turcia. Vara a fost marcată de o serie de atacuri contra centrelor de refugiaţi, mai ales din fosta RDG, în special în Saxonia. Aceste atacuri au fost decisive pentru reacţia publicului german, sensibil la acest gen de comportament.

Merkel, aşa cum îi este obiceiul, a urmat reacţia spontană a populaţiei. Este o strategie pe care a urmat-o de multe ori. În 2011, cancelarul a răspuns dezastrului nuclear de la Fukushima, din Japonia, angajând ţara într-un ambiţios plan de reorientare rapidă dinspre energie nucleară spre energie verde. Ea a făcut astfel uitată legea adoptată în octombrie 2010 care prelungea durata de viaţă a reactoarelor nucleare. În cazul refugiaţilor, atitudinea lui Merkel a fost aceeaşi. Brusc, presa germană cea mai conservatoare a făcut apel pentru sprijinirea refugia­ţilor. Mişcarea prorefugiaţi din rândul opiniei publice a căpătat proporţii şi Merkel a acţionat în ton cu aceasta. Pentru Merkel, politica generozităţii a reprezentat şi  o oportunitate în ceea ce priveşte politica europeană. În primul rând, vehiculând propuneri contrare celor ale majorităţii liderilor europeni, cancelarul german şi-a creat imaginea apără­to­rului refugiaţilor în Europa.

Ceea ce i-a reuşit, dovada fiind pozele cu Merkel purtate de refugiaţi. Aceasta îi permite, încă o dată, lui Merkel să dea tonul în Europa. În urma sa, alţi lideri s-au lansat în demonstraţii de deschidere faţă de refugiaţi, unele de-a dreptul hilare. Premierul finlandez a anunţat că refugiaţii sunt bineveniţi acasă la el. Astfel, Merkel a luat iniţiativa,. Ceea ce-i oferă un avantaj sigur în negocieri.

"Avand in vedere dinamica probabila a evenimentelor- separarea Uniunii Europene in doua zone conceptual diferite-  deciziile vor fi necesare mai devreme decat se estima anterior", se arata in Raportul publicat joi de BNR.  "Ar fi de dorit ca Romania sa faca o alegere clara privind strategia sa pe termen lung: fie ca membru al nivelului interior, integrat (atunci cand va fi suficient de pregatita pentru aceasta), fie ca membru al nivelului exterior, independent", se mai spune in Raport.

O decizie in sensul integrarii, care parea evidenta in urma cu cativa ani, a devenit mai dificila din cauza problemelor cu care se confrunta zona euro. Totusi, considera autorii documentului, punand in balanta argumentele economico-financiare, geostrategice, psihologice etc., optiunea continuarii integrarii europene pare, in continuare, mai atractiva pentru Romania decat optiunea unui drum separat.  "Daca asa stau lucrurile, atunci ar fi indicat ca Romania sa semnalizeze in mod clar organismelor europene dorinta sa de continuare a integrarii, inclusiv prin adoptarea la un moment dat a monedei euro, chiar daca starea eurozonei nu este actualmente dintre cele mai bune. Iar ca o preconditie la aceasta, Romania ar putea sa faca o optiune clara privind participarea (sau nu) la Uniunea Bancara. Alegerile de mai sus (pro sau contra integrarii continue; pro sau contra adoptarii euro; pro sau contra intrarii in Uniunea Bancara) nu sunt imperative. "Devine necesara conturarea unei pozitii de tara cu privire la optiunea Romaniei: (i) de a face parte din grupul statelor euro cand va fi pregatita, dar demarand procesul de aderare prin pregatirea unei foi de parcurs, sau (ii) de a ramane in grupul statelor non-euro care au obligatia de aderare la zona euro pe termen lung, dar care nu realizeaza demersuri in viitorul apropiat. Decizia este in primul rand politica si abia apoi economica si tehnica", mai spun autorii Raportului BNR.

Sediul central al bancii Societe Generale, situat in cartierul La Defense din Paris, a fost perchezitionat, martea trecuta, de reprezentanti ai Oficiului central de lupta impotriva infractiunilor financiare si fiscale, in urma dezvaluirilor din scandalul Panama Papers. Banca franceza este vizata in scandal dupa ce ar fi deschis aproape 1.000 de societati offshore prin intermediul firmei panameze de avocatura Mossack Fonseca, sustin surse judiciare franceze, citate de AFP....

Perchezitiile de marti au avut loc in cadrul unei anchete preliminare privind "frauda fiscala agravata", ancheta demarata de Parchetul francez.  Cotidianul francez Le Monde a scris ca Societe Generale ar ocupa locul al patrulea in clasamentul bancilor care au creat cele mai multe societati offshore prin intermediul cabinetului panamez de avocatura Mossack Fonseca, dupa HSBC, UBS si Credit Suisse. Le Monde a scris ca Societe Generale ar detine 979 de societati offshore create prin intermediul cabinetului de avocatura Mossack Fonseca.  Societe Generale s-a mai aflat in centrul unui imens scandal in anul 2008, cand banca a descoperit o frauda de 4,9 miliarde de euro cauzata de un trader al institutiei.

Guvernul federal german a pus pe masă 6 miliarde de euro pentru găzduirea refugia­ţilor. Cancelaria are mai multe motive pentru a fi generoasă, unele evident politice, altele economice, scrie publicaţia franceză La Tribune. Generozitatea germană faţă de refugiaţi nu se dezminte. La o reuniune de criză la care au participat cele trei partide de coaliţie (conservatoarea Uniune Creştin-Democrată, bavareza Uniune Creştin-Socială şi Partidul Social Democrat), guvernul federal a anunţat că pune la dispoziţia landurilor, pentru 2016, 3 miliarde de euro pentru gestionarea fluxului masiv de refugiaţi din Orientul Mijlociu şi că alocă încă 3 miliarde de euro pentru sine. Un plan de 6 miliarde de euro nu este deloc nesemnificativ deoarece reprezintă aproape 60% din cheltuielile suplimentare prevăzute iniţial pentru bugetul federal pe 2016. Această criză a refugiaţilor devine astfel principala forţă care face ca Germania să cheltuiască mai mult. Iar aceasta este o veste bună pentru întreaga Europă, chiar dacă sumele puse pe masă nu vor avea un impact macroeconomic de amploare.  Cheltuielile vin de la un stat criticat că investeşte prea puţin, chiar şi de federaţiile patronale. Cheltuielile suplimentare sunt deci un semn pozitiv.