UE doreşte ca Ankara să primească înapoi solicitanţii de azil şi exercită presiuni ca Ankara să-i primească pe migranţii economici ce au sosit în Grecia şi nu se califică să primească azil.

"Există voinţă politică, însă este vorba despre o provocare logistică, în care trebuie să susţinem Grecia", le-a scris Tusk liderilor. Turcia şi UE negociază totodată un acord prin care Ankara ar putea să primească înapoi sirieni - din Grecia -, iar în schimbul acestui lucru blocul european este pregătit să facă mai mult în reinstalarea unor solicitanţi de azil direct din Turcia, au declarat luni, la Bruxelles, unele surse diplomatice. Întâlnirea liderilor UE cu Davutoglu este umbrită, însă, de preluarea ziarului de opoziţie Zaman de către Guvernul turc.  "Libertatea presei este un element non-negociabil al identităţii noastre europene", a declarat preşedintele Parlamentului European (PE) Martin Schulz, precizând că a discutat această problemă luni, anterior, cu Davutoglu.  Relaţiile cu Turcia sunt "dificile", a subliniat el, adăugând că "este necesar, în interesul refugiaţilor, să cooperăm". Actuala criză umanitară din Grecia urmează, de asemenea, să domine summitul de la Bruxelles. Liderii europeni urmează să se angajeze să susţină Atena şi să promită că UE "va face tot posibilul pentru a ajuta în gestionarea situaţiei", potrivit unui proiect al unei declaraţii comune, la care DPA a avut acces. Peste 13.000 de persoane aşteaptă să treacă din Grecia în Macedonia, au estimat unele agenţii umanitare luni dimineaţa. Presa locală scria că frontiera dintre cele două ţări era închisă, inclusiv pentru trenuri de marfă.

Într-o şedinţă de joi de la Bruxelles, Draghi a spus liderilor UE că cel mai important lucru pe care îl pot face este să stabilească un traseu pentru zona euro. Când Portugalia a cerut un acord concret pentru a discuta o uniune bancară în cadrul următorului summit din iunie, Cancelarul german Angela Merkel a spus că nu ar trebui să se vorbească despre asta, şi a cerut să nu fie numită pentru că discuţiile au fost private.   Merkel încă se luptă să îşi reasigure electoratul că poate să ţină sub control problema refugiaţilor, iar o problemă sensibilă cum ar fi cea a subscrierii depozitelor bancare domestice în restul zonei euro ar putea aduce repercusiuni majore pentru liderul german.

Draghi deja s-a luptat cu disidenţii germani în lupta împotriva inflaţiei în zona euro. El a spus că BCE nu are alternative la tăierile de dobânzi anunţate şi la măsurile de stimulare economică, şi a încurajat ţările din UE să îşi susţină băncile centrale prin reasigurarea asiguratorilor, bancherilor şi deponenţilor deopotrivă în legătură cu eventuale riscuri sau instabilitate economică venite în urma măsurilor.  ”Este destul de clar că deşi politica monetară a fost singura care a împins economia din Uniunea Europeană în ultimii ani, nu se poate adresa unor nevoi structurale ale zonei euro”, a spus Draghi. El a adăugat că BCE ar trebui să folosească toate instrumentele posibile, în condiţiile în care piaţa o cere.

În ultimele decenii ale secolului al XX-lea, de care ne-am despărţit de curând, renumitul politilog Alwin Toffler afirma că, între instrumentele puterii cele mai importante sunt: forţa, banii sau puterea financiară şi informaţia. Majoritatea celorlalte resurse ale puterii derivă din acestea. Forţa, folosită în primul rând pentru a pedepsi, este cea mai puţin versatilă sursă de putere. Banii sau puterea financiară pot fi folosiţi atât pentru a răsplăti cât şi pentru a pedepsi, putând fi convertite în multe alte surse, sunt un instrument al puterii mult mai flexibil. Informaţia – este elementul esenţial şi cel mai versatil instrument, având în vedere că poate duce la evitarea unor situaţii care necesită utilizarea forţei sau a banilor, putând fi folosită în a-i convinge pe ceilalţi să acţioneze conform motivaţiilor celui care deţine informaţia, indiferent de interesul conştient al celorlalţi. Informaţia înseamnă putere de cea mai înaltă calitate

BNR Isarescu - ''Trebuie să fim realişti. Personal, nu am văzut niciodată în cei 25 de ani pericole mai mari la adresa stabilităţii economice şi financiare a României. Deşi am avut o creştere substanţială a salariului minim, situaţia macroeconomică bună este adevărat nu se reflectă întocmai la nivelul populaţiei şi firmelor. Există nemulţumiri, există tensiuni. Mulţi oameni şi multe firme mici o duc în continuare greu", a explicat marţi Mugur Isărescu, în cadrul unei conferinţe pe teme de dezvoltare regională, anunţă televiziunile de ştiri.  În opinia sa, în cazul în care nu se acţionează pentru conservarea avantajelor obţinute în ultimii ani, economia României riscă nu doar stagnarea, ci chiar îndepărtarea de zona euro către care tinde. "Aderarea la zona euro, bazată pe o strategie echilibrată, poate fi un proces benefic, un adevărat catalizator menit să crească competitivitatea economiei româneşti şi să fie o adevărată ancoră care să limiteze posibilele derapaje macroeconomice. Suntem astăzi într-un moment crucial. Pentru a asigura o dezvoltare sustenabilă este esenţial să nu cumva să facem paşi înapoi, să nu punem în pericol realizările economice obţinute în urma procesului atât de dificil de consolidare fiscală şi stabilitate macroeconomică. Exact acum când înregistrăm una din cele mai importante creşteri economice din România, să nu punem în pericol această evoluţie prin iniţiative legislative contrare acestui lucru", a mai spus Isărescu.

Premierul Dacian Cioloş le-a solicitat miniştrilor care au companii de stat în subordine să nu mai prezinte spre aprobare bugetele de venituri şi cheltuieli ale acestora dacă nu sunt însoţite de o notă în care managementul sau consiliile de administraţie să explice ce viziune au şi ce fac cu banii.

"I-am cerut Cancelariei să amânăm aprobarea bugetelor de venituri şi cheltuieli pentru anumite companii şi societăţi din subordinea ministerelor pentru că nu mai vreau, cum v-am spus deja, să aprobăm nişte cifre fără să ştim ce e acolo, în spate. Deci, vă rog domnilor miniştri care veniţi cu astfel de propuneri de aprobare de bugete de venituri şi cheltuieli să vedem şi ce au decis consiliile de administraţie şi managementul companiilor respective că vor să facă cu bugetele respective. Deci, vă rog să însoţiţi propunerea de aprobare a bugetului cu o notă care să explice care e viziunea companiei respective, ce vrea să facă cu bugetul, pentru că dacă vedem acolo doar cifre de venituri, de cheltuieli, de salarii, investiţii şi aşa mai departe, fără să ştim care e conceptul în spate, nu cred că e suficient ca Guvernul să poată să-şi asume această aprobare", le-a cerut premierul membrilor Cabinetului său, la începutul şedinţei săptămânale.

Comisarul european pentru ocuparea forţei de muncă, Marianne Thyssen, va prezenta marţi o serie de propuneri menite să combată dumpingul social în Uniunea Europeană, propuneri ce vor avea la bază principiul 'pentru muncă egală, salariu egal", informează astăzi AFP. "Marţi la Strasbourg comisarul Thyssen va prezenta un pachet de măsuri sociale", a confirmat purtătorul de cuvânt comunitar Alexander Winterstein. Acest pachet vizează o revizuire a normelor ce se aplică lucrătorilor dintr-o ţară a UE detaşaţi temporar într-o altă ţară a UE. Astfel de lucrători sunt în general est-europeni veniţi să lucreze pe salarii foarte mici în statele vest-europene, motiv pentru care sunt acuzaţi de concurenţă neloială pe piaţa muncii.  Corectarea acestei situaţii s-a încercat mai întâi în anul 1996, când a fost elaborată o primă directivă europeană, urmată de o a doua în anul 2014. Dar numeroşi responsabili consideră insuficiente măsurile luate atunci şi critică faptul că lucrătorii est-europeni distorsionează piaţa muncii în vestul Europei, unde vin să muncească pe salarii derizorii în agricultură, abatoare sau pe şantiere.  Conform unei surse europene, primul principiu al iniţiativei ce va fi prezentată marţi colegiului comisarilor va fi: 'pentru muncă egală, salariu egal la acelaşi loc de muncă', ceea ce înseamnă că, de exemplu, un est-european venit să lucreze într-o ţară din vestul Europei ar trebui să fie plătit la fel ca un localnic angajat pentru aceeaşi activitate.  În schimb, accesul est-europenilor pe piaţa muncii din vest ar putea fi îngreunat în condiţiile în care angajatorii lor nu ar mai putea beneficia de avantajul salariilor mici pe care le oferă acestor lucrători. Pe de altă parte, nu se va schimba regula ce prevede că lucrătorul detaşat rămâne în evidenţele sistemului de securitate socială din ţara sa de origine.