Franta se opune mecanismului permanent de repartizare a refugiatilor extracomunitari in statele membre ale Uniunii Europene, propus de Angela Merkel, a anuntat sambata, in premiera, seful Guvernului de la Paris, Manuel Valls, care participa la Conferinta de Securitate de la Munchen, relateaza AFP. "Nu suntem de acord cu un mecanism permanent de repartizare (a refugiatilor - n.red.). Este timpul sa aplicam ceea ce am discutat, punctele fierbinti: centre de inregistrare a migrantilor care sosesc in Uniunea Europeana, controale la frontiere etc.", a declarat premierul francez, cu cateva zile inaintea summit-ului de la Bruxelles al liderilor europeni, din 18-19 februarie, unde se va lua in discutie in special problema valului de migranti ajunsi in Europa, cel mai mare de la al doilea razboi mondial incoace.  Manuel Valls a adaugat ca Franta va primi 30 de mii de refugiati, asa cum s-a angajat in momentul in care s-a decis repartizarea in statele UE a unui prim val, de 160 de mii de migranti, insa nu va primi "mai mult de atat". Presedintele francez Francois Hollande declarase, in septembrie anul trecut, ca este in favoarea unui mecanism permanent de repartizare a refugiatilor in statele membre UE.  Pozitia Frantei s-a schimbat insa treptat, pe fondul agravarii crizei migrantilor (un milion de refugiati au patruns in Europa in anul 2015) si dupa atentatele de la Paris, din noiembrie anul trecut.

Băncile occidentale au continuat să reducă finanţarea către Europa Centrală, Europa de Est şi Europa de Sud-Est (CESEE) în trimestrul al treilea din 2015, cel mai simportant declin înregistrându-se în Polonia şi Ungaria, potrivit datelor publicate astăzi de Iniţiativa de la Viena, citate de Reuters.   Băncile monitorizate în raport, realizat pe baza informaţiilor Băncii pentru Reglemente Internaţionale (BIS), şi-au redus expunerea la ţările din CESEE cu 0,28% din PIB-ul regiunii. Excluzând Rusia şi Turcia, declinul a fost de 0,36% din PIB.  Raportul arată că reducerea cumulată a poziţiilor băncilor occidentale în CESEE s-a ridicat la 8,5% din PIB până în trimestrul trei din 2015 iar dacă sunt excluse Rusia şi Turcia, declinul este de 14,7% din PIB.   Creditarea internă în afara Turciei şi a statelor din fosta Uniune Sovietică a crescut cu 2,9% în noiembrie, cel mai semnificativ avans înregistrându-se în Cehia, Slovacia şi Polonia.

Un fost demnitar al statului roman sustine ca premierul in exercitiu Dacian Ciolos i-ar fi spus ca pe cand era ministrul Agriculturii in guvernul Tariceanu ar cam fi fost ”obligat” sa cedeze terenuri ale Academiei Romane catre Dan Voiculescu.  Fostul sef al Serviciului de Informatii Externe, Ioan Talpes, a lansat, sambata, la Adevarul Live, acuzatii dure la adresa fostului premier, Calin Popescu Tariceanu.  Ioan Talpes sustine ca premierul Dacian Ciolos i-ar fi marturisit, in perioada in care era ministru al Agriculturii in Guvernul Tariceanu, ca a fost pus de premierul de atunci sa ii dea anumite terenuri lui Dan Voiculescu.  „Atunci cand a promovat acea hotarare prin care i-a transferat lui Dan Voiculescu mosia Kalinderu, cu toate mostenirile care sunt in disputa, eu eram senator si am facut interventie in Senat. M-am adresat, spunandu-i cum a putut sa faca asa ceva? Pentru ca mosia Kalinderu facea parte din donatiile facute Academiei Romane, carora nu poti sa le schimbi statutul.”

Pana la condamnarea la inchisoare in dosarul Institutului de Cercetari Alimentare, Dan Voiculescu era, direct sau prin familia sa, unul dintre cei mai mari arendasi din Romania. Omul de afaceri a reusit, astfel, sa puna mana pe numeroase terenuri, inclusiv detinute de Academia Romana.

DNA a deschis in vara anului trecut, un dosar penal pe aceasta tema. Alexandru Bogdan, fostul director al fundatiei Patrimoniu din Academia Romana, este urmarit penal de procurorii Directiei Nationale Anticoruptie (DNA) pentru coruptie intr-un dosar privind instrainarea mai multor terenuri ale Academiei. Printre cei care ar fi beneficiat ilegal de terenuri de la Academie se numara si omul de afaceri Dan Voiculescu.

"Deutsche Bank nu poate să cadă singură, va dărâma uniunea monetară europeană"     Un eventual colaps al celei mai mari bănci germane, "Deutsche Bank" AG, ar determina o contagiune în rândul băncilor sistemice cum lumea occidentală nu a mai văzut până acum, conform publicaţiei Silver Doctors, care îl citează pe analistul Jim Willie.  Acesta susţine că, în condiţiile în care băncile din zona euro dau din nou semne de criză, "Deutche Bank" se află sub o ameninţare majoră, putând fi prima mare bancă ce va intra în colaps în faza următoare a crizei bancare.   În opinia sa, spre deosebire de colapsul "Lehman Brothers" din SUA, în 2008, un eşec al "Deutsche Bank" ar genera căderea altor bănci importante, care pot fi de la 3 la 15, la număr. "Una-două vor cădea rapid, a treia şi a patra, o săptămână mai târziu, după care toate băncile din Italia vor fi kaput", spune Jim Willie, adăugând că, în acest monent, potrivit surselor sale, trei bănci majore au probleme, luptând zi de zi împotriva insolvenţei: "Citigroup" Inc. din SUA, "Barclays" Plc din Marea Britanie şi "Deutsche Bank". "Cred că riscul constant de eşec al Deutsche Bank are legătură cu derivatele pe LIBOR şi FOREX", spune Jim Willie, care atrage atenţia, însă, că ameninţarea imediată pentru "Deutsche Bank" are de a face cu ascunderea datoriei ţărilor care au solicitat aderarea la zona euro. Analistul oferă drept exemplu Grecia şi Italia, care nu ar fi avut rapoartele de datorii la anumite niveluri dacă "Deutsche Bank" nu ar fi procedat în cazul acestora ca "Goldman Sachs": a ajutat ţările să-şi ascundă datoriile prin intermdiul swap-urilor valutare (instrumente financiare folosite pentru protejarea de riscuri). Prin aceste metode, creditorii internaţionali îşi pot converti obligaţiunile denominate în alte valute prin swap-uri, folosind un curs de schimb fictiv, care face ca datoria să pară mai mică. Conform sursei citate, "Deutsche Bank" deţine swap-uri OTC de 25.000 de miliarde de dolari cu băncile centrale şi alte bănci majore.  "Deutsche Bank nu poate să cadă singură, va dărâma uniunea monetară europeană", afirmă Jim Willie, subliniind că un eventual eşec al "Deutsche Bank" implică bonduri suverane ale Spaniei, Franţei, Italiei, Greciei, întrucât a fost implicată în calificarea tuturor acestor ţări pentru aderarea la zona euro. De aceea, spune analistul, colapsul băncii germane ar fi diferit de cel al "Lehman Brothers". Amintim că "Deutsche Bank" s-a văzut nevoită, luni seara, să lanseze o declaraţie prin care îşi apără lichiditatea, după ce acţiunile sale au scăzut cu 10%, până la nivelul minim atins în perioada crizei financiare. "Deutsche Bank" şi-a asigurat investitorii că îşi poate plăti obligaţiile în 2016 şi 2017, capacitatea sa de plată pentru 2016 fiind estimată la aproximativ un miliard de euro, iar cea pentru anul următor - la aproximativ 4,3 miliarde de euro. (V.R.)

De curând, experţii au detectat un grup de hackeri cibernetici care folosesc o nouă metodă pentru a retrage bani din bancomate. Infractorii, care fac parte din aşa-numita grupare "Metel", au dezvoltat un mijloc prin care pot scoate bani din bancomate, în aşa fel încât contul fraudat să nu pară că fost accesat în mod abuziv.  Metoda constă din introducerea unui virus în sistemul electronic al băncilor. Prin intermediul acestuia, sunt scurtcircuitate legăturile dintre conturi şi bancomate. Astfel, infractorii nu trebuie decât să meargă la bancomate şi să scoată orice sumă doresc din conturi, pentru că în sistemul băncii, totalul de bani rămâne exact acelaşi.  Până în momentul de faţă, Metel a acţionat doar în Rusia. Experţii din domeniul informaticii bancare susţin că infractorii ar fi acţionat şi în alte ţări, chiar dacă băncile nu sunt în cunoştinţă de cauză.  Metel nu este singura grupare care a produs, în ultima perioadă, pagube importante pentru bancheri. Un alt grup infracţional, cunoscut sub numele de "GCMAN", accesează computerele băncilor şi retrag sumele disponibile sub formă de monedă electronică.  Deşi sumele furate par, la prima vedere, destul de mici (în jur de 200 de dolari), la final de an, atunci când băncile fac bilanţul, constată că au pierderi însemnate. Problema informaticienilor din domeniul bancar este cu atât mai mare cu cât nu pot detecta originea furturilor.

ECONOMIA GRECIEI a reintrat in RECESIUNE, cu o scadere a PIB de 0,6% in trimestrul al patrulea, urmand unei contractii a activitatii economice de 1,4% in precedentele trei luni, potrivit Bloomberg. Economistii consultati de Bloomberg anticipau un declin de 0,8% pentru ultimele trei luni ale anului. GRECIA a inceput inceput una dintre cele mai traumatizante perioade din istoria sa moderna odata cu alegerea cu aproximativ un an in urma a unui guvern antiausteritate, care a promis sa renunte la acordurile financiare care au salvat anterior statul elen de la COLAPS FINANCIAR. Revolta guvernului elen impotriva creditorilor externi s-a incheiat insa cu o intoarcere dramatica de 180 de grade a premierului Alexis Tsipras si un al treilea acord financiar in luna august.  Opozitia fata de planurile guvernului de a reforma sistemul de pensii, presiunile UE de a reduce numarul de refugiati care intra in tara si temerile de pe pietele internationale, care pun presiune si pe activele elene, aduc din nou nori negri deasupra GRECIEI, noteaza Bloomberg.