Atentate in PARIS ...rapoarte ...peste 40 de morti...

Comisia Europeana prognozeaza pentru anul 2017 o iesire a Romaniei din limita de deficit de 3% (stabilita prin criteriile de la Maastricht), ceea ce ar insemna plasarea tarii in procedura de deficit excesiv. "Presupunand ca nu se vor mai schimba deciziile, deficitul este proiectat sa cresca mult peste 3% din produsul intern brut in anul 2017. Cel mai mare impact il are noul Cod fiscal, care implica taieri de taxe insumand 1,25% din PIB in anul 2017. In special, contine o taiere suplimentara a TVA standard de la 20% la 19% si eliminarea accizei suplimentare la carburanti si a taxei speciale pe constructii" - mai arata Comisia Europeana. Ca urmare a relaxarii fiscale, "deficitul structural este estimat sa creasca de la aproximativ 1% din PIB in 2015 pana la aproape 4% in anul 2017", avertizeaza Comisia. In Prognoza de toamna emisa joi, Comisia Europeana estimeaza un deficit structural de 0,8% din PIB in anul 2015, 2,7% in 2016 si 3,8% in 2017. Astfel, Romania ar urma sa iasa inca din anul 2016 din tinta de deficit structural de 1%, asumata prin MTO (obiectivele pe termen mediu). Deficitul bugetar este estimat de Comisie la 1,2% din PIB in 2015, 2,8% in 2016 si 3,7% in 2017.  Astfel, tara va iesi din tinta de deficit bugetar asumata anterior de Romania, 1,2% din PIB pe anul 2016, iar in 2017 ar urma sa depaseasca si limita de 3% peste care Bruxelles-ul declanseaza procedura de deficit excesiv.  Cu toate acestea, prognoza de toamna a Comisiei Europene este mai optimista decat cea emisa anterior. In prognoza de primavara, din luna mai, Bruxelles-ul intrevedea un deficit structural de 1,3% din PIB in anul 2015 si de 3,4% din PIB in 2016. De asemenea, atunci Comisia prognoza un deficit bugetar de 1,6% in 2015 si 3,5% in 2016.  In privinta cresterii economice, Comisia Europeana a revizuit in sus estimarile facute in primavara. parametri estimati de Comisia Europeana pentru Romania in perioada 2015-2017:

• Deficitul de cont curent este estimat sa creasca pana la 1,9% in 2016 si 2,6% in 2017.
• Investitiile private ar urma sa isi contiune cresterea, datorita revitalizarii constructiilor de locuinte si a scaderii costurile de creditare, noilor stimulente fiscale si perspectivelor de crestere economica robusta.
• Investitiile publice sunt programate sa creasca in anul 2015, ultimul in care mai pot fi absorbitte fonduri europene din perioada de programare 2007-2013, dar este probabil sa aiba performante scazute comparativ cu bugetul initial pe anul 2015. In anul 2016, se asteapta o scadere a investitiilor publice, odata cu scadarea absorbtiei fondurilor europene, pentru ca in anul 2017 s acreasca din nou.
• Inflatia anuala medie este estimata sa ajunga la -0,4% in anul 2015, ca urmare a taierii TVA la alimente incepand cu iunie, preturilor reduse la energie si a inflatiei scazute din UE. De la mijlocul anului 2016, cererea interna puternica este asteptata sa impinga din nou inflatia in teritoriu pozitiv. Inflatia anuala medie este prognozata la -0,3% in 2016 si +2,3% in 2017. In 2016 si 2017, riscul de crestere a inflatiei este sustinut de cresterea salariului minim si a salariilor din sectorul bugetar.
• Somajul a scazut la 6,8% in anul 2015 si se asteapta sa coboare pana la 6,5% pana in 2017. Cresterile salariale sunt asteptate sa persiste si in 2016 si 2017.

'Până în anul 2060, populaţia în vârstă de muncă (15 - 64 ani) se va reduce cu 44,0%, ajungând la aproximativ 7,506 milioane persoane. Scăderea populaţiei de 15 - 64 ani va fi moderată până în anul 2030 şi mai accentuată spre sfârşitul orizontului de proiectare (anul 2060), principalul factor al acestei evoluţii fiind scăderea naturală a populaţiei', precizează INS.  În profil teritorial, populaţia de 15 - 64 ani va înregistra o scădere în toate regiunile ţării. Până în anul 2060 este anticipată o diminuare mai accentuată a populaţiei în regiunile Sud-Muntenia (cu aproape 1,139 milioane locuitori) şi Sud-Vest Oltenia (cu aproximativ 820.000 locuitori). Diminuări ale populaţiei între 603.000 şi 695.000 persoane se vor mai înregistra în regiunile Centru, Nord-Est şi Nord-Vest. Regiunile Sud-Vest Oltenia şi Vest vor continua să se încadreze, în anul 2060, în grupul celor cu cel mai mic număr al populaţiei adulte în vârstă de muncă (15 - 64 ani), la polul opus menţinându-se regiunile Nord-Est, Nord-Vest şi Bucureşti-Ilfov   Potrivit Institutului, pentru ambele sexe, o scădere semnificativă se va înregistra la grupele de vârstă 25 - 34 de ani şi 35 - 44 de ani.   'Pe termen scurt, până în anul 2030, populaţia în vârstă de 15 - 64 ani se va menţine în jur de 12 milioane. După anul 2030, în populaţia în vârstă aptă de muncă vor începe să intre generaţiile mai puţin numeroase, născute după anul 2010. De aceea, segmentul 15 - 24 ani se va diminua treptat, ajungând să reprezinte, în anul 2060, 15,5% din totalul populaţiei de 15 - 64 ani. Grupele 'mature' de 35 - 44 ani din cadrul populaţiei apte de muncă se vor diminua în paralel cu creşterea populaţiei în prag de pensionare, creând în timp dezechilibre pe piaţa muncii. Dacă la 1 ianuarie 2015 ponderea populaţiei de 35 - 44 ani a fost de 23,1% din totalul populaţiei în vârstă de muncă, în anul 2060 ponderea populaţiei de 35 - 44 ani se va reduce la 19,5%. Ponderea populaţiei în vârstă de 55 - 64 de ani va creşte de la 20,3% (în anul 2015) la 23,7% din totalul populaţiei în vârstă de muncă (în anul 2060)', spune INS.

Producţia industrială a Germaniei a înregistrat în septembrie cel mai semnificativ declin din ultimele 12 luni, datele sugerând că avansul celei mai mari economii europene a încetinit în trimestrul trei din 2015, din cauza dificultăţilor de pe pieţele emergente, transmit Deutsche Welle şi Reuters.  Producţia, ajustată în funcţie de factorii sezonieri şi inflaţie, a scăzut cu 1,1% în septembrie, după un declin de 0,6% în august, arată datele publicate vineri de Ministerul Economiei de la Berlin. Analiştii se aşteptau la un avans de 0,5%.  'Datele pentru trimestrul trei nu arată deloc bine şi contrastează cu încrederea investitorilor, care încă este la un nivel ridicat. Pe fondul dificultăţilor cu care se confruntă pieţele emergente, e greu să ne imaginăm o redresare rapidă a industriei germane, dar consumul rămâne singura rază de speranţă', a afirmat economistul Ulrike Kastens, de la Sal. Oppenheim. Şi comenzile industriale au scăzut în septembrie cu 1,7%, ceea ce indică un posibil declin al exporturilor pe principalele pieţe ale Germaniei din ţările emergente.   Conform estimărilor Comisiei Europene publicate joi, PIB-ul Germaniei ar urma să înregistreze o creştere de 1,7% anul acesta şi de 1,9% anul viitor, după un avans de 1,6% în 2014.  Economia germană a înregistrat un avans de 0,4% în trimestrul doi din 2015, după o creştere de 0,3% în primele trei luni ale acestui an. Comparativ cu cel de-al doilea trimestru al anului trecut, PIB-ul Germaniei a crescut cu 1,6%.

BNR estimează că inflaţia rămâne în teritoriu negativ în următoarele trei trimester -   BNR reconfirmă că rata anuală a inflaţiei se va menţine în teritoriu negativ pe tot parcursul următoarelor trei trimestre, urmând să revină la valori pozitive, dar până la începutul anului 2017 se va plasa sub limita inferioară a intervalului ţintei, de 2,5% plus/minus un punct procentual, transmit surse din presă. "Noua prognoză reconfirmă perspectiva menţinerii ratei anuale a inflaţiei în teritoriu negativ pe parcursul următoarelor trei trimestre şi a revenirii ei ulterioare la valori pozitive, plasate, până la începutul anului 2017, sub limita de jos a intervalului ţintei", a declarat astăzi guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, într-o conferinţă de presă după şedinţa de politică monetară a Consiliului de Administraţie.  Banca Naţională a României (BNR) a decis, joi, menţinerea dobânzii de politică monetară la nivelul actual de 1,75% pe an, potrivit unui comunicat al BNR.  În şedinţa de politică monetară s-a hotărât, totodată, păstrarea ratelor actuale ale rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută şi gestionarea adecvată a lichidităţii în sistemul bancar.  "Consiliul de Administraţie al BNR a analizat şi aprobat Raportul asupra inflaţiei, document ce va fi prezentat publicului într-o conferinţă de presă organizată în data de 9 noiembrie 2015", se precizează în comunicat. 

Reuniţi la Bruxelles în timp ce o femeie şi doi copii mureau pe mare în largul coastelor Turciei, cancelarul german Angela Merkel şi premierul grec Alexis Tsipras s-au întâlnit cu liderii altor nouă ţări de pe ruta de la Marea Egee către Germania, folosită de peste o jumătate de milion de oameni care au sfidat frontierele Uniunii Europene (UE) şi sârma ghimpată.  După negocieri care au început duminică seara cu ceea ce unii oficiali au numit o rundă de atacuri furioase între lideri, cele 11 guverne participante au emis un document prin care se angajează să coopereze printr-un plan de acţiune în 17 puncte, ce include crearea a 100.000 de locuri în centre de migrare, cu ajutorul ONU, pentru 100.000 de persoane, dintre care jumătate în Grecia.  "O acţiune unilaterală poate declanşa o reacţie în lanţ", se arată în declaraţia comună - ceea ce reflectă deja un fapt, în contextul în care diverse state şi-au închis frontierele sau au condus ori lăsat autobuze pline cu migranţi neînregistraţi la frontierele vecinilor lor.  "Ţările afectate trebuie, de aceea, să discute unele cu altele. Vecinii trebuie să coopereze de-a lungul rutei", se arată în document.  "Am spus foarte clar că politica mutării pur şi simplu a persoanelor trebuie să înceteze", a declarat Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene (CE), gazda mini-summitului.  Merkel, a cărei cotă de popularitate scade după ce a deschis frontierele Germaniei unor sute de mii de sirieni, a cerut reuniunea la doar zece zile după ultimul dintr-o serie de summituri UE în format complet dedicate crizei migraţiei. Ea a declarat că este urgent să se ajungă la o soluţie umană pentru zecile de mii de oameni blocaţi la frontiere în Balcani, în frig şi ploaie.  "Imaginile din ultimele zile nu sunt în concordanţă cu valorile noastre", le-a spus ea jurnaliştilor, după ce a obţinut acordul participanţilor în vederea oferirii de adăpost, hrană şi îngrijire migranţilor, cu ajutorul, după caz, al UE sau unor împrumuturi internaţionale avantajoase.  "Europa trebuie să arate că este un continent al valorilor, un continent al solidarităţii", a subliniat ea, adăugând că "acesta este un bloc în construcţie... dar avem nevoie să adoptăm multe alte măsuri".  Ea a subliniat, de asemenea, asupra necesităţii continuării negocierilor cu Turcia, principala ţară de tranzit către Europa nu doar pentru refugiaţi sirieni şi irakieni, ci şi pentru numeroşi afgani şi pakistanezi, consideraţi de către UE "imigranţi economici", pe care nu-i doreşte.